Se apropie Rusaliile, a 50–a zi de dupa Pasti. Traditia spune ca in aceasta zi este de datoria omului sa curate fantanile...

Vasile Chiroglo, de nationalitate gagauza, la cei 85 de ani ai sai este mandru de cele peste 40 de fantani si 15 cismele faurite de el. Nici pentru un izvor Vasile Cismigiu, asa cum ii spun multi, nu a cerut sa i se plateasca, pentru ca spune el: "Dumnezeu ne–a dat apa fara bani."

Mos Vasile m–a intampinat la poarta, tinand niste instrumente in maini. Mesterea ceva pe langa casa. Il intreb daca mai are puteri. "Ei, da' ce sa nu am?", imi raspunde cu un accent gagauz, poftindu–ma in curte. Acolo, pisica se alinta la soare, gainile codcodaceau dand semn ca au mai facut un ou, iar sotia sa Elena imi spunea ca se simte tare rau, dar nu moare... Matusa Elena si mos Vasile sunt nascuti in aceeasi zi, la 1 mai, in acelasi an, 1921, si au locuit intotdeauna in acelasi sat, Dezghinjea, din raionul Comrat, pe aceeasi strada.

Mihai Eminescu a scris despre padure si despre apa

Optimist, Vasile Chiroglo imi arata fotografiile in care el este alaturi de mari personalitati din diferite timpuri. Scoate cateva pungi pline cu ziare. In toate descopar titluri despre activitatea sa. Incepe sa depene firul evenimentelor. Nu–si aminteste cu exactitate cand anume a construit prima cismea, dar, se pare, s–a intamplat aceasta pe la inceputul anilor 1980. A numit–o in cinstea lui Mihai Eminescu. "Nu stiam ce nume sa–i dau. Cineva mi–a spus sa–i zic Mihai Eminescu. Sa faca izvoare in cinstea sa neamurile lui", am spus eu atunci, dar mai apoi am citit poezii si am vazut ca scria despre padure si despre apa. Exact asa cum arata acel loc", isi aminteste batranul de primul sau izvor. Aceasta cismea se afla in sectorul Buiucani din Chisinau. De fapt, acesta–i locul in care a trudit cel mai mult, daruind apa oamenilor. Vasile Chiroglo a ajutat multa lume si de prin sate. Fiecare fantana si fiecare izvor, sapat si zidit de Vasile Chiroglo, are un nume. Ultima fantana construita de el este cea de la Buiucanii Vechi, construita in 2005. Este "In numele Domnului" si are 18 m adancime. "Am vrut sa o numesc in cinstea pensionarilor, pentru ca acolo se aduna multi batrani, dar mi–a telefonat o calugarita de la Manastirea Capriana si mi–a spus ca ar fi mai bine daca ar fi "In numele Domnului". Asa am si procedat."

Deoarece vine din partea de sud a Moldovei, mos Vasile stie ce inseamna sa te bucuri de apa. Acolo, o fantana poate seca si la o adancime de 30 m. La 85 de ani isi aduce aminte ca atunci cand era mic, pastea oile zile in sir. "Stateam la soare, nu aveam de unde bea apa. Mi–era sete... Mulgeam oile de trei ori pe zi ca sa–mi potolesc setea. Imi spuneam ca la batranete, neaparat, voi face vreo fantana ca sa se bucure lumea de apa", spune mesterul.

Sa devina fantanar l–a convins nevoia, de invatat, a invatat la Universitatea Tehnica, pe timpuri. A fost inginer constructor si a participat la constructia mai multor edificii cunoscute din Chisinau: Spitalul Republican, actualul post TV "Moldova 1", Palatul National etc.

"Sa vezi tu in Asia Mijlocie ce probleme sunt. Cateva sute de km nu poti gasi un strop de apa. Dar cand o gasesti, o duci la gura si faci "a–a–a", de placere", continua el.

Dumnezeu nu ne–a vandut apa

Peste 40 de fantani si peste 15 izvoare, atat isi aminteste Vasile Cismigiu ca a construit. Bani, insa, niciodata nu a cerut, pentru ca poate "sa–i stea ochiul". "Este o veche traditie, potrivit careia nu se poate de spus cati bani s–au cheltuit. Constructia unui izvor nu este cumatrie sau nunta. Apa vine de la Dumnezeu", insista mos Vasile.

El isi aduce aminte momentul cand a fost vizitat de o delegatie din Turcia. S–au mirat de talentul sau. "Vasile Bei", (n.r., bei — domn), i–au spus turcii, "daca faci asa izvoare in tara noastra, poti deveni milionar!"

"Ierhan Bei", a raspuns atunci mesterul Vasile Cismigiu, "nu am dreptul, apa este daruita fiecarui om. Eu nu pot sa cer bani pentru apa pe care ne–a dat–o Dumnezeu."

O alta traditie sau chiar o lege spune ca la constructia unei fantani sau a unui izvor o femeie este de prisos. De fapt, femeile nu trebuie sa se apropie, deoarece in acel loc s–ar putea sa nu mai fie apa.

Din pacate, oamenii au inceput sa foloseasca din ce in ce mai rar apa de izvor, ba chiar isi bat joc de ea. "Suntem crestini, purtam cruce la gat, dar de apa nu avem grija. Cate fantani sunt lasate in voia sortii...", imi aduce cateva exemple mesterul Vasile.

El isi aminteste un caz de suparare din viata sa. Cineva dintre pensionari a dat un lot de pamant pe soseaua Poltava pentru constructia unei cismele. Din cauza mai multor probleme, cum ar fi calitatea si rezistenta solului, s–a gandit mult pana a incepe constructia acesteia. "Nu ma puteam linisti, vroiam sa fac acolo un izvor. Dar Poltava este un drum pentru boieri, unde se iau multi bani. S–a construit acolo o statie de alimentare auto, mai tarziu au facut si o spalatorie pentru masini. Am fost prin toate institutiile. Chiar si la pretorul sectorului Buiucani. Mi s–a spus ca in joc sunt banii. Nu pot sa fac nimic, dar, sigur, Dumnezeu ii va pedepsi...", spune Vasile Chiroglo suparat.

"De dimineata, omul este intalnit cu apa si paine. Dar fara apa nici painea nu se face. Se scoala omul de dimineata si se spala pe fata cu apa. Cel care nu–si spala fata, nu mai este om. Iar daca nu bea apa, omul se usuca...", continua sa–mi explice mos Vasile.

"Regele Mihai este mai inalt decat mine"

El este veteran de razboi. A facut armata "la romani", in judetul Teleorman. Iar mai apoi si "la sovietici". "Tare era greu in armata. Si in cea romana, si in cea sovietica." Imi arata sacoul, pastrat la loc de cinste, plin de medalii si de la romani, si de la sovietici. "Dupa razboi, s–a inceput foamea. Doamne, ce nevoi am mai trait atunci! Apoi a urmat colectivizarea...", deapana firul evenimentelor mos Vasile. El spune ca tinerii nu–si arata respectul fata de cei mai in varsta. Nici macar in troleibuz.

La 1 iunie, alaturi de alti veterani ai Armatei Romane, mos Vasile a fost prezent la Tiganca. A vrut sa–l vada pe regele Mihai. A incercat sa–i dea si un buchet de flori, dar nu a reusit. In schimb, a depus flori la mormintele celor decedati. "A imbatranit, saracul. Suntem de o varsta, dar el e mai inalt decat mine. A crescut. Era baiat cuminte. Il stiu ca era pe toate caietele cand invatam eu la scoala", spune Vasile Chiroglo despre Majestatea Sa, regele Mihai.

Acum, Vasile Chiroglo, este presedintele Comisiei pentru Ecologie din cadrul Primariei Chisinau. Se preocupa si de politica. La fiecare electorala indeamna lumea sa mearga la alegeri. Are cunoscuti si prieteni peste tot. Canta la fluier si prefera sa se afle mereu printre oameni. Munceste la lotul sau de pamant pe care a plantat si porumb, si fasole. Desi este energic si activ, el spune ca il dor picioarele. "Am stat mult in apa. Sa construiesti o cismea nu e simplu. Acum, la batranete, mi–am dat si eu seama de acest fapt..."

Anastasia NANI