De 17 ani, pentru cativa ministri si deputati ai R.Moldova muncesc in permanenta traducatorii de limba rusa. Promovarea unei legi prin care acestia ar fi obligati sa invete romana a esuat. Audiologii zic ca nu e problema de auz, lingvistii sustin ca nu e vina limbii romane, alti specialisti ne–au sugerat sa contactam psihoneurologii. Acestia de la urma au confirmat ca neasimilarea unei limbi timp de zeci de ani e o deficienta psihica, cauzata sau de nedorinta si apatie — chestiune curabila, sau de un retard mintal, care pune in acest fel sub semnul intrebarii si aptitudinile individului de a conduce o structura administrativa.

Saptamana trecuta, opinia publica din R.Moldova a fost framantata de o problema nascuta odata cu acest stat: problema functionarilor de stat care nu cunosc limba oficiala a tarii in care traiesc (unii chiar s–au nascut aici si potrivit actelor sunt aproape pensionari) si a armatei de traducatori care muncesc pentru ei ca sa le traduca in fiecare zi tot ce s–a spus, s–a scris, s–a auzit, nu s–a auzit. Parlamentul a respins joia trecuta un proiect de lege, prin care functionarii publici ar fi fost obligati sa vorbeasca limba oficiala. Initiativa a venit din partea fractiunii PSL, liderul acesteia, Oleg Serebrian, invocand faptul ca 80 la suta din cetatenii R.Moldova vorbesc moldoveneasca/romana si ca functionarii publici care sunt salarizati din banii contribuabililor ar trebui sa manifeste putin respect si repsonsabilitate profesionala, vorbind si eliberand acte in limba majoritatii. Deputatul crestin–democrat Stefan Secareanu a confirmat necesitatea votarii acestei initiative, declarand ca "in Parlament sunt cativa deputati care nu vor sa invete limba de stat. Pentru ei se cheltuiesc sute de mii de lei, deoarece e necesara traducerea documentelor in limba rusa, traducerea sedintelor Parlamentului in rusa. Noi am putea folosi acesti bani in alte scopuri".

Functionarii sunt obligati, dar nu respecta legea

La Directia personal a Parlamentului am fost informati ca deputatii care nu vorbesc romana au varsta medie de peste 50 de ani si ca majoritatea dintre acestia s–au nascut in R.Moldova si au detinut zeci de ani functii publice. Maxim Ganaciuc de la Directia Generala ne–a spus ca pentru sedintele in plen muncesc doi translatori–sincronisti, in timp ce traducerea documentelor, initiativelor legislative si a altor acte este efectuata pentru ei de alti traducatori.

Potrivit legislatiei cu privire la cetatenia R.Moldova, fiecare cetatean din aceasta tara ar trebui sa cunoasca limba oficiala. Cel putin, Hotararea Guvernului nr. 1279 din 19 noiembrie 2001 spune ca fiecare om care pretinde sa obtina cetatenia R.Moldova este examinat obligatoriu la cunoasterea limbii romane alaturi de cunoasterea Constitutiei, iar Regulamentul cu privire la gradul de cunoastere a limbii spune la punctul 13 (din nou art.13) "Examenul de evaluare a gradului de cunoastere a prevederilor Constitutiei R. Moldova este sustinut in scris, in limba romana." A fost creata si o comisie interministeriala, salarizata din bugetul de stat, care analizeaza cunoasterea limbii prin 4 probe: " proba fonolingvistica (intelegerea unui text reprodus la casetofon), proba scrisa (expunere in scris pe o tema cotidiana sau redactarea unei cereri ori scrisori), proba de citire (citirea si intelegerea unui text scris) si proba orala (conversatie cu examinatorii pe teme cotidiene)." Doar dupa acest examen riguros, un individ poate obtine sau nu cetatenia R.Moldova, si dupa asta poate pretinde si la o functie publica, cum ar fi cea de ministru sau deputat.

Unii parlamentari considera ca e vorba doar de un capriciu al acestor functionari de stat. Deputatul Dumitru Braghis ne–a declarat ca "acestia nu au avut necesitatea de a vorbi romana sau nu au dorit asta, chiar daca legislatia cu privire la functionarii publici ii impune sa cunoasca limba oficiala. Prin comportamentul lor ei sfideaza legea."

Nu e problema auditiva, e psihoneurologica

Am incercat sa aflam, totusi, de ce, in pofida prevederilor legale si a statutului lor de functionari publici, unii oameni, care locuiesc cate 40–50–60 de ani in mediul lingvistic din Moldova, nu au reusit sa insuseasca aceasta limba.

La Ministerul Sanatatii din R.Moldova am fost directionati catre cativa specialisti care ar putea aduce putina lumina in acest caz. Audiologul principal al R.Moldova, Angela Chiaburu, a declarat ca neinsusirea timp de cateva zeci de ani a unei limbi nu poate fi cauzata obligatoriu de un defect auditiv. "Sunt oameni care nu pot asimila o limba, pentru ca nu deslusesc cuvintele datorita surditatii si din aceasta cauza nu au o memorie auditiva corespunzatoare. Daca un neauzitor e matur, el va intelege ca are aceasta problema si se va adresa specialistului, care ii va prescrie un tratament adecvat", a afirmat medicul Chiaburu, adaugand ca in Moldova sunt doar 6 audiologi, dar unul dintre acestia lucreaza chiar la spitalul fostei Directii a 4–a, ce deserveste anume persoanele din administratia centrala. Totusi, alti otolaringologi au declarat ca daca oamenii vorbesc limba lor materna si au facultatea auditiva in regula, atunci e nevoie de un consult la psihoneurolog. La Catedra de Psihiatrie a Universitatii de Stat ni s–a confirmat ca ar putea exista oameni care timp de zeci de ani nu au insusit o limba, iar cauzele acestei nereusite ar putea fi cateva. "O explicatie a factorilor psihologici care determina imposibilitatea unui individ de a studia o limba se poate face doar in baza unei expertize, efectuata de o comisie speciala formata din specialisti din cadrul a trei ministere: al Sanatatii, Internelor si Justitiei", ne–a declarat unul dintre psihiatri, care a dorit sa isi protejeze identitatea. Psihiatrul a mai spus ca o comisie de acest fel ar putea determina daca e vorba de un retard mintal sau de o nedorinta, cauzata de apatie sau de alta stare psihica. In cazul retardului mintal, medicii considera ca tratamentele ar putea fi de putin folos, dar in acest caz se pune sub semnul intrebarii si elocventa aflarii unui cetatean cu asemenea probleme intr–o functie publica. Totodata, nedorinta de a studia o limba, spun specialistii, e cauzata de o apatie, care poate fi tratata prin terapii medicamentoase si psihologice.

Alina Radu