In septembrie 2005, presedintele Parlamentului, Marian Lupu, califica drept o actiune de mare patriotism constructia si darea in exploatare a liniei de cale ferata «Revaca–Cainari». In mesajul sau patetic, Marian Lupu a evitat sa abordeze si un alt subiect care tine de acelasi eveniment. Cei care au autorizat, au proiectat si au construit linia de cale ferata «Revaca–Cainari» au lasat fara terenuri agricole aproximativ 400 de cetateni. Pentru acestia, loturile erau unicele surse de existenta. Un grup din cei 400 de proprietari prejudiciati sustine ca detine destule dovezi audio si video despre desproprietarirea ilegala care s–a facut si a ataca la CEDO aceasta incalcare drepturilor fundamentale ale omului.

Constructia tronsonului Revaca — Cainari a inceput inca prin anii 1920, atunci cand se preconiza constituirea unor legaturi economice intre Moldova si Europa. Din timpul celui de–al doilea razboi mondial acest tronson nu a mai functionat pentru ca tunelul construit in acel loc a fost blocat.

Blocarea Cailor Ferate din Moldova de catre fortele separatise de la Tiraspol, in 1991, la Tighina, a dus la reactualizarea subiectului legat de importanta economica a tronsonului Revaca– Cainari. In acelasi an, Consiliul Primariei or. Sangera emite un act prin care accepta restabilirea acestei portiuni de cale ferata. Din lipsa mijloacelor financiare necesare, la importanta tronsonului s–a revenit abia in 2004, atunci cand, la Tighina, calea ferata devine «proprietatea» rmn.

Intre timp, odata cu declararea Independentei, cetatenilor R. Moldova li s–a restituit averea expropriata neligitim in perioada anilor 1940–1950. O buna parte dintre tarani devin proprietari ai terenurilor agricole, inclusiv a celor pe care ar fi fost sa fie calea ferata.

La 21 decembrie 2004 au avut loc doua sedinte foarte oficiale, ambele petrecadu–se in aceeasi zi doar ca la ore si in localitati diferite: pe de o parte Guvernul R. Moldova decide constructia caii ferate Revaca — Cainari, ia pe de alta Consiliul Primariei or. Sangera aproba decizia «Cu privire la repartizarea terenului pentru constructia liniei de cale ferata Revaca — Cainari». Aceste decizii, menite sa solutioneze o problema nationala au creat o situatie foarte complicata pentru proprietarii de pamant. «Cum se permite ca in aceeasi zi sa aiba loc doua sedinte, la care una ia o decizie fara a sti ce se va decide la cealalta?», se intreaba cetatenii «expropriati».

Parlamentul a scutit «Caile Ferate» de compensarea pierderilor

Tot in acea perioada, Parlamentul R. Moldova adopta o lege privind scutirea Intreprinderii de Stat «Calea Ferata din Moldova» de compensarea pierderilor cauzate de excluderea din circuitul agricol a terenurilor pentru constructia liniei de Cale ferata Revaca–Cainari. Cu toate acestea, contrar art. 46 al Constitutiei R. Moldova care spune ca «Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita, potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire», aceasta nu prevedea despagubirea persoanelor expropriate. In consecinta, au fost intocmite doar contracte de vanzare–cumparare.

«Lucratorii au decopertat stratul fertil de pamant ce era insamantat cu grau si au inceput sapaturile transeelor. Am intervenit in fata mai multor instante cu rugamintea de a solutiona problema si de a respecta legislatia in vigoare in ceea ce priveste despagubirile pentru terenuri. La numeroasele noastre apeluri comisia creata special in acest scop au efectuat controlul la fata locului, totodata au fost intocmite procese verbale intre proprietari si comisie. In urma protestelor noastre am fost despagubiti pentru insamantarile de grau», spun cetateni ai or. Sangera care, in urma acestei tranzactii, au fost lipsiti de 69,57 ha de terenuri proprietate privata in hotarele administrativ–teritoriale ale localitatii lor.

Aproximativ 400 de persoane au ramas fara terenuri. Cativa dintre ei au initiat cauze judiciare, unul dintre motivele invocate de petitionari fiind distrugerea terenurilor agricole in lipsa unor acte legitime care ar permite accesul pe terenul privat.

La 19 mai, 2005, un grup de proprietari s–a adresat cu o cerere de chemare in Judecatoria Botanica, mun. Chisinau, cu solicitarea de a revendica terenurile care sunt proprietatea lor, declarand ca pamantul e in posesia nelegitima a IS «Calea Ferata din Moldova». Reclamantii au invocat ca, in conformitate cu actele de proprietate si conform datelor registrului bunurilor imobile ale Oficiului Cadastral Teritorial Chisinau, dreptul lor de proprietate nu a fost anulat. Cu toate acestea, ei nu se pot folosi de terenurile ce le detin in proprietate. Reclamantii au invocat violarea art.1 al protocolului aditional la Conventie si violarea Legii cu privire la proprietate.

Patimitii au asteptat ani in sir decizia judecatii

Cazul a ajuns pana in Curtea de Apel Chisinau, de unde a fost remisa instantei de fond pentru examinare.

In acest rastimp petitionarii au recurs la multiple actiuni de protest. Ei au organizat greve si pichetari ale propriilor terenuri. Aceste actiuni, insa, nu au rezultat cu solutionarea problemei. Petitionarii erau doar amenintati cu amenzi si cu arestari.

La 1 octombrie 2005, linia de cale ferata a fost data oficial in exploatare, fara ca subsemnatii sa fi fost despagubiti pentru terenurile lor. Patimitii spun ca examinarea cauzei in revendicare a durat excesiv de mult. Peste un an si jumatate de la initierea procedurilor judiciare si dupa jumatate de an de la remiterea in instanta de fond, la 19.12.2006 si la 21.12.2006, Judecatoria Botanica a emis o hotarare prin care a respins cererile petitionarilor cu privire la restituirea terenurilor si incasarea sumelor prejudiciilor morale, calificandu–le drept neintemeiate.

Impotriva acestor hotarari, recent, la 11.01.2007, au fost depuse doua cereri de apel. Pana in prezent, potrivit reclamantilor, Curtea de Apel Chisinau nu s–a expus asupra acestor cereri.

In noiembrie 2005 acelasi grup a depus o cerere prealabila impotriva aceleiasi Hotarari de Guvern din decembrie 2004, dupa care a pornit tot calvarul. Faptul invocat de catre petitionari era exproprierea care nu tine de competenta Guvernului, atributiile fiind delegate Legislativului. Guvernul a comunicat reclamantilor ca Hotararea de Guvern este intemeiata si legala si corespunde Legii cu privire la expropriere.

Considerand Hotararea Guvernului drept una ilegala, iar raspunsul la cererea prealabila fiind calificat drept nefondat, oamenii s–au adresat la Curtea Suprema de Justitie. Aceasta, insa, a respins actiunea, calificand–o drept neintemeiata.

A urmat o cerere de recurs.

Abia peste 6 luni din momentul depunerii recursului, a fost emisa o decizie. In baza deciziei date Colegiul Largit al Curtii Supreme de Justitie a respins, insa, recursul, mentinand hotararea contestata. Amintim ca decizia Colegiului Largit al CSJ este irevocabila.

Instanta, insa, nu a explicat de ce nu este intemeiat argumentul cu privire la procedura de expropriere. De asemenea, instanta de recurs nu s–a expus asupra competentei Parlamentului in ceea ce priveste declararea utilitatii publice si inceperea procedurii de expropriere.

Hotararea de Guvern a expropriat, dar nu a despagubit cetatenii

«Nu a existat o lege organica care ar prevedea exproprierea, ci doar o hotarare de Guvern. Aceasta, insa, nu presupunea si despagubirea cetatenilor, ci doar repartizarea teritoriului pentru tronsonul de cale ferata. Cetatenii au fost dusi in eroare, autoritatile oferindu–le un pret normativ, care este diminuat, si nu unul de piata. De fapt, pana in prezent, banii le–au fost achitati doar la ? dintre proprietari si nu se stie cum au fost repartizati banii ramasi», afirma avocatul Sandu Postica.

Vladimir Vieru, vicedirectorul general pentru tehnica si dezvoltare a intreprinderii de stat «Cale Ferata din Moldova» spune ca terenurile din Sangera au fost cumparate de la proprietari. «De despagubiri nu ne–am ocupat noi, ci alte institutii, in special Agentia Cadastru si Geodezie. Nu cred ca in acest subiect ar fi aparut niste probleme, dar daca totusi acestea sunt, ele pot fi rezolvate. Noi am avut grija doar de constructia caii ferate. Din cele cateva sute de cetateni, doar cativa nu au fost de acord cu conditiile. Nu cred ca acesti oameni ar merita mai mult decat li s–a dat celorlalti. Noi am indeplinit doar hotararea de Guvern», afirma Vieru.

Acum o luna, Semion Mititelu, Pavel Raducanu, Victor Toaca, Afanasie Lungu si Victor Mocanu au atacat la CEDO hotararea Curtii Supreme de Justitie care considera ca hotararea de Guvern are statut de lege.

«Am fost indusi in eroare. Multi dintre noi au semnat actele fara a–si inainta conditiile. De altfel, actele au si fost intocmite de catre persoane straine», spun acestia.

«Ne–a fost propusa suma de 579 de lei pentru bal de bonitate la hectar. Nu am fost de acord pentru ca pamantul e mult mai scump si se mai scumpeste! Acest teren constituia o sursa de existenta pentru mine. Atunci cand au venit cu tractoarele mi–au creat prejudicii de mii de lei. Au mers peste terenul semanat cu floarea soarelui. Au stricat totul! In acel an am pierdut foarte multa roada. Imi amintesc ca, la inceput, am incercat chiar sa protestam. Am iesit impreuna cu familiile in fata celor care intrau cu tehnica, ocupandu–ne terenurile», isi aminteste pensionarul Pavel Raducanu. El spune ca, intre timp, a reusit sa se convinga ca procesele de judecata sunt subiective sau chiar influentate din afara. «Se tem toti de Voronin. Se tem sa nu–si piarda functiile, doar ca nu spun nimanui despre asta», continua barbatul.

Legea exproprierii a fost ignorata

Valeriu Cosarciuc, presedintele Comisiei parlamentare pentru Agricultura spune ca, intr–adevar, atunci cand a fost decisa reconstructia acestei portiuni de cale ferata, Parlamentul nu a avut grija sa adopte si o lege a exproprierii. In acest caz, contractele de vanzare–cumparare nu sunt legale. «Consider ca cetatenii, acei proprietari de pamant, ar fi trebuit sa negocieze. Daca, insa, au fost indusi in eroare, iar conditiile stipulate in contracte au fost ascunse, cauza ar putea deveni subiect de dosar la CEDO. Cred ca adresarea cetatenilor la CEDO confirma ca, in acest caz, ei au destule argumente ca au fost trasi pe sfoara», mai spune Cosarciuc.

Viorel Furdui, jurist in cadrul IDIS «Viitorul» a declarat pentru «Ziarul de Garda» ca exproprierea este o chestiune foarte sensibila, deoarece proprietatea privata este garantata de Constitutie. «Desi in Moldova avem o lege a exproprierii si alte acte normative pentru asemenea situatii, totusi procedura exacta a deposedarii unui cetatean de un bun privat in interes public nu este prevazuta foarte clar in lege, ceea ce pune in conditii extreme oamenii care devin subiecti ai exproprierii,» sustine el, adaugand ca in asemenea cazuri s–ar putea face uz si de «viciere prin consimtire» a cetatenilor, fapt ce le–ar agrava posibilitatile de a–si rezolva situatia din punct de vedere juridic.

Anastasia Nani