In pragul alegerilor locale din 3 iunie 2007, la fel ca si in cazul scrutinelor anterioare, reprezentantii puterii initiaza mai multe acte de binefacere.
Cum, pe ce cai si in ce conditii sunt colectate fondurile? La 3 aprilie, in incinta Presedintiei R. Moldova, a avut loc o intalnire «informala» a presedintelui Voronin cu 43 de agenti economici. Aceasta actiune a sefului statului a avut loc «la initiativa sa» si nu a fost insotita de proceseverbale sau contracte oficiale. Presedintele a spus, iar cei prezenti au inteles. Din numarul agentilor economici invitati de Vladimir Voronin, doi au lipsit la acea intalnire, seful statului avand grija ca primministrul Vasile Tarlev «sa se ocupe de ei». Pana la 15 aprilie, in fondul manastirilor Capriana si Curchi urmau sa fie colectate 45 milioane de lei.
Peste doar doua zile, o intalnire similara a avut loc la Parlament, «la rugamintea personala a domnului Marian Lupu». Acesta a convocat reprezentanti ai 17 companii de asigurari. Cei invitati au fost determinati de speaker sa achite circa 5 milioane 244 de mii de lei pentru reconstructia manastirii Curchi, pe care chiar el o tuteleaza.
Marian Lupu
Asa cum cele doua intalniri la «nivel inalt» nu au purtat jirul «strict secret», indicatiile date de Voronin si Lupu agentilor economici au inceput sa circule. Astfel, la 13 aprilie, in cadrul sedintei Legislativului, deputatii AMN Alexandru Lipcan si Veaceslav Untila au facut doua interpelari, aducand cifre concrete si nume de agenti economici obligati sa contribuie la imaginea de buni crestini a conducatorilor nostri de varf. Ei au mai comunicat ca Guvernul deschide un cont special destinat acumularii acestor fonduri.
In interpelarea sa Veaceslav Untila a declarat ca, in cazul in care agentul economic nu onoreaza «rugamintea» respectiva, de capul lui se iau imediat angajatii CCCEC, politia economica sau procuratura. Astfel, agentul nu are de ales. Iar aceasta nu inseamna nimic altceva decat raket de stat. Alexandru Lipcan sustine ca «mai multi dintre agentii economici invitati au mari indoieli ca fondurile solicitate vor fi utilizate de catre comunisti in scopuri crestine. Ei presupun ca acesti bani vor fi folositi in apropiata campanie de alegeri locale generale». Scopul acestor interpelari ar fi mai aproape de initierea unei anchete.
Deputatii
Autorii interpelarilor argumenteaza ca astfel de actiuni constituie o preocupare permanenta a conducerii de varf, care, pe cai neoficiale, obtine de la agentii economici mijloace financiare destinate diferitor scopuri.
Pentru conformitate, am cautat mai multi agenti economici din impunatoarele liste.
De obicei, acestia au refuzat orice fel de discutii pe aceasta tema, motivand ca sunt «ocupati» sau ca nu sunt abilitati sa raspunda la astfel de intrebari.
Altii au negat existenta unor transferuri bancare. Cat despre intalnirea
cu seful statului, Anatol Stratulat, administrator la TirexPetrol,
a spus: «Orice am fi realizat acum, totul ar fi fost
in scopuri caritabile, cu atat mai mult ca este vorba
despre manastiri.» La intrebarea noastra daca au fost
cel putin solicitati sa "doneze" bani, nu am primit
niciun raspuns. ,,Intrebarea e un fel de propaganda politica»,
Directorul general de la Victoria Asigurari SRL, Octavian Lungu,
«Nu am timp, nu pot sa raspund la aceasta intrebare.»
In acelasi stil
Un reprezentant al Companiei Lukoil, refuzand
Desi, recent, in R. Moldova a fost lansat studiul despre «Sistemul impozitarii neoficiale», in care sunt calificate drept ilegale actiunile de colectare a unor taxe neoficiale de la agentii economici, ultimele implicatii ale puterii demonstreaza ineficienta oricaror eforturi ale societatii civile de a face mai multa transparenta in institutiile statului.
Potrivit expertilor, traditiile de instituire a unor relatii informale intre business si putere, precum si acceptarea unor mecanisme care transforma regulile formale in «reguli modelabile», in R. Moldova isi trag originile din sistemul sovietic administrativ de comanda, care mai persista si in conditiile actuale.
In raport se spune ca businessul privat este fortat sa participe cu contributii financiare, de regula cash, fara nicio casiere, conturi de plata ori registre de cheltuieli, aproape lunar, pierzand sume necesare pentru dezvoltarea sau reinvestirea afacerilor. Punctul de vedere al oficialitatilor din R. Moldova este ca acest gen de contributii descrie «produsul cooperarii si intelegerii armonioase intre autoritati si business». Si daca am accepta linia de argumentare a autoritatilor, ar reiesi ca businessul privat infloreste in R.M., or acest lucru este desigur neadevarat. Practic, nu poti scapa nepedepsit daca nu achiti o sumedenie de plati extraimpozitare, solicitate de autoritati, deseori chiar de catre organele responsabile de aplicarea legislatiei fiscale.
Refuzul de a achita «cote» sociale la indemnul autoritatilor publice este sanctionat rapid chiar de catre autoritatile financiare, controlate de autoritatile politice. De multe ori, aceleasi directii de control financiar care verifica contabilitatea firmelor economice sunt responsabile de colectarea banilor solicitati de autoritati ori de grabirea unor decizii favorabile in acest sens.
Controale exagerate
Uneori antreprenorii sunt somati sa depuna pe anumite conturi sume impresionante de bani, in caz contrar fiind amenintati cu controale efectuate de politie si alte servicii.
Cum explica fenomenul «impozitarii neoficiale» in raport cu rugamintea personala a speakerului Marian Lupu Veaceslav Ionita, expert IDIS Viitorul?
«In R. Moldova fenomenul "impozitarii neoficiale"
exista si a luat amploare incepand cu
Svetlana TURCU