La 26 iulie s–au implinit 70 de ani de la nasterea lui Gheorghe Ghimpu, cel care a fost fondatorul Miscarii de Eliberare Nationala, presedintele Asociatiei Victimelor Regimului Comunist de Ocupatie si a veteranilor de razboi ai armatei romane, deputat in primul Parlament al R. Moldova si detinut politic, invinuit de catre sovietici de nationalism.

A decedat in octombrie 2000, in circumstante dubioase, cauzele accidentului de circulatie fiind neelucidate pana astazi.

Gheorghe Ghimpu si–a trait clipa de fericire la 27 aprilie 1999, fiind primul care a dat jos drapelul sovietic si a arborat tricolorul pe cladirea parlamentului.

La 26 iulie a.c.  a fost organizat simpozionul «Lupta anticomunista in apararea valorilor promovate de Gheorghe Ghimpu ca valori europene.».

Presedintele Partidului Liberal (PL), Mihai Ghimpu, fratele lui Gheorghe Ghimpu, a tinut sa mentioneze in cadrul simpozionului ca, la varsta la care a plecat din viata, badea Gicu era inca foarte puternic. «Daca nu s–ar fi »organizat« acel accident, astazi la sigur era printre noi«. Totusi, sustine liderul PL, Gheorghe Ghimpu a lasat in urma sa o comoara, si anume dragostea fata de tot ce e romanesc. »Nu in zadar, cand am ridicat piatra comemorativa la Colonita, am scris pe ea cuvintele lasate de Gheorghe Ghimpu: »Ne vom salva doar revenind la romanism si realizand reintregirea neamului romanesc«. A fost greu pana acum, dar speram ca ne va fi mai usor, deoarece sange din sangele lui, pentru prima data de la «40 incoace, de cand am fost condusi doar de cei cu scoala sovietica, detine o functie inalta in acest stat. Primarul Dorin Chirtoaca, acceptand sa lupte pentru cauza nationala, si–a asumat o mare raspundere si sunt convins ca a constientizat acest lucru», a mentionat Mihai Ghimpu.

O bruta a lovit cu un tir automobilul lui badea Gicu

Scriitorul Ion Hadarca a recunoscut ca, ascultandu–l in nenumarate randuri pe Gheorghe Ghimpu, s–a convins ca acesta provenea dintr–o familie de patrioti care au avut intotdeauna sufletul romanesc. «Atunci cand a arborat tricolorul la 27 aprilie deasupra Parlamentului, nu pricepeam de ce isi risca viata ridicandu–se la niste inaltimi ametitoare. Mai tarziu am inteles ca numai Gheorghe Ghimpu putea face acest lucru. Sunt putini in lumea celor drepti care ar fi trait o asemenea clipa in viata lor». Scriitorul se intreaba pana in prezent care sunt imprejurarile dramatice ce au invaluit acea ora matinala din octombrie 2000, cand «o bruta a lovit cu un tir automobilul lui badea Gicu, care se deplasa spre Donduseni».

Speranta celor care au luptat pentru cauza romaneasca, primarul Dorin Chirtoaca, a fost si el prezent la simpozionul prilejuit de aniversarea a 70 de ani de la nasterea unchiului sau, Gheorghe Ghimpu. Nu a vorbit despre legatura dintre el si unchi, ci despre lupta anticomunista, care inainte de 1989 insemna o lupta impotriva unui regim totalitar ce folosea orice metode pentru a distruge oamenii care gandeau liber. Daca respectivul se incapatana sa se opuna in continuare, se ajungea pana la distrugere fizica.

Regimul totalitar comunist ramane a fi cel mai crud din istorie

«Lupta din acea perioada poate fi considerata, posibil, mai usoara decat cea care a urmat dupa 1989. Deoarece, cel putin, inainte de acest an se stia clar care este regimul, cine ii sunt supusii si cine sunt cei care lupta impotriva lor. Dupa '89 insa, au urmat vremuri de tranzitie, in care comunismul a luat fete cat se poate de diverse. Si, aparent, valorile fundamentale, cum ar fi libertatea, drepturile omului, adevarul si, intr–o anumita masura, romanismul, pentru care s–a luptat inainte de '89, urmau sa–si gaseasca implementarea anume dupa acest an. In realitate insa, comunismul si regimul totalitar nu a facut decat sa se dea peste cap. A luat o alta masca, s–a inmultit si a alternat sub diferite forme in viata publica. In aceasta perioada a aparut si ideea integrarii europene. Regimul comunist incearca acum sa se infiltreze in spatiul european prin "partidutele" create dupa '89. In cazul in care acest lucru ii va reusi, putem considera ca lupta anticomunista de pana la 1989 va suferi o infrangere. Rezulta ca cei care mai suntem astazi in viata trebuie sa continuam lupta anticomunista tinand cont de schimbarile care au avut loc. Si sa facem in asa fel incat regimul totalitar comunist sa nu–si gaseasca loc in spatiul european unit. Pentru ca adevarul sa poata sa se aseze in fagasul sau firesc si noi sa ne putem capata identitatea si unitatea in cadrul UE. Minciuna nu trebuie sa stea la aceeasi masa cu adevarul, deoarece regimul totalitar comunist a comis crime si ramane in istorie ca cel mai crud regim. Or, Gheorghe Ghimpu a pus problema unui proces juridic international impotriva comunismului, iar aceasta idee trebuie dusa la bun sfarsit», a opinat primarul de Chisinau.

Trebuia sa–ti urasti limba si neamul

Metodele de intimidare ale regimului comunist au fost dezvaluite si de profesorul lui Gheorghe Ghimpu, Sergiu Miron. «Generatia veche stie ce inseamna puterea sovietica. Nu trebuia sa fii prea intelept, era de ajuns sa poti minti la porunca stapanilor. Trebuia sa–ti urasti limba si neamul, si era chiar foarte bine daca aveai o sotie rusoaica. Gheorghe Ghimpu nu avea niciuna din calitatile de mai sus, nu putea minti, isi iubea nespus de mult neamul, limba, si asa a fost dat de Dumnezeu ca nici sotie rusoaica nu a avut. Pornirea lui Ghimpu a fost buna, pana in momentul in care a inceput sa spuna adevarul. Cand a refuzat sa spuna minciuni, au urmat nenorocirile. Gheorghe Ghimpu a renuntat la cariera, la teza de doctorat — toate pentru limba si neam, iar ca rezultat stiti ce s–a intamplat», isi aminteste profesorul.

«Gheorghe Ghimpu a fost printre primii care au inteles ca drepturile fundamentale ale omului, libertatea si dreptatea, nu se cersesc prin anticamere, ci se dobandesc prin lupta. Daca pana in prezent biruinta nu a fost deplina, sa nu cadem in delirul pesimismului politic, sa ne aducem aminte de inteleptele versuri ale lui Radu Gir: "Infrangeri nu–s atunci cand sangeri,/ nici daca ochii–n lacrimi ti–s,/ adevaratele infrangeri/ sunt renuntarile la vis"», a spus Nicolae Istrati, membru al Consiliul National PNR.

In Transnistria nu se studia in limba romana

Fratele lui Gheorghe Ghimpu, profesorul universitar Simion Ghimpu, a facut unele dezvaluiri din viata fondatorului Miscarii de Eliberare Nationala: «In anul 1966, Gheorghe Ghimpu este primit in calitate de instructor la comitetul central al comsomolului de atunci. I s–a incredintat o sarcina destul de serioasa: sa analizeze situatia din scolile si gradinitele de copii in care se studiaza in limba romana. In urma analizei date, fratele meu a constatat ca in 65% din scolile republicii se studia in limba rusa, si doar in 35% in limba romana. A prezentat la comitetul central darea de seama si i s–a spus sa schimbe in document cifrele cu locul. Gheorghe a ripostat, considerand acest gest o minciuna. I s–a raspuns: "Nu trebuie sa te deranjeze minciuna, trebuie sa faci ce iti spunem noi". Fiindca datele nu au fost date publicitatii, Gheorghe nu a fost pedepsit si a fost lasat sa–si continue activitatea. Nu mult dupa aceea a fost trimis intentionat la o intrunire a tineretului comsomolist de la Tiraspol, unde urma sa ia cuvantul.

Atunci Gheorghe Ghimpu a facut publice datele analizei, a spus lumii ca la Tiraspol, in toate institutiile de invatamant, se studiaza in limba rusa. Ca urmare, un oarecare Palii a facut un "donos" la securitate, aceasta a instiintat imediat comitetul central, dupa care Petru Lucinschi l–a dat afara din functia pe care o avea si astfel a inceput teroarea impotriva lui Gheorghe Ghimpu».

Diana RAILEAN

Foto: Nicole Robicheau