Zeci de dosare, ale deportatilor, ziaristilor sau ale unor persoane care au devenit victime ale sistemului politienesc sau al celui de drept din R. Moldova, ajunse la examinare in Curtea Suprema de Justitie (CSJ), nu se mai aleg cu o decizie finala, fiind remise spre reexaminare, in prima instanta.

Acest lucru se intampla dupa ce reclamantii si–au trait prin instante ani in sir de audieri si dezbateri. Dosarele unor deportati, bunaoara, care solicita restituirea averii sechestrate ilegal, sunt examinate timp de 8–9 ani, pana ajung la CSJ de unde, dosarele si persoanele care incearca sa–si redobandeasca bunurile confiscate abuziv in anii deportarii, avand varste de 80–85 de ani, sunt retrimise in prima instanta, la Donduseni, Balti, Briceni sau Hancesti. "Statul ne poarta pe drumuri, pentru ca stie ca nu mai avem mult de trait", constata acestia. Mai putin versati, din cauza vacuumului informational de la noi, acesti reclamanti nu stiu de obicei ca, pe langa acest motiv, mai este unul, mai periculos, poate: judecatorii din R. Moldova respecta indicatia actualei guvernari care a decis, pe aceasta cale, sa reduca numarul dosarelor depuse la CEDO de catre cetatenii R. Moldova.

Or, in repetate randuri, chiar presedintele Vladimir Voronin s–a declarat indignat de numarul crescand al cetatenilor R. Moldova care apeleaza la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO), cerand sanctionarea judecatorilor sau a demnitarilor din cauza carora CEDO condamna R. Moldova in diverse dosare.

"Cresterea numarului de adresari ale cetatenilor R. Moldova la CEDO demonstreaza ineficienta actiunilor Guvernului si ale Curtii Supreme de Justitie (CSJ)", declara presedintele la 9 august 2005.

Ulterior, un proiect de lege, adoptat in prima lectura, urmeaza sa oblige judecatorii din cauza carora R. Moldova ajunge sa fie condamnata la CEDO, sa achite, din veniturile proprii, prejudiciile morale sau materiale aduse statului, potrivit verdictelor instantei europene. Presedintele afirma ca Procuratura trebuie sa ceara in justitie recuperarea prejudiciilor aduse statului de catre demnitarii si judecatorii care au dat hotarari contestate de CEDO. Seful statului a mai cerut ca in fiecare caz de condamnare a R. Moldova de CEDO, CSJ sa reactioneze adecvat in raport cu judecatorii vinovati.

Avocatul Vitalie Nagacevschi, care a reprezentat numerosi cetateni ai R. Moldova la CEDO, afirma, in acest context, ca noua lege este "lipsita de sens, este ineficienta, inechitabila si incorecta".

"Cresterea numarului de adresari la CEDO, mai spunea presedintele, vorbeste atat despre increderea crescanda a cetatenilor in institutia europeana, cat si despre ineficienta actiunilor Guvernului si ale CSJ pentru micsorarea numarului de condamnari, inclusiv prin prevenirea repetarii unor condamnari similare."

Revolta presedintelui Voronin s–a transmis, ulterior, si premierului Vasile Tarlev, nemultumit de faptul ca, sub egida unui dintre ministerele cabinetului sau, R. Moldova a pierdut la CEDO circa 30 de procese, iar Guvernul a trebuit sa achite pentru prejudiciile morale si materiale aduse cetatenilor peste 350 mii de euro si peste 30 mii de euro — pentru cheltuielile de judecata.

In urma acestor avertismente ale conducerii statului, responsabili din cadrul Ministerului Justitiei (MJ) au acceptat ca noile modificari legislative sunt menite sa contribuie la constituirea unui mecanism de atragere la raspundere a celor care se fac vinovati de condamnarea R. Moldova la CEDO. Dar cine sunt vinovatii si cum va solutiona MJ problema lor? Numeroase cazuri, examinate la CSJ in ultimele luni si remise la reexaminare in prima instanta, demonstreaza ca functionarii justitiei de la noi au gasit o solutie, doar ca aceasta, iarasi, este impotriva cetatenilor.

Desi experti in probleme de drept au insistat, in repetate randuri, ca autoritatile statului ar trebui sa ia masuri nu atat pentru diminuarea numarului de adresari la CEDO, ci pentru perfectionarea mecanismelor nationale de protectie si promovare a drepturilor omului, iar unii judecatori sustin ca autoritatile ar trebui sa renunte la exercitarea presiunilor asupra lor si sa inceteze amenintarile cu sanctiuni dure pentru dosarele pierdute la Curtea Europeana, aceste opinii raman neauzite.

In aceste circumstante, autoritatile de la Chisinau incearca sa reduca numarul cererilor depuse de cetatenii R. Moldova la CEDO, provocand, in mod artificial, stoparea adoptarii unor decizii definitive la CSJ a R. Moldova, astfel incat, persoanele in cazul carora sunt incalcate drepturile omului nu mai au posibilitate sa se adreseze in instanta europeana.

La CSJ am fost informati ca nu exista vreun act oficial sau vreo indicatie in scris, facuta in acest sens. Mai multi judecatori, insa, sub acoperirea anonimatului, au recunoscut ca prin instante circula o astfel de interdictie, desi nu a fost formulata intr–un document oficial. Ei indica asupra faptului ca, pe rol de veriga de legatura dintre autoritatile statului, inspaimantate de CEDO, si instantele de judecata care trebuie sa faca in fel si chip ca numarul dosarelor depuse la Strasbourg sa se reduca pentru a nu prejudicia bugetul si imaginea statului, este nimeni alta decat Valeria Sterbet, in functiile sale duble de presedinte al CSJ si al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Amintim ca, in repetate randuri, aceasta a fost acuzata, inclusiv in cadrul forului legislativ, de practicarea coruptiei si protectionismului.

In special, Valeria Sterbet a fost suspectata de incalcarea procedurii de examinare a cazurilor juridice si de exercitarea presiunilor asupra judecatorilor, pentru a obtine decizii juridice favorabile unor persoane, dar care contravin legislatiei in vigoare.

Ion Plesca, deputat AMN, vicepresedintele Comisiei Juridice pentru Numiri si Imunitati din Parlamentul R. Moldova, a confirmat ca, de cand au fost efectuate modificari ale Legii cu privire la agentul guvernamental, plangerile cetatenilor, legate de tergiversarea adoptarii unor decizii judiciare definitive in instantele de judecata, nu mai inceteaza. Deoarece legea acorda dreptul incasarii de la persoanele "culpabile" a sumelor de bani pe care CEDO le califica drept prejudicii morale si materiale, aduse cetatenilor de catre stat, iar aceste persoane se considera a fi judecatorii, acestia se autoprotejeaza, pentru a se salva de probleme. Astfel, numeroase dosare civile si economice, care raman fara deznodamant in instantele de judecata din R. Moldova, sunt "plimbate" de la un judecator la altul, de la o instanta la alta, pana cand partile pe dosar obosesc de atata "dreptate" sau chiar trec in lumea celor drepti. Din cea de la urma categorie fac parte in special persoanele deportate in perioada sovietica.

Deputatul PSL, Igor Klipii, membru al Comisiei parlamentare pentru Securitatea Nationala, Aparare si Ordine publica, afirma ca lipsa de independenta a justitiei este dictata de cei de la guvernare. "Trebuie sa recunoastem si o anumita complicitate a justitiei cu Puterea. Partial, acest lucru se datoreaza dependentei ei de facto de putere, dar si faptului ca judecatorii prefera o relatie "pozitiva" cu puterea, evitand riscurile unor confruntari. O astfel de situatie reconfirma oportunitatea reformei in justitie. Pana atunci, insa, un indemn la Demnitate, adresat judecatorilor, nu strica. In R. Moldova este valabila "logica" in conformitate cu care o persoana ar fi justificata sa "coopereze" cu Puterea, pentru a evita niste eventuale probleme. Nu doar judecatorii sunt "cooperanti", dar si unii jurnalisti din mass–media "publica", functionari publici, etc."

Avocatul Alexandru Tanase considera ca Legea cu privire la agentul guvernamental nu–i nelinisteste prea mult pe reprezentantii justitiei de la noi, deoarece toata lumea intelege ca acesta este un document populist, votat la comanda. "Va trece ceva timp si va veti convinge ca nici o persoana nu a fost trasa la raspundere in temeiul acestei legi", afirma Tanase, precizand ca functionarea unei astfel de legi este imposibila, or, Procuratura nu va putea realiza niciodata, in lipsa unei decizii judiciare, compensarea, de catre judecatori, a prejudiciului pe care statul trebuie sa–l achite persoanelor ce s–au adresat la CEDO, invocand incalcarea drepturilor omului. Alexandru Tanase mai aminteste ca, in conformitate cu practica internationala, orice cetatean poate apela la CEDO chiar daca nu detine o decizie definitiva, a instantelor nationale, in cazul in care poate demonstra tergiversarea adoptarii unei astfel de hotarari.

Vlad Gribincea, jurist, Organizatia Obsteasca "Juristii pentru Drepturile Omului":

In ce masura tergiversarea unui dosar la nivel national ar putea impiedica depunerea cererii la Strasbourg? Aici avem doua situatii: prima este ca insasi tergiversarea nejustificata a examinarii unei proceduri la nivel national poate constitui o violare a Conventiei Europene si poate fi un temei pentru a ajunge la Strasbourg, fara a mai astepta sentinta nationala. Pe de alta parte, daca procesul la nivel national nu e finisat, este foarte complitat sa demonstrezi violarea Conventiei Europene de catre judecatorul national, in fata curtii de la Strasbourg. De fapt, aceasta situatie este o problema nu doar pentru Moldova, dar si pentru toate tarile europene.

Vitalie Iordachi, jurist, Organizatia Obsteasca "Juristii pentru Drepturile Omului":

In principiu, orice dosar care urmeaza sa ajunga in fata inaltei instante de la Strasbourg este obligat sa parcurga caile nationale de atac. La moment avem trei astfel de trepte, dupa ultima reforma judecatoreasca. Astfel ca orice persoana, in functie de cazul concret, urmeaza a parcurge doua sau trei instante de judecata. In ultimul timp a aparut o initiativa legislativa de a mai trece unele cazuri printr–un filtru, acesta se propune a fi Curtea Constitutionala. Dupa cum se cunoaste propunerea nu a fost adoptata de parlamentarii nostri, astfel ca urmeaza sa vedem ce se va intampla in viitor. Exista cazuri cand dosarele parcurg instanta de apel sau recurs, iar judecatorii familiarizati, banuiesc, cu activitatea organizatiei noastre, vazand ca se invoca motive de drept din Conventia Europeana, sunt mult mai precauti si cazul se examineaza mult mai detaliat. In acelasi timp de multe ori cazurile sunt, dupa parerea mea, nejustificat trimise la rejudecare. De altfel, codul nostru de Procedura Civila prevede care sunt temeiurile de rejudecare, de aceea un sfat pentru orice avocat si cetatean care se adreseaza in instanta de judecata este de a examina atent care sunt temeiurile care se invoca de judecatori, pentru a incerca de a preveni trimiterea unui caz la rejudecare.

Aneta GROSU