In pofida faptului ca Primaria orasului Falesti intreprinde numeroase actiuni pentru solutionarea problemelor salubrizarii, «rezultatele sunt neinsemnate», sustin locuitorii de aici.

La 26 octombrie 2006, R. Moldova a participat la un concurs organizat de Comisia Europeana in colaborare cu Federatia Rusa, Belarus, Ucraina si Georgia. Salubrizarea a fost tema abordata in cadrul acestui proiect. Printre invingatori a fost si R. Moldova. Suma totala acordata proiectului implementat in or. Falesti a fost de 206 mii de euro, dintre care 100 de mii de euro au constituit valoarea premiului mare, acordat de Comisia Europeana, iar 46 de mii — contributia Primariei locale. Partener in acest proiect este Asociatia Neguvernamentala «Cutezatorul».

Orasul va dispune de conditii si utilaj necesar

«Dupa implementarea proiectului, orasul va dispune de 29 de platforme pentru containere, de 200 de containere si o platforma de compostare a deseurilor animaliere. Proiectul nu presupune doar colectarea deseurilor, ci si colectarea selectiva, cele sase containere fiind amplasate impreuna: trei pentru toate deseurile, unul pentru sticla, unul pentru plastic si unul pentru hartie. Ele vor fi de culori diferite, astfel incat oamenii sa stie unde si ce sa arunce», afirma Liubomir Sacara, viceprimar de Falesti.

Containerele si platformele sunt asamblate in localitate.

Viceprimarul a continuat: «Pana la sfarsitul lunii mai, platformele si containerele ar trebui instalate».

Reconstructii la poligon

«Extinderea gunoistii a si inceput. Este edificat un zagaz pentru compostare. In cadrul proiectului, este preconizata si ingradirea gunoistii. Din experienta altor proiecte, am aflat ca, de obicei, gardurile se fura, de aceea am decis ca gardul sa fie ridicat din lemn verde, salcam boieresc, plop, care vor opri deseurile luate de vant», a mai spus Sacara.

«Gunoistea este preconizata nu doar pentru Falesti, ci si pentru satele din apropiere, comunele Calugar, Musteata si Albinet». Gunoistea este amplasata aici de 15 ani, dar capacitatea sa era foarte mica si era inaccesibila mai ales in perioada toamna–iarna, din cauza starii proaste a drumurilor», explica Alexandru Fusa, vicedirector ONG «Cutezatorul».

Din aceasta cauza, proiectul prevede si constructia unui traseu nou, de circa 1 km, care va facilita deplasarea spre gunoiste.

Actiuni de informare a populatiei

Pentru o mai buna informare a publicului despre implementarea acestui program, in toate institutiile publice din Falesti s–au desfasurat conferinte de comunicare. In cadrul proiectului au fost publicate mai multe pliante si brosuri cu titlurile ,,Nu arunca azi ceea ce poti folosi maine«, «Compostul — simplu si eficient». A fost editat si manualul «Managementul deseurilor», autori — Gh. Duca si Tatiana Tugui.

Promovarea proiectului a avut loc in presa si la radioul local si in revista «Natura».

Locuitorii orasului, indiferent de varsta si activitate, au aprobat aceasta incercare deoarece toti spera ca situatia se va modifica.

Cristina Besarab, eleva la Liceul teoretic «Mihai Eminescu»:
,,Cu totii ne gandim ca va fi bine, dar nu suntem siguri ca vom ajunge la standardele europene. Si dupa amplasarea containerelor, oamenii, chiar daca nu toti, vor continua sa arunce gunoiul pe marginea drumului. Cred ca, la noi, lumea trebuie educata.»

Tatiana Turcu, eleva la Liceul teoretic «Mihai Eminescu»:
«Ne–am intrebat: cum pot sa vorbeasca despre amplasarea containerelor si despre curatenie, daca nicaieri nu se gasesc cosuri de gunoi? Ne–au tot spus ca Primaria nu are bani pentru cumpararea lor. Ne bucuram ca a fost elaborat un asemenea proiect, dar trece timpul si, personal, nu vad niciun rezultat. Sunt doar vorbe goale? Pana la urma, tinerii sunt cei care vor face schimbarile si nu batranii, care vor duce gunoiul tot acolo unde l–au dus pana acum. Cu toate ca ne–au promis multe si ne–au asigurat ca containerele vor fi amplasate, oricum murdarie va fi. Se pare ca ei promit, dar nu fac».

Maria Danilova, profesoara de chimie la Scoala medie nr. 3:
«In fiecare zi vin la scoala si trec pe langa vrafuri de gunoi in zona Garii si a Fabricii de zahar. Periodic, se face curatenie, dar, in scurt timp, iarasi e totul plin. Situatia s–ar schimba daca ar fi aplicate amenzi mai dure. Atunci nimeni nu–si va permite sa arunce gunoaie in strada.

Se pare ca, chiar daca acest program va fi aplicat, rezultatul va fi minim sau chiar nul. Totul depinde de mentalitatea omului. Vinovata e societatea, in special tinerii, carora le lipseste bunul simt».

Svetlana Smurgun, secretara, Scoala medie nr. 3:
«Chiar daca se curata intr–un loc, gunoiul este adus din nou. Asa e cultura oamenilor nostri. S–a incercat amplasarea cosurilor de gunoi. Doua vecine de ale mele s–au certat, deoarece nu erau de acord ca aceste cosuri sa fie amplasate in fata portilor. La noi lumea nu judeca cum trebuie. In ultimii ani in suburbiile orasului era curat, elevii facand curatenie. Astazi insa si elevii nu mai sunt cei de altadata».

Suma achitata pentru amplasarea platformelor

«Problema deseurilor in orasul Falesti nu este una noua. Primaria aloca cate 100 de mii de lei, o data la doi ani, pentru solutionarea acesteia. Au fost implicate si serviciile competente, Politia si Agentia Ecologica. S–a recurs la amenintari, amenzi, dar — fara rost. Am incercat sa semnam contracte cu una dintre suburbii, astfel incat, o data pe saptamana, camionul sa incarce gunoiul de la fiecare. Lumea insa nu vrea sa plateasca. Venea tractorul, incarca gunoiul, dar banii pentru astfel de servicii nu puteau fi colectati.

In noile conditii, populatia va trebui sa plateasca, in medie, cinci lei pe luna pentru fiecare persoana, deoarece cheltuielile trebuie acoperite cu ceva», explica viceprimarul Sacara.

«Lumea spune ca cinci lei e prea scump, mai ales daca sunt sase si mai multi in familie. Opinia mea e ca ar trebui sa se rezolve totul altfel, sa ne opreasca ceva bani din impozitul pe care il platim. Nu primeste la noi populatia atata ca sa–si permita sa dea lunar banii necesari pentru transportarea gunoiului. Daca am plati numai pe gunoi, dar asa mai este apa, gazul, lumina, telefonul», spune Maria Danilova.

«Poti sa instalezi mii de containere, dar daca nu ajunge la mintea omului, totul e zadarnic», a concluzionat viceprimarul.

Svetlana TURCU