Noi regulamente pentru imigranti

Autoritatile din Federatia Rusa au decis sa ofere permise de munca pentru circa sase milioane de imigranti ilegali din statele ex–sovietice care au semnat conventii reciproce pentru calatorii fara vize in aceasta tara. Totusi, lucratorii migranti vor avea interdictii de a se angaja in anumite zone de activitate.

Migrantii care urmeaza sa fie legalizati cu permis de munca provin din Moldova, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Kazahstan, Kirgizstan, Ukraina, Uzbekistan si Tajikistan.

Presa rusa estimeaza ca cel putin 10 milioane de imigranti din statele ex–sovietice se afla acum in Rusia la munca, activand in mod special in constructii si la alte locuri complicate de munca, pe care nu vor sa le ocupe cetatenii rusi. Acesti imigranti suporta conditii proaste de protectie si risca sa fie expulzati in orice moment.

Acum se pare ca imigrantii vor avea posibilitate sa primeasca un permis de munca care poate fi eliberat pe parcursul a 10 zile, la prezentarea pachetului necesar de acte, inclusiv a pasapaortului valid si a cardului de imigrare.

Veacheslav Postavnin, seful Serviciului federal de Migratie din Rusia a declarat ca procedura de aplicare pentru inregistrare cu drept de munca a fost simplificata cu mult. «Am elimninat birocratia si acesti cetateni vor putea primi un statut legal cat mai curand,» a declarat Postavnin in cadrul unei conferinte de presa. Totodata, orice muncitor strain va putea fi devansat din functie in favoarea unui cetatean al Federatiei Ruse care va dori sa aiba pozitia acestuia. Oficialii rusi declara ca in acest fel este protejata pur si simplu forta de munca ruseacsa.

Expertii in domeniul pietei muncii considera ca legalizarea imigrantilor veniti in Rusia in cautarea unui loc de munca sunt bineveniti in tara gazda, deoarece «acestia sunt deja semicalificati si pot fi considerati ca un beneficiu pentru economia rusa.»

Expertii mai sustin ca iesirea diun umbra a imigrantilor si legalizarea acestora va aduce mai multa ordine si in domeniul taxelor, care pot contribui substantial la bugetul de stat al Rusiei. Se estimeaza ca anual aceasta tara pierde circa 9 miliarde de dolari din neachitarea taxelor de catre muncitorii ilegali. De asemenea, criza demografica profunda care a cuprins Rusia in ultimii ani ar putea fi diminuata cu ajutorul fortei tinere de munca nou venita, daca aceasta va putea face uz de beneficiul de a–ti legaliza situatia.

Presa mentioneaza si criza severa a politicilor de imigrare care s–a produs dupa ce Putin a declarat razboi imigrantilor din Georgia. Doar in anul trecut au fost deportati circa 100.000 de imigranti, si circa 1,5 milioane de cauze civile au fost fost adresate in instanta pentru violarea legii cu privire la migratie, spun datele Departamentului rus de migratie.

Noile regulamente cu privire la legalizarea muncitorilor imigranti aduc insa si restrictii. De exemplu, acum strainii nu au voie sa vanda produse alcoolice si farmaceutice, iar din aprilie acestia nu vor avea dreptul sa lucreze in industria alimentara.

Primarul moscovit Iurii Lujkov a mai declarat ca si la pietele agricole din capitala rusa vor fi introduse cote, care vor echilibra numarul de lucratori straini.

De asemenea, companiile care vor angaja imigranti ilegali vor avea de plpatit amenzi usturatoare, de pana la 30.000 dolari pentru un angajat, potrivit ultimilor decizii ale Dumei Ruse.

Cu banii printre straini

Zilnic, tot mai multi cetateni ai R. Moldova isi parasesc familiile, se dezic de serviciile prost platite, renunta la nume si la statutul lor social, plecand sa munceasca la negru intr–o tara straina, unde ajung macinati de frica sederii «ilegale» si unde, in orice clipa, pot fi arestati si repatriati.

Toti cunosc motivele plecarii, insa mai putini isi pun intrebarea:

 

Sondaj

«Ce v–ar determina sa ramaneti in R. Moldova?» Tudor Botezatu, student: Avem nevoie de institutii de invatamant, cat de cat adecvate, care ar pregati cadre profesioniste si competente. Respectiv, sunt necesare locuri de munca si salarii care ar asigura un trai decent. Astfel, tinerii nu vor pleca in alte tari sa–si faca studiile, nu vor fi atrasi de bursele mari la prima vedere. Ei vor prefera sa ramana acasa. Statul, daca ar fi interesat de capitalul intelectual al tinerilor, ar putea crea conditii favorabile pentru dezvoltarea invatamantului si, indeosebi, si–ar concentra atentia asupra conditiilor de viata ale studentilor: le–ar mari bursele, le–ar oferi camine, le–ar asigura o existenta «omeneasca»… Statul ar putea, insa nu vrea. Sergiu Dubnari, somer: Subventii mai mari din partea statului — acest raspuns este esential la intrebarea respectiva. Schimbam conducerea si majoritatea problemelor existente in societate, care provoaca si exodul cetatenilor R. Moldova, vor fi solutionate. Mi–am facut studiile in Romania si nu vad nici o perspectiva pentru a ramane in R. Moldova. Pentru a trai aici ai nevoie de casa, de masa si de ceva pe aceasta masa, deci trebuie sa ai un salariu bun. Salariile bune, insa, au devenit un element exotic la noi, unde, la orice pas, te ciocnesti de situatii paradoxale: preturile cresc pe zi ce trece, iar salariile cum au fost asa au si ramas — nespus de mici. Alexei Bodean, manager: Saracia nu le permite oamenilor sa se realizeze in R.Moldova si ei pleaca peste hotare, considerand ca aceasta este singura solutie a tuturor problemelor cu care se confrunta aici. Este o vorba: Fiecare peste tinde sa inoate mai la adanc, fiecare pasare tinde sa zboare cat mai sus. La noi, insa, prea putini inteleg ca de probleme nu poti fugi, chiar daca pleci la distante de mii de kilometri, problemele trebuie solutionate. Ar fi bine daca, in Moldova, ar fi create conditii care ar contribui la diminuarea nevoilor sociale, ceea ce ar reduce esential numarul persoanelor care decid sa plece. Cetatenii R. Moldova sunt lipsiti de atentia necesara din partea celor care ar trebui sa le–o acorde. Aliona Cicanci, merceolog: Specialistii ar trebui sa fie apreciati conform valorii lor, dar nu sa stea in rand pe la portile serviciilor consulare pentru a obtine posibilitatea de a pleca din Moldova in cautarea unui salariu mai mare. Desi sunt merceolog, sunt fortata de imprejurari sa renunt la statutul meu profesional pentru a lucra la negru in Italia. E foarte greu sa supravietuiesti aici. Am in grija mea doi copii care trebuie intretinuti. Moldova, din pacate, nu poate sa–mi ofere o astfel de posibilitate. Salariile sunt mici, copiii sunt mari, iar cheltuielile cresc odata cu copiii… Ion Crupovnitchi, sofer de cursa lunga: As ramane in Moldova daca salariile ar fi convenabile, adica daca ar corespunde preturilor. Preturile cresc, numarul somerilor e tot mai mare, iar saracia intra tot mai insistent in casele oamenilor. De nevoie, plecam peste hotare pentru a castiga un ban. Eu as ramane in Moldova daca as avea un serviciu bine platit. As dori sa am un salariu cu care sa–mi pot intretine familia, indiferent de munca pe care ar trebui sa o prestez. Marina Rosca, inginer tehnolog: As ramane in Moldova daca ar fi stabilitate in asigurarea medicala, stabilitate la locul de munca, stabilitate la locul de trai. De toate acestea suntem lipsiti. Familia noastra este legalizata de zece ani in Grecia, dar speram sa revenim in Moldova. Desi suntem cu adevarat batjocoriti in aceasta tara straina, rabdam totul de dragul banilor, bani pe care nu–i putem face la noi in Moldova. Se zice ca banii nu aduc fericire, insa, decat sa fii nefericit fara bani, mai bine sa fii nefericit, dar cu bani. Pentru conformitate, Svetlana PANTA