Nr. 141 (2 august 2007)


 Investigatii

Vila presedintelui, in lumina banilor publici
Vila prezidentiala de la Condrita va avea in curand un nou sistem de iluminare care costa peste doua milioane de lei.
Continuare 

Dosarele consumatorilor ascunse de Union Fenosa
Deconectarile de curent electric, declansate de Union Fenosa (UF) pe timp de arsita, provoaca nu doar nemultumirea, ci si mari prejudicii materiale consumatorilor. Continuare 



Vila presedintelui, in lumina banilor publici

Vila prezidentiala de la Condrita va avea in curand un nou sistem de iluminare care costa peste doua milioane de lei. Desi mai multi parlamentari au solicitat redirectionarea acestui capitol de buget in favoarea subventionarii gospodariilor agricole afectate de seceta, cu cateva zile in urma Guvernul a dispus alocarea acestor bani pentru becuri la Condrita. Din suma de 2012000 lei se pot procura 670666 becuri, ceea ce ar asigura cate un bec la fiecare familie din Moldova sau cate un bec de iluminat pentru fiecare km de drum de la Naslavcea la Girgiulesti. Totodata, cele doua milioane de lei ar fi suficiente pentru procurarea a peste o mie de tone de grau, necesar taranilor pentru insamantarea de toamna.

Vinerea trecuta, 27 iulie, in «Monitorul Oficial» a fost publicata hotararea Guvernului nr.787 intitulata «Cu privire la alocarea mijloacelor financiare». Acest document dispune cheltuieli de 2 milioane 12 mii lei pentru «achitarea lucrarilor de montare a sistemului de iluminare a teritoriului Complexului «Condrita».

Banii vor fi alocati din Fondul de rezerva al Guvernului, dat fiind faptul ca acest complex este destinat activitatilor de recreare a presedintelui R. Moldova.

Mentionam ca obiectivul de la Condrita a atras transferuri bugetare ponderabile la dorinta tuturor presedintilor R.Moldova, dar de cand s–a instalat acolo Vladimir Voronin, Legile Bugetului nu au fost adoptate, practic, fara prevederi speciale despre Condrita.

Ecologia si Codul Silvic — ignorate

In 2003, de exemplu, complexul prezidential a primit 600.000 lei pentru «reconstructii». La finele anului, aceste reconstructii au afectat sever zona ecologica Condrita, deoarece Cancelaria de Stat a dispus ingradirea a peste 500 hectare de padure din preajma complexului.

Astfel, organizatiile ecologiste au semnalat in decembrie 2003 sacrificarea mai multor hectare de padure in numele ingradirii unui spatiu forestier pentru presedintele R.Moldova. A fost defrisata o fasie cu o latime de 3 metri pe o lungime de circa 10 kilometri. Padurea seculara de la Condrita a fost taiata in doua, deteriorandu–se echilibrul ecologic.

Defrisarea s–a efectuat fara permisiunea autoritatilor de stat si fara acordul populatiei din zona, in timp ce Codul Silvic al R.M.  interzice categoric reducerea suprafetelor fondului forestier acoperite cu vegetatie forestiera din cauza lucrarilor de constructie.

Comitetul obstesc «Sa salvam padurea Condrita», creat de un grup de organizatii neguvernamentale, a lansat atunci o actiune de stopare a defrisarii masive, la care au aderat sute de persoane din R.Moldova si din strainatate, cerand «anularea Hotararii Guvernului R.Moldova nr. 666 din 27 mai 2002 cu amendamentele ulterioare, precum si actul de transmitere in folosinta Cancelariei de Stat a 507 ha de padure ce apartin ocolului silvic Scoreni a Intreprinderii Silvice de Stat Straseni.»

Trupul padurii — rupt in doua

Alecu Renita, presedintele Miscarii Ecologiste din Moldova, ne–a spus ieri ca aceasta initiativa a organizatiilor ecologiste a fost complet ignorata de autoritati. «Am incercat sa explicam ca este o crima sa rupi in doua acest trup unic al padurii, creand acest gard ca un obstacol pentru fauna, cu atat mai mult ca aceasta defrisare de padure si constructia ulterioara a gardului s–a facut contrar legilor locale, dar si Conventiei internationale de la Aarhus, care obliga autoritatile din Moldova sa consulte comunitatile adiacente unor asemenea proiecte precum si sa asigure accesul liber la informatii cu privire la asemenea proiecte. Dar stim ca acest areal e pazit si nu cred ca exista acum vreo claritate despre ce fel de iluminare se va face acolo», a declarat Renita.

El nu a putut califica cum poate fi afectata zona ecologica Condrita de acest proiect grandios de iluminare, deoarece nu sunt cunoscuti parametrii acestei retele, dar a spus ca «se stie ca lumea vegetala are nevoie de noapte pentru recreare si iluminatul excesiv aduce modificari echilibrului biologic al naturii.»

Dupa ce a fost ingradita padurea cu pricina in favoarea complexului prezidential de la Condrita, s–a constatat ca presedintele Voronin, conducand tara, nu are unde pescui.

Firmele favorite, reclamate la politie

Astfel, la inceputul anului 2005, din contul statului, pe teritoriul complexului a inceput saparea unui iaz mare de peste doua hectare, foarte adanc, cu straturi de pelicula pentru izolare termica si cu nisip la fund, pentru a preveni innamolirea. Ziarul «Timpul» a descris atunci ilegalitatea acestor lucrari, finantate din bugetul statului, dar fara tender. In plus, oamenii care au muncit la sapat iazul au fost angajati fara contract de munca si, din aceasta cauza, au ramas neremunerati.

Potrivit articolului din «Timpul», cetatenii I. Vrancean, T. Leahu, N. Panzaru si V. Zub au fost solicitati de firma «Construm» sa lucreze la sapatul iazului.

Tudor Leahu, unul dintre muncitori a relatat atunci: «In total, eram vreo 20 de oameni care sapam iazul. In fiecare zi caram cate opt masini de pamant, pe care il rasturnam in padurea de la Condrita». In fiecare zi, Condrita era vizitata de catre reprezentanti ai Ministerului Transporturilor, care fotografiau lacul. Probabil, aceste poze serveau ca un fel de dare de seama ilustrata pentru seful statului.

Pentru ca nu au fost remunerati dupa ce au muncit saptamani in sir la constructia iazului, muncitorii au depus plangere la Comisariatul de politie Buiucani impotriva directorului firmei «Construm», Igor Ulianov. Acesta de la urma a declarat atunci pentru presa ca muncitorii nu vor putea obtine prea multe caci nu aveau contracte de munca.

Bugetul auster, generos pentru Condrita

Cu putin timp mai inainte, aceasta firma care angajase muncitori fara contract de munca, fusese laudata in parlament tocmai pentru corectitudine fata de muncitori, oferindu–i–se drept cadou «trecerea la pierderi a penalitatii de 11949 datorata Bugetului pentru Asigurari Sociale». O asemenea decizie a fost luata, sub forma de lege, de catre corpul legislativ condus de Eugenia Ostapciuc, pentru un sir de firme, care chipurile «nu au datorii la salarii».

Complexul de la Condrita a continuat sa fie favorizat de Buget si in anul curent, facandu–se transferuri financiare si fiind angajate firme fara organizarea unor concursuri publice. Potrivit actelor in vigoare, anul trecut alte cateva sute de mii de lei s–ar fi cheltuit pentru amenajarea vilei de la Condrita.

Cu toate acestea, toate investitiile facute pe parcursul ultimilor 6 ani s–au dovedit a fi insuficiente. Astfel, in 2007 Condrita ar trebui sa mai beneficieze de circa 3 milioane de lei din banii publici. Zilele trecute s–a luat decizia ca peste 2 milioane de lei sa fie cheltuite doar pentru instalarea retelelor de iluminat, de parca milioanele alocate in ultimii ani ar fi fost insuficiente pentru montarea becurilor.

Finantarea proiectului «Becuri pentru Condrita» a generat discutii severe in parlament. Deputatul Vladimir Filat a invocat promisiunea majoritatii comuniste de a pleda pentru un buget de austeritate.

El a declarat in plenul legislativului ca austeritatea trebuie sa vizeze in primul rand edificiile de agrement ale demnitarilor: «Daca vorbim de austeritate, aceasta trebuie sa vizeze in primul rand cheltuielile ce tin de guvernare, de aparatul de stat. Situatia este diametral opusa. In anul trecut s–au alocat zeci de milioane de lei pentru reconstructia diferitor edificii guvernamentale. Anul trecut am alocat pentru Reconstructia clubului si ospatariei Intreprinderii de Stat "Pensiunea din Holercani" — 6 milioane, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei — 2,5 milioane, 3 milioane pentru aparatul Guvernului, Complexul Condrita, Casa Guvernului etc.

In acest an toate aceste obiective revin si se propune alocarea suplimentara a inca 4 milioane pentru Reconstructia clubului si ospatariei Intreprinderii de Stat "Pensiunea din Holercani", Complexul Condrita — 2,8 milioane lei, Casa Guvernului — 2 milioane.»

Odihna Guvernantilor, mai scumpa decat munca taranilor

Deputat Ion Neagu, ne–a spus ca in aceste conditii de seceta, sacrificarea acestor milioane pentru un sistem de iluminat apar ca o ofensa pentru taranii nenorociti de seceta. «Este foarte evident acest dezechilibru bugetar in favoare demnitarilor de stat. Or, atunci cand am discutat Legea Bugetului, un grup de parlamentari a iesit in mod simultan cu initiativa legislativa de a redirectiona cateva sute de milioane pentru asistenta taranilor la semanatul de toamna. Or, se stie ca dupa aceasta seceta agricultorii vor ramane fara surplusuri de grane necesare insamantarii terenurilor, si atunci efectele secetei si saraciei se vor amplifica. Daca e sa punem impreuna sumele destinate reparatiilor si lucrarilor de reconstructie la complexele de agrement guvernamentale de la Holercani, Condrita si din alte obiective de acest fel, s–ar putea aduna o suma incurajatoare pentru sprijinirea si dezvoltarea sectorului agricol. Dar deciziile impotriva taranilor au fost deja luate», a spus Ion Neagu.

Reporter de garda


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. Puskin, nr. 22, bir. 449, 451, Chisinau
Tel: (+373 22) 23–44–38
ziaruldegarda@yahoo.com