Nr. 177 (24 aprilie 2008)


PCRM in criza de pionieri si comsomolisti

In acest an, memoria lui Lenin a fost consemnata fara pionieri, in lipsa imnurilor sovietice si a discursurilor solemne. La 22 aprilie, la monumentul liderului bolsevic, spre deosebire de ceilalti ani, cand era prezent intreg cabinetul de ministri, oficialii comunisti veniti la eveniment puteau fi numarati pe degete.

Desi in fata publicului presedintele Voronin a declarat ca zilnic la PCRM adera sute de oameni, la 22 aprilie, in fata monumentului lui Lenin au primit bilete de partid doar vreo zece persoane.

Au lipsit de la eveniment si pionierii. Pensionara Lilia Banicova crede ca aceasta se datoreaza faptului ca nu mai sunt elevi care si–ar dori sa completeze randurile pionierilor. Nici presedintele PCRM, Vladimir Voronin, nu stia din ce cauza au lipsit pionierii la sarbatoare, sugerandu–le jurnalistilor ca «altcineva se ocupa de ei».

Alexandru Jero, de 75 de ani, prezent la eveniment, a remarcat ca numarul persoanelor care vin sa consemneze memoria lui Lenin se reduce in fiecare an, aratandu–se indignat si de modul de guvernare al actualilor comunisti. «Acestia nu–s cei care erau pe vremuri. Tara noastra se confrunta in prezent cu o criza de guvernare, deoarece cei care sunt la putere incearca sa se imbogateasca pe seama oamenilor simpli.»

La 22 aprilie s–au implinit 138 de ani de la nasterea lui Vladimir Lenin.

D.R.

Voroninismul — un nou curent politic

Nicolae CUSCHEVICI:

Batranul Lenin traieste ca soimul singuratic. Parafrazandu–l pe Alescandri, acesta a fost primul gand care mi–a rasarit in minte la vederea plesuvei personalitati istorice. Oricat ar sustine comunistii moderni ca acesta mai este inca viu, in sens metaforic, evident, observ cu usurinta ca acesta este mort mai mult ca oricand si asta pentru ca, aparent, discipolii sai ii urmeaza invatamintele, pe cand, de fapt, acestia demult au devenit mai ipocrizi decat ar crede ipocrizia insasi.

In timp ce Vladimir Lenin, scuze, Voronin, recita (ca pe un vers) discursul sau despre istorie, socialism, popor sovietic, mostenirea lui Ilici, partid, alegeri si necesitatile de azi ale Moldovei, ma tot intrebam cam cate carti semnate de marii ideologi comunisti a citit presedintele? Mai curand a inceput el singur sa scrie si sa aplice propriile teorii.

De fapt, in prezent, suntem martorii crearii unui nou curent leninist, pe care am putea, fara reserve, sa il numim voroninism. Principiile acestuia pot fi formulate si de un copil. Societate egalitarista in care toti sunt egali, in dependenta de cine ti–e tata. Toti se bucura de acelasi statut social si economic, in dependenta de cat a–i reusit sa furi cat ai fost la putere. Se mai adauga aici si principiul societatii comuniste «Fiecare dupa puteri, fiecaruia dupa nevoi», ceea ce presupune ca prostia inseamna putere, iar cel ce are mult, trebuie sa i se mai dea.

Partidul si–a schimbat tactica, dar ideea a ramas aceeasi, a incercat sa ma asigure Victor Gulov, un membru al PCRM. Ce sa zic? Ideea din trecut e lampa prezentului care ne lumineaza viitorul (sumbru). Paradoxal, insa, e insusi continutul acestei idei — pamantul — poporului, fabricile si uzinile — muncitorilor si bunastarea — cetatenilor. Mama lor de ochi orbi ce–i am. Traiesc intr-o tara de vis si nu vad acest lucru, dar in schimb vad o iluzie — pamantul este, poporul nu–i,  iar putinii care au mai ramas nu prea au cu ce sa–l lucreze; cele mai multe fabrici si uzine sunt inchise sau se mentin din greu pe linia de plutire, iar pe muncitori poti sa–i ai cu vagonul, doar ca de peste hotare; bunastarea ne inunda, incat nu stiu ce sa fac cu ea de atata saracie…

 

Voronin abandonat

Anastasia NANI:

Nici pionieri, nici ministri, doar cativa batrani la fel de nostalgici dupa timpurile carnatului de cateva copeici si a cozilor din fata ghiseelor de receptionare a sticlelor de alcool golite — acestia au fost spectatorii discursului rostit cu mult patos de liderul lor, Vladimir Nicolaevici. Inainte de anul electoral, in fata monumentului, liderul si–a asigurat publicul inca o data ca timp de sapte comunistii au demonstrat tuturor ca au fost capabili de lucruri de care altii au fost incapabili.

Liderul a fost aplaudat, dar nu la fel ca acum sapte ani. Nici cei cativa spectatori ai inflacaratului sau discurs preelectoral nu l–au mai crezut… Un kilogram de carnat ieftin costa exact cat a zecea parte din pensia celor veniti cu medalii la piept, garoafe rosii si sprijiniti in carja la monumentul lui Lenin. Ghiseele de receptionare a sticlelor? Nu, acum fiecare magazin cu marfa si cu sticlele sale.

Chiar si asa, dupa ce l–a aplaudat, nefiind sigur ca va mai cumpara vreodata carnat de cateva copeici, dar crezand cu toata inima ca va ajunge in Europa, mos Ion ii cere presedintelui doua minute de atentie ca sa–i spuna din durerile sale. «Kakie dve minuti?», s–a rastit presedintele. «Nu vezi ca ma asteapta presa?», l–a deceptionat Voronin pe mos Ion, care era sigur ca, dupa ce i–a incredintat votul de doua ori, Vladimir Nicolaevici se va intoarce cu fata spre el si ii va auzi si necazurile sale. Nu, se pare ca intrebarile presei despre Lenin si cat de multe am deprins de la liderul bolsevic au fost mai importante pentru presedinte. Sau poate ca aceasta era adevarata sa fata, ascunsa in spatele discursului sau promitator?

Paradoxal, dar se pare ca, in afara de Victor Stepaniuc, Eugenia Ostapciuc si cativa deputati comunisti, de aceasta data presedintele s–a pomenit singur. Oare nici ministrii, care l–au insotit in fiecare an de la monumentul lui Lenin pana la biserica in noaptea d Pasti, sa nu–l mai creada?

 

In april, in april, s–a nascut Ilici

Veronica RUSSU:

Ora 7.45.  In fata Centrului International de Expozitii «Moldexpo» – cativa politisti care comunica prin radio–telefon si cativa batranei, asteptand cu buchete de flori clipa in care vor aparea liderii spirituali ai actualului partid de guvernamant. E mare sarbatoare, e ziua lui Ilici… Involuntar, imi suna in urechi un cantec despre Vladimir Ilici, «Vin acasa in april / Mii de randunici / In april, in april / S–a nascut Ilici… »

In sfarsit, a aparut presedintele Vladimir Voronin. Avea cateva garoafe in mana si era insotit de cativa demnitari care impartasesc aceleasi viziuni politice. Pasea falnic, ca un Pasa Hassan, iar in urma sa — lume cu flori in mani, ca la parada, indreptandu–se domol spre monumentul lui Lenin

Au urmat discursurile. Toate in ruseste. S–a spus ca Lenin este un exemplu pentru tineri, Lenin jil, jiv i budeti jiti…Au rasunat si alte vorbe pompoase. Ciudat, dar discursurile nu erau sustinute de aplauze. Nici speach–ul lui Voronin nu a provocat aplauze. Doar un batranel se chinuia sa strige un «ura», dar nu era sustinut. Nici pioneri nu au fost si nimeni nu a cantat ceva dedicat lui Lenin. O atmosfera adormita si pasiva.

Dupa ceremonia de depunere a florilor la monument, jurnalisii s–au apropiat de presedinte, asaltandu–l cu intrebari: «de ce nu sunt pioneri?», «ce inseamna ziua de azi pentru omenire?» etc, m–am apropiat si eu in spatele presedintelui sa aud ce spune, dar s–a apropiat un bodyguard si mi–a zis destul de frumos: «Domnisoara, treceti in fata presedintelui, lui acolo ii place, nu in spate»… Va rog, nu credeti cine stie ce, pur si simplu, domnul a zis–o din motive de securitate… a presedintelui.

 

Simptomele paranoice ale presedintelui

Diana RAILEAN:

Desi presedintele Voronin incearca din rasputeri sa convinga opinia publica ca partidul pe care il conduce este mai prosper ca niciodata, actiunile disperate ale guvernarii ne demonstreaza ca lucrurile nu stau chiar asa.

Cred ca Lenin s–ar fi intors in mausoleu de rusine daca, la 22 aprilie 2008, ar fi auzit discursul presedintelui Voronin in fata monumentului liderului bolsevic. In locul unui discurs solemn, cei prezenti la eveniment, in mare parte batrani, au audiat critici paranoice la adresa partidelor de opozitie. Acestea, potrivit lui Voronin, platesc mass–media cu bani grei pentru a–i numi pe cei din jur teroristi si mafioti.

La eveniment au lipsit pionierii, imnul sovietic si ministrii comunisti. Intrebat unde–s pionierii, presedintele a facut–o pe niznaiul, mentionand ca altii se ocupa de ei. Nici comunistii nu mai cred in Voronin, spunand ca acesta, in incercarea sa de a impaca lupul si oaia, se discrediteaza, dovedind ca–i lipsesc valorile umane. Or, cum poate liderul PCRM sa depuna in Saptamana Patimilor flori la monumentul celui mai mare ateu, iar in Noaptea Invierii sa imparta crestinilor Focul Sfant?

Actiunile disperate ale lui Voronin nu se incheie aici. SIS–ul a primit indicatii sa controleze activitatea partidelor de opozitie si a mass–media independente, sediul postului de radio «Vocea Basarabiei» a fost pechezitionat, acum venind si randul Jurnalului de Chisinau sa sufere de pe urma ideilor paranoice ale presedintelui.

La 22 aprilie, Vladimir Voronin a avut dreptate cand a spus, in cadrul discursului sau, ca «toti prognozeaza ca noi am pierdut deja (alegerile din 2009, n.a.), desi nici macar nu am inceput».

 

Mai rosii decat rosul

Svetlana PANTA:

Stransi la gat cu cravate rosii, cu creierii paralizati in urma unui atac de comunism, marseaza pe strazile orasului. S–ar parea ca vorbesc despre pionerii de pe timpurile URSS, dar nu, astia sunt cetateni ai R. Moldova, astazi.

Cravatele le strang prea tare gatul. Ei nu pot sa spuna decat «Gata!». Dar care e semnificatia acestui cuvant, in cazul lor? Sunt «gata» sa indeplineasca orice porunca, sau «gata», nu mai pot rezista, pentru ca ii ma inabusa comunismul? Decide si aici cel mai important instructor de pioneri, Vladimir Nicolaevici, care asa si nu poate decide: suntem cu rusii, ori e mai «kruto» sa spuna ca ne orientam spre Europa…

Rosul cravatei se reflecta si in modul de gandire. Substanta cenusie a emisferelor cerebrale a fost inlocuita cu cea rosie. Moldovenii «rosesc» tot mai mult, pe zi ce trece. De vina nu este oreionul, dupa cum se crede in ultima vreme. Instructorul de pioneri i–a afectat pe toti de comunism.

Cum se trateaza «comunismul»? Ar fi sa dezlegam cravatele rosii si sa dam frau liber «libertatii» de exprimare, deja e prea tarziu… maladia zace in interior. In aceasta privinta comunismul, numit in popor «boala rosie», este asemanator vampirismului. Pentru a nimici toata ceata infectata de comunism trebuie sa tragi din arma «democratiei», cu o tinta «europeana» direct in inima liderului — «parazit». Esential, in cazul R. Moldova, este sa nu permitem evaluarea «bolii rosii», de nu, riscam sa devenim persoane care sufera de o maladie incurabila.

Pentru a nu ne molipsi de comunism, «medicii» europeni recomanda sa facem profilactica bolii si sa ne vaccinam sistematic cu democratie si libertate.

 

Cu «zaiavlenie» la ziua de nastere a lui Lenin

Natalia SEVERIN:

La ziua de nastere a lui Lenin a venit ceva lume. Multi cu lalele, garoafe, trandafiri si flori de liliac inca neinflorit. Nici nu a visat Ilici ca, la cei 138 ani de la nastere, la Chisinau, va fi inconjurat de atatea flori… Publicul s–a prezentat in straie de sarbatoare: costume elegante, vestoane incarcate cu medalii… Unele purtau fustite scurtute, ca la serbare. Ciudat, de la festivitate au lipsit pionerii. Nimeni, nici chiar presedintele, nu stie de ce. S–au scapat cu somnul, s–au ratacit pe undeva sau nu au dorit sa vina? «Nu cunosc de ce nu au fost pionerii. Se ocupa altii de asta», cu zambet in voce raspunse senin Vladimir Voronin. De fapt, nu era prea mare pierdere, deoarece, era clar, si in lipsa lor comemorarea liderului bolsevic avea loc. Unul dintre veteranii prezenti la eveniment presupunea ca pionerii ar fi examene si din aceasta cauza nu ar fi reusit sa vina la ziua de nastere.

Cei cativa tineri, toti comsomolisti, au profitat de aceasta zi, a lui Lenin, chiulind de la primele ore din orar. Au scris cate o cerere (zaiavlenie), recunosc chiar ei, prin care au motivat profilor ca merg sa depuna flori la bustul lui Ilici.

Tinerii nu au ros papucii degeaba, venind tocmai la bustul teoreticianului doctrinei comuniste. Ei au plecat acasa cu daruri. Bunul nostru presedinte a daruit 11 carnete de partid si tot atatea insigne cu chipul lui Lenin. Mare bucurie in suflet pentru posesorii de bilete. «Asta inseamna viitor. Daca au trecut atatia ani si toti il sustin pe Lenin, inseamna ca asta e ceva normal», spunea Ala Sacara, cea care a dat mana cu presedintele si der la el a primit un bilet.

Lipsa copiilor si a tinerilor de la eveniment pare un semn bun. S–ar putea ca, pana la anul, bacteria leninista sa dispara definitiv din creerul tinerei generatii.

 

Si cu Lenin, si cu biserica

Aurelia GUZUN:

Sunt deja sapte ani de cand Vladimir Voronin, in calitate de sef al statului, sarbatoreste doua sarbatori mari primavara: 22 aprilie si Pastele. Cu alte cuvinte, Voronin il venereaza si pe Lenin, si pe Hristos.

«Noi nu confruntam aceste doua lucruri. Noi, comunistii de astazi, nu suntem comunistii de altadata si nu avem nimic imporiva religiei», a declarat Voronin pe data de 22 aprilie, chiar in timpul ceremoniei de depunere a florilor la monumentul lui Lenin.

Comunistii, cei care altadata au trecut cu buldozerele peste zeci de mii de biserici, acum au inceput sa le repare, ba chiar sa edifice altele. Cei care candva erau spaima crestinismului, acum au devenit sustinatorii si aparatorii credintei si sunt prezenti la toate evenimentele importante ale vietii bisericesti.

Sa fim seriosi, domnilor!

Cei care au exterminate zeci de mii de crestini, doar pentru faptul ca nu puteau sa accepte planul de instaurare a sistemului dictatorial initiat de «marele Lenin», au putut oare sa genereze urmasi care le–ar neglija conceptiile ideologice? Pot oare comunistii sa se numeasca «comunisti» si sa accepte alta ideologie?

O masca politica, nimic mai mult!

«Crestinismul» lui Voronin este atuul lui, utilizat in scopul constituirii unei imagini favorabile in fata alegatorilor sai, in realitate, presedintele ramanand un aparator convins al ateistului Vladimir Lenin. «Noi nu trebuie sa ne conducem doar de lozinci false, care denigreaza imaginea marelui Lenin. Multe tari sau dezvoltat dupa ideile si conceptiile lui Lenin, de la inceputul sec. XX», spune Voronin.

Atentie, mare atentie la jocul dublu al conducerii de varf. Nu poti fi si cu Dumnezeu, si cu Mamona.

Sondaj    
Ce credeti despre vizitele comunistilor la monumentul lui Lenin si la biserica, in noaptea Invierii?

Nina Visotkaia, 63 de ani:
Consider ca e o chestie normala. Si la biserica, si la monument merg oameni. E important sa traim bine…

Lidia Frantuzeva, 65 de ani:
Faptul ca comunistii merg si la Lenin, si la biserica nu e corect! Ma indoiesc ca adevaratii comunisti vor alerga de colo–colo. Doar daca se camufleaza sub numele de «comunist» ar putea merge si la biserica, cu lumanarea in mana. Sunt ateista si nu merg la biserica.

Alexandru Jero, 70 de ani:
Nu ma pricep in chestii bisericesti. Dar sunt fericit ca la monument mai vine lume. Asta inseamna ca Lenin a avut dreptate. La biserica nu merg si nici nu cred ca voi ajunge vreodata acolo.

Ivan, 82 de ani:
Ei si ce? Si Dumnezeu e bun, si comunistii sunt buni. Da, merg la biserica din cand in cand. Mai des merge sotia. Ce mai conteaza? Nu vrem ca tinerii sa plece din tara. Vrem sa fie bine.


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. Puskin, nr. 22, bir. 449, 451, Chisinau
Tel: (+373 22) 23–44–38
ziaruldegarda@yahoo.com