Vlad Durnea:

«Tinerii basarabeni pot construi o punte de trecere fireasca a Prutului»

Vlad Durnea este presedintele Organizatiei Studentilor Basarabeni (OSB) care isi fac studiile in Romania. L–am provocat la o discutie despre viata sa si a celor pe care–i diriguieste ca un «tutore». Vlad este student la anul doi, Facultatea de economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti. A venit in Romania dupa protestele din 2002, organizate la Chisinau.

— De cati ani activeaza OSB din Romania, ce scop are si ce actiuni de rezonanta a desfasurat?

— OSB a fost intemeiata cu suportul entuziasmului catorva tineri care au simtit nevoia sa faca ceva pentru semenii lor. Astfel, in 2005, ne–am constituit intr–un grup de initiativa. De altfel, organizatii similare exista si la Constanta, Cluj si Brasov. Initiativa apartine colegilor nostri din Timisoara, organizatia cea mai activa din Tara. Portalul www.basarabeni.ro este unul din proiectele cu impact, deoarece inglobeaza intentiile OSB–urilor de a crea o sursa de informare credibila si foarte rapida. Prin intermediul www.basarabeni.ro s–au consolidat relatiile dintre basarabeni, ei reusind sa se cunoasca si chiar de multe ori sa se ajute reciproc. Ne–am propus sa promovam drepturile tinerilor basarabeni care se afla la studii in Romania si educarea lor in spirit romanesc si proeuropean prin implicarea in viata statului, prin realizarea unor actiuni educative, dar si de informare asupra evenimentelor politice si social–culturale din R. Moldova, Romania si din lume. Vrem sa cream o relatie mai stransa intre tinerii romani prin implicarea in diverse proiecte. Am organizat o serie de actiuni, training–uri despre consolidarea democratiei si integrarea europeana, Festivalul Zilele Basarabiei, scoli de vara, la care participa oficialitati de cel mai inalt nivel, deputati, ministri si chiar presedintele. Astfel ne facem auziti si incercam sa obtinem marirea cuantumului burselor, acordarea mai rapida a cetateniei romane, admiterea, acordarea permiselor de munca si a vizelor. Prin intermediul campaniei «O carte pentru Basarabia» am adus in satele din Moldova mii de volume. Mereu ne gandim la cei de acasa. Nu suntem indiferenti de ce se intampla acolo. De aceea, in 2004—2005, am organizat proteste impotriva introducerii in scoli a unei istorii false si contra federalizarii R. Moldova. Tot prin mitinguri am cerut eliberarea fostilor detinuti politici de la Tiraspol. Suntem cei care putem deveni o punte de colaborare intre tinerii de pe ambele maluri ale Prutului.

— Ce probleme au studentii basarabeni aflati la studii in Tara? Cum ar putea fi solutionate?

— Probleme de tot soiul, in functie de demnitatea fiecarei persoane. Unii studenti sunt foarte comozi, indiferenti, pasivi si, din pacate, chiar lenesi. Altii au reusit, dupa terminarea studiilor, sa ajunga milionari sau nume cunoscute prin munca pe care o efectueaza. Este regretabil, dar majoritatea studentilor basarabeni asteapta sa le aduci totul de–a gata. Le lipseste initiativa. Problema materiala apare din cauza bursei, care e destul de modesta pentru un oras precum e Bucurestiul. Aspectele de integrare si identitate se vor rezolva cand vom constientiza cine suntem, de unde venim si unde mergem. Pentru cele enumerate ceva mai sus exista si solutie: implicarea in activitatile civice si curajul de a bate si de a deschide usile dupa care suntem asteptati.

— Ce isi doreste, in primul rand, un tanar student aflat la studii in Romania?

— Mai exact ar fi, probabil, sa ne intrebam: de ce vin tinerii basarabeni la studii in Romania? Unii spun ca si–au dorit sa il citeasca pe Eminescu la el acasa, altii ca vor sa invete o limba romana perfecta, cei multi, majoritatea, spun ca vor sa faca studii de calitate. Adica, tinerii basarabeni isi doresc un viitor mai bun, unul democratic, unul fara granite in cadrul UE, isi doresc un viitor european la ei acasa.

— Cum vezi tu, in postura ta de student basarabean, dar si de presedinte al acestei structuri, perspectiva unor relatii mai bune, mai afectuoase si chiar mai corecte intre studenti?

— Implicarea, iesirea din anonimat si din izolare, socializarea cu tinerii de aici, depasirea unor stari de frustrare, de inhibare sunt solutii viabile pentru o comuniune de gandire si de spirit. Din partea tinerilor de aici, cred ca se ofera suficienta deschidere, primul pas trebuie sa–l facem noi. Sa ne descoperim asa cum suntem, firesc.

— Ce faceti acum?

— In colaborare cu Ministerul Educatiei elaboram metodologia admiterii pentru tinerii basarabeni care vor sa vina in acest an la studii in Romania. Vrem sa efectuam o informare exhaustiva despre procedura admiterii. Vom sprijini candidatii prin intermediul portalului www.basarabeni.ro sau ne pot scrie la adresa de e–mail: osb_buc@yahoo.com . Elaboram cateva proiecte ale unor scoli de vara, unde vor participa romani din Basarabia, Ucraina, Serbia si Bulgaria, de asemenea vom avea parteneriate cu ONG–uri din R. Moldova axate pe media, consolidarea democratiei si integrare europeana.

— Cum ai decis sa pleci la studii in Tara?

— Nu am venit dupa Eminescu, nici dupa libertate. Am venit intamplator, deoarece imi plac aventurile. O influenta aparte a avut–o sora mea geamana, decisa de mult sa studieze in Romania. Sunt convins ca am facut o alegere corecta. Probleme de integrare nu am avut, vor aparea, probabil, cand voi reveni la Chisinau.

— Cum ai descoperit prima data Romania?

— Am descoperit Romania la Podul de Flori. In 1991, tin minte, era o lozinca care rasuna peste tot: «Unire, moldoveni!». De la sapte ani veneam foarte des aici, in vacante. Voi face tot ce imi sta in puteri ca sa–i ajut pe cei care doresc sa descopere Romania.

— Cum definesti starea ta sufleteasca, acum, aici, in Bucuresti?

— Sunt foarte fericit, deoarece nu am timp sa ma las prada la tot felul de stari de plictis. M–am indragostit de Romania si sunt fericit ca aici am descoperit si am invatat multe lucruri care m–au schimbat radical. M–am maturizat, am devenit independent si cred ca am izbutit sa fac ceva si pentru altii.

— Multumesc pentru interviu.

Antonina SARBU