Din aprilie 2003, cand am semnalat despre fraudele admise la pensionarea unui grup de procurori, am tot atacat autoritatile cu demersuri prin care solicitam verificarea legalitatii acordarii pensiilor si indemnizatiilor procurorilor, precum si constitutionalitatii unei hotarari de guvern. Pe aceasta cale, au fost sesizati seful statului, presedintele Legislativului, Comisia juridica a Parlamentului, liderii fractiunilor parlamentare, Ministerul Finantelor, Curtea de Conturi si organele de drept. Toti au tratat cu superficialitate cererea noastra, iar unii, printre care si liderii fractiunilor parlamentare, chiar au ignorat–o. Problema pensiilor procurorilor, dupa cum am constat, se dorea a fi trecuta cu vederea. Din raspunsurile primite de la Presedintie si Comisia juridica a Parlamentului am dedus ca puterea este interesata sa acopere ilegalitatile comise de Guvern in complicitate cu fosta conducere a Procuraturii Generale (PG). Desi in acest caz sunt evidente faptele de coruptie, demnitarii si organele de drept si de control pe care i–am sesizat continua sa se ocupe de treburile lor, fara sa le pese de milioanele delapidate.
Coruptia in Procuratura
La 28 ianuarie 2002, Guvernul, condus de premierul Tralev, aproba o hotarare prin care opereaza modificari la Regulamentul "Cu privire la modul de stabilire si plata a pensiilor pentru vechime in munca colaboratorilor organelor procuraturii" din 5 martie 1998, cu scopul largirii categoriei de procurori care au dreptul sa se pensioneze la varsta de 50 de ani. Daca anterior, la varsta de 50 de ani, se puteau pensiona doar procurorii cu un stagiu de minim 12,5 ani de lucru doar in organele procuraturii, apoi, dupa intrarea in vigoare a hotararii in cauza, de acest drept au putut beneficia si procurorii care au lucrat in "organele de conducere ale sindicatelor, controlului popular, organizatiilor social–politice, in calitate de functionar public in aparatul Presedintelui republicii, Parlamentului, Guvernului, de primar, pretor, avocat, anchetator". Adica, proiectul documentului a fost elaborat in birourile PG, in interesul unui anumit grup de persoane, a fostilor nomenclaturisti, pe care partidul aflat la putere dorea sa–i multumeasca pentru contributie la alegerile din 2001. Drept urmare, un sir de procurori cu un stagiu neinsemnat in organele procuraturii au obtinut nemeritat pensii si indemnizatii de zeci de mii de lei. Pentru acestea, din bugetul statului ar fi fost alocati peste 4 mil.de lei. Astfel, cei platiti sa lucreze in interesul poporului si–au creat legi pentru a–si asigura propriul confort.
Guvernul complice
Guvernul si Parlamentul au stiut, cu buna seama, ca documentul este neconstitutional, deoarece stabilirea pensiilor si a categoriilor de beneficiari se face doar prin lege organica. Paradoxal, dar pe nimeni nu a pus in garda faptul ca pensiile se acorda printr–o hotarare de Guvern.
La insistenta reporterilor CIN, PG a recunoscut ca la stabilirea pensiilor au fost admise abuzuri si ca "banii vor fi intorsi bugetului de stat" (!). Dupa ce am solicitat PG sa examineze informatiile din investigatiile noastre in baza art. 274 din Codul de procedura penala, care prevede inceperea urmaririi penale, conducerea acestei institutii ne–a confirmat ca o comisie speciala a verificat "legalitatea achitarii indemnizatiilor unice de concediere a procurorilor" si a stabilit ca "din cauza aplicarii eronate a prevederilor legii cu privire la statutul judecatorului, pe parcursul anului 2002, de catre comisia specializata a PG au fost admise supraplati si achitari neintemeiate la compartimentul dat in suma totala de 70738,04 lei". Dar, desi, dupa cum se afirma in raspunsul parvenit de la PG, "au fost intreprinse masuri privind restituirea sumelor banesti achitate neintemeiat", nu a fost posibil de "a aprecia gradul de vinovatie al fiecarui membru al comisiei", din care cauza "la 13.05.2004 a fost emisa o rezolutie de a nu porni urmarirea penala". Incalcari fara vinovati…
In 2004, CIN a chemat PG in judecata. Procesul inceput atunci a sfarsit abia de curand, dupa ce CSJ a dat castig de cauza CIN, obligand PG sa furnizeze informatiile privind "procurorii care, in anii 2002–2003, au ridicat ilegal pensii si indemnizatii si au fost obligati sa restituie bugetului de stat banii insusiti neintemeiat; suma restituita pana in prezent si natura masurilor luate pentru restituirea supraplatilor in marime de 70,7 mii de lei achitate neintemeiat procurorilor sub forma de pensii si indemnizatii; marimea prejudiciului cauzat statului ca urmare a aplicarii prevederilor unei hotarari de Guvern neconstitutionale, lista membrilor comisiei pentru stabilirea pensiilor lucratorilor procuraturii si a comisiei care a efectuat controlul legalitatii achitarii indemnizatiilor unice de pensionare a procurorilor".
Cine achita despagubirile?
Anterior, Curtea de Apel Chisinau a satisfacut cererea jurnalistilor in doua randuri, la 7 iunie 2005, si la 9 martie 2006, obligand PG sa ofere informatia solicitata, insa, de fiecare data, PG a atacat cu recurs deciziile instantei, prelungind astfel perigrinarile prin procese de judecata. In acest rastimp au avut loc peste 20 sedinte de judecata, la care au participat judecatori, procurori, grefieri, toti fiind platiti din banii publici. Acum, cand PG a fost pusa definitiv la zid, ne intrebam de ce noi, contribuabilii, trebuie sa achitam salariile si cheltuielile pentru desfasurarea proceselor de judecata, de vreme ce procurorii, in loc sa ne furnizeze informatiile, procedura care nu costa nimic, au intins cu buna stiinta procesul de judecata. Atat Curtea de Apel Chisinau, cat si CSJ, nu au considerat de cuviinta sa aplice penalitati pecuniare PG pentru faptul ca a ingradit accesul jurnalistilor la informatia de interes public, impiedicandu–i sa–si indeplineasca meseria, ca a incalcat Constitutia si legile tarii, dar si dreptul cetateanului la informare.
Procuratura sfideaza hotararea CSJ
Inca inainte de a obtine hotararea redactata a CSJ, PG s–a grabit sa execute decizia instantei. Raspunsul PG insa sfideaza nu doar decizia CSJ, care e irevocabila, dar si Constitutia, si alte legi. Cu exceptia listei membrilor comisiei pentru stabilirea pensiilor si hotararea Curtii de Conturi privind rezultatele controlului la PG, aceasta nu ofera "lista procurorilor care au beneficiat de stabilirea pensiei pentru vechime in munca la care in salariu mediu s–a inclus si ajutorul material; lista procurorilor care au beneficiat de stabilirea la pensie a unei majorari pentru merite deosebite fata de stat si copia ordinului procurorului general despre constituirea comisiei pentru stabilirea pensiilor", adica nici pe departe ceea ce se regaseste in cererea de informatie, pe care este obligata sa o satisfaca.
Curtea de Conturi scoate la iveala fraudele
Fraudele comise de procurori la achitarea pensiilor si indemnizatiilor transpar si din hotararea Curtii de Conturi nr.33 din 28 mai 2004 "Privind rezultatele reviziei financiare efectuate la PG pe perioada anilor 2002–2003". De acolo aflam ca "au fost stabilite si achitate neintemeiat pensii la 13 persoane (!) in suma de 19 mii de lei, cu includerea in salariu mediu a ajutoarelor materiale", iar la 26 de persoane le–au fost "stabilite si achitate alocatii nominale pentru merite deosebite fata de stat, care au dus la achitarea neintemeiata in anul 2003 a pensiilor in suma de 51,7 mii de lei". Este vorba de suma de 70,7 mii de lei despre care anterior ne–a comunicat si PG. Desi Curtea de Conturi cere de la conducerea PG sa "asigure, in conformitate cu legislatia in vigoare, recuperarea sumelor pensiilor achitate neintemeiat la 13 persoane in marime de 19 mii de lei si a alocatiilor nominale pentru merite deosebite fata de stat, achitate neintemeiat la 26 de persoane in marime de 51,7 mii de lei"si, in timp de o luna, sa informeze despre rezultatele executarii deciziei, PG nici pana acum, dupa ce si CSJ, la solicitarea CIN, a obligat–o sa faca acelasi lucru, continua sa sfideze legea.
Centrul de Investigatii Jurnalistice
www.investigatii.md