De la 1998 incoace, relatiile comunitatilor romanesti cu Tara sunt reglementate de Legea nr. 150 privind sprijinul acordat comunitatilor romanesti de pretutindeni. Pe parcursul ultimilor ani, insa, evenimentele generate de accederea Romaniei in UE, dicteaza un nou tip de relatii ale administratiei de la Bucuresti cu reprezentantii comunitatilor romanesti din afara actualelor frontiere ale Tarii. In prezent, opinia publica discuta un nou proiect al unei noi legi, privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni, care urmeaza sa fie adoptata in viitorul apropiat.

Potrivit proiectului, Statul roman sprijina dezvoltarea legaturilor cu romanii de pretutindeni pentru pastrarea si afirmarea identitatii nationale, lingvistice si religioase, cu respectarea legislatiei statelor ai caror cetateni sunt.

Prezenta Lege reglementeaza drepturile persoanelor care isi asuma in mod liber identitatea culturala romana: persoanele de origine romana si cele apartinand filonului cultural romanesc, care domiciliaza in afara frontierelor de stat ale Romaniei, precum si atributiile autoritatilor competente ale Statului roman privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni.

Proiectul de lege dezbatut presupune ca prevederile actualului act legislativ se aplica in conformitate cu principiile suveranitatii teritoriale, ale bunei vecinatati, reciprocitatii, principiul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si al nediscriminarii.

Prevederile legii se aplica pe baza incheierii de acorduri si programe cu statele in care exista comunitati romanesti. Concomitant, Guvernul Romaniei va analiza periodic situatia aplicarii prevederilor cuprinse in acordurile si programele in vigoare, incheiate cu statele semnatare si respectarea standardelor si documentelor internationale si europene in domeniul protectiei persoanelor apartinand minoritatilor nationale, la care statele respective sunt parte.

Legea care urmeaza a fi adoptata instituie masurile–cadru necesare pentru pastrarea, afirmarea si promovarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a romanilor de pretutindeni, in conformitate cu standardele si practicile europene si internationale in materie; dezvoltarea legaturilor cu Romania ale romanilor de pretutindeni, prin asigurarea unui cadru adecvat de afirmare identitara, in conformitate cu legislatia romana, precum si cu normele europene si internationale relevante; sprijinirea organizatiilor si asociatiilor reprezentative ale romanilor de pretutindeni, in vederea stabilirii unui parteneriat eficient care sa urmareasca promovarea imaginii Romaniei si a romanilor in randul opiniei publice din statele de resedinta; consolidarea spatiului cultural si spiritual romanesc, in conformitate cu principiul suveranitatii teritoriale, al bunei–vecinatati si al respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului; inclusiv drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale; stabilirea cadrului institutional si juridic pe care statul roman il pune in slujba intereselor romanilor de pretutindeni;

Articolul 5 al noii legi prevede ca romanii de pretutindeni au urmatoarele drepturi: dreptul de a beneficia de acces gratuit in Romania in institutiile de cultura, publice sau private, monumente istorice, sit–uri de patrimoniu; dreptul de a studia in Romania la toate nivelurile si formele de invatamant; dreptul de a solicita si obtine, prin concurs, burse de studiu in Romania, la orice nivel si forma de invatamant, in vederea aprofundarii cunostintelor de limba romana si pentru afirmarea identitatii culturale si stiintifice romane; dreptul de a participa la stagii de perfectionare in Romania si de a beneficia de facilitatile aferente pentru cadrele didactice; dreptul de a solicita si obtine sprijinul financiar sau material al autoritatilor romane pentru a beneficia de manuale, carti de specialitate, beletristica, publicatii si alte materiale editate sau pe suport electronic in limba romana; dreptul de a solicita si obtine sprijinul financiar sau material al statului roman pentru constructia sau renovarea de lacase de cult in statul de cetatenie/resedinta; dreptul de a solicita si obtine sprijinul statului roman pentru constructia sau renovarea de institutii educationale cu predarea in limba romana in statul de cetatenie/resedinta; dreptul de a solicita si obtine sprijinul financiar sau material al statului roman pentru sustinerea manifestarilor culturale, artistice si religioase ale romanilor de pretutindeni, a invatamantului in limba romana, precum si pentru functionarea organizatiilor culturale ale romanilor de pretutindeni si pentru alte activitati legate de obiceiurile si traditiile acestora; dreptul de a participa la Forumul comunitatilor romanesti de pretutindeni; dreptul de a solicita si obtine sprijin pentru editarea de publicatii si realizarea de productii audiovizuale in limba romana precum si pentru crearea de institutii mass–media proprii; drepturi de a primi distinctii ale statului pentru promovarea valorilor culturale, spirituale si stiintifice romanesti; alte drepturi prevazute in acorduri internationale si programe de colaborare.

Pe de alta parte, romanii de pretutindeni beneficiaza de drepturile prevazute in prezenta lege, pe baza indeplinirii urmatoarelor conditii: declara pe proprie raspundere, pe baza vointei liber exprimate, cu respectarea conditiilor prevazute de Conventia–cadru privid protectia minoritatilor nationale, ca isi asuma identitatea culturala romana, indiferent de denumirea folosita in statul de cetatenie sau resedinta pentru desemnarea minoritatii respective si poseda cunostinte de limba romana corespunzatoare.

Se instituie Ziua Romanilor de Pretutindeni, care se va sarbatori in fiecare an la data de 10 mai, iar sub patronajul Presedintelui Romaniei se organizeaza, anual, Forumul Comunitatilor Romanesti de Pretutindeni, care reprezinta cadrul cel mai important dedicat consolidarii relatiilor cu romanii de pretutindeni.

In scopul consolidarii relatiilor cu romanii de pretutindeni se organizeaza un Consiliu Consultativ al Romanilor de Pretutindeni, organism onorific fara personalitate juridica, sub patronajul Primului Ministru al Romaniei. Numarul membrilor va fi de maxim 25 de persoane, care sa asigure reprezentarea tuturor spatiilor in care exista comunitati romanesti semnificative.

Prezenta lege va intra in vigoare in trei luni de la data publicarii in Monitorul Oficial. La data intrarii in vigoare a prezentei Legi, Legea nr. 150/1998 privind sprijinul acordat comunitatilor romanesti de pretutindeni se abroga.

Transparenta

Arcadie Suceveanu, scriitor, presedintele Filialei Chisinau a Uniunii Scriitorilor din Romania, presedinte al Asociatiei cultural–sociale "Bucovina":

"Cred ca Guvernul Romaniei ar trebui sa transmita fondurile banesti direct unor institutii pe care are intentia sa le sprijine si nu prin intermediari. Adesea, sumele destinate sprijinirii unor proiecte de cultura si spiritualitate romaneasca nu ajung la destinatie, ci se evapora undeva pe drum. Mi–as dori mai multa transparenta. Desigur, in calitatea mea de om de creatie, as vrea sa fie ajutati mai mult si scriitorii. Pana in prezent, in R. Moldova nu exista un centru cultural roman. Daca ar exista o astfel de institutie, anumite lucruri ar putea fi coordonate prin intermediul acestuia. In calitate de presedinte al Filialei Chisinau a Uniunii Scriitorilor din Romania, care numara 87 de membri, consider ca ar trebui sa fim sprijiniti de Guvernul Romaniei. Acest sprijin ar constitui atat surse financiare, cat si echipament tehnic, pentru ca aceasta filiala nu are nici o sursa locala de venit."

Implicare in solutionarea conflictului transnistrean

Ludmila Plopa, directorul Bibliotecii "Targoviste":

"As sustine cu ambele maini anularea vizelor pentru romanii din Basarabia. Conflictul transnistrean este o alta grava problema in care ar putea sa se implice Guvernul Romaniei. Mi–as dori sa se puna si mai mult accentul pe dezvoltarea relatiilor cultural–economice. Suntem romani si suntem aproape de oamenii de peste Prut si cu sufletul, si cu gandul."

Restabilirea cetateniei

Anatol Vidrascu, directorul Editurii "Litera":

"Relatiile cu romanii de pretutindeni ar trebui imbunatatite pe toate caile, utilizand toate posibilitatile. Nu cred ca ar trebui sa fim impartiti in categorii. Ar trebui sa ni se ofere acelasi statut precum l–au capatat maghiarii de pretutindeni in Romania. Desigur, este salutara ideea de adoptare a unei legi care ar include prevederi despre diverse inlesniri, dar ar trebui sa ni se ofere si cetatenia romana, in temeiul unei proceduri simplificate, or, din cauza unei cotituri istorice, noi, basarabenii, am ramas in afara viitorului."

"Nu pot sa sugerez eu, de aici, de la Chisinau"

Stefan Secareanu, deputat PPCD, presedintele Comisiei parlamentare pentru Drepturile Omului:

"Daca urmeaza sa fie adoptata o astfel de lege de acum este bine. Aceasta lege vrea sa insemne ca Guvernul Romaniei are grija de romanii de pretutindeni. Desigur, Executivul roman ar trebui sa intreprinda multe pentru imbunatatirea relatiilor, dar nu pot sa le sugerez eu, de aici, de la Chisinau."

Exemplul Tiganca — incurajator

Anatol Corj, presedintele Centrului Cultural "Memoria Neamului":

"Consider ca relatiile cu Guvernul roman sunt si asa destul de bune. Noi, cei de aici, avem nevoie de sustinere nu atat financiara, cat adesea morala. Ar trebui organizate mai multe simpozioane, unde sa se poata intalni romanii. Reprezentantii Guvernului Romaniei ar trebui sa viziteze cat de frecvent R. Moldova. Acest fapt ne–ar incuraja. Un exemplu in acest sens este recentul eveniment de la Tiganca. O idee promovata de mai multe organizatii obstesti a fost preluata si realizata de Executivul Romaniei."

"Pasapoartele romanesti ne–au fost luate intr–o singura noapte"

Petru Buburuz, paroh la Biserica "Sfantul Petru si Pavel" din cadrul Mitropoliei Basarabiei:

"Ar trebui sa ni se intoarca pasapoartele romanesti, adica cetatenia. Ne–au fost luate intr–o singura noapte, iar acum suntem nevoiti sa umblam ani in sir pentru a le redobandi. Desigur, ar trebui sustinuta mai mult cultura bisericeasca."

Perpetuarea constiintei de neam

Nicolae Dabija, poet, redactor–sef al Saptamanalului "Literatura si Arta":

"Se stie ca in afara Romaniei mai exista inca o Romanie, aproape 10 milioane de romani, impartiti in diverse tari, mai apropiate sau mai indepartate. Majoritatea acestora se confrunta cu grave probleme identitare. Pentru a contracara politica de deznationalizare si de asimilare, promovata de tarile in care locuiesc, pentru a populariza realitatile, dar mai ales valorile romanesti care trebuie sa devina valori comune ale tuturor romanilor, pentru o mai buna cunoastere reciproca si pentru o mai eficienta coordonare a activitatii comunitatilor romanesti, este necesara constituirea unui Consiliu reprezentativ al romanilor din afara granitelor statului roman, care ar ajuta la perpetuarea constiintei de neam, dar si la pastrarea bunelor relatii ale Romaniei cu statele in care locuiesc etnicii romani sau unde populatia romaneasca este majoritara, cum e in R. Moldova, Tinutul Herta sau Nordul Bucovinei in care romanii nu alcatuiesc diaspore, ei fiind bastinasii acestor teritorii istorice romanesti, confruntati, din pacate, tot mai vehement cu politici oficiale care promoveaza valori staliniste privind existenta unei limbi separate, a unei natiuni distincte si a unei alte istorii decat cea a intregului neam romanesc."

Romanii din lume — in situatii diferite

Oleg Serebrian, deputat PSL:

"Sunt atatea de spus… Romanii din intreaga lume sunt in situatii diferite. Romanilor din Albania sau Grecia li se refuza recunoasterea identitatii, pe cand autoritatile din Ucraina ofera atat identitatea romana, cat si cea moldoveneasca. Aici, Guvernul Roman ar trebui sa insiste ca sa se recunoasca doar o identitate, cea romana. Noi nu suntem romani de pretutindeni pentru ca suntem la noi acasa. Au aparut multe complicatii in ceea ce priveste oferirea cetateniei romane. Cei care vor sa o recapete intampina prea multe impedimente. Nu stiu care este cauza, poate e o temere sa nu supere autoritatile de la Chisinau, poate este o conditie impusa de vreo organizatie externa. Totusi, in prezent, aceasta este una dintre cele mai sensibile probleme, deoarece bulgarilor din R. Moldova li se ofera cetatenia bulgara, iar romanilor de aici, nu. Daca refuzul acordarii cetateniei ar fi o conditie avansata in calea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, nici autoritatile de la Sofia nu ar oferi cetatenie bulgarilor din R. Moldova."

Alte opinii

Legea ar fi binevenita in special pentru cei care, la fel ca si noi, s-au pomenit fortat inafara frontierelor Romaniei Dumitru Bejan, muncitor: O astfel de lege ar fi binevenita pentru toti romanii, dar in special pentru cei care, la fel ca si noi, s–au pomenit fortat in afara frontierelor Romaniei. Daca documentul ar contine si articole care ne–ar facilita redobandirea cetateniei romane, ar fi si mai bine. Se pare ca, pentru noi, aceasta este singura sansa de a circula liber in spatiul Uniunii Europene. Romanii din Basarabia, in lipsa cetateniei romane, sunt fortati sa se umileasca si sa devina complici ai unor periculoase scheme de coruptie. In conditiile de la noi, un contract de munca in strainatate, poate fi salvator pentru mai multe familii de romani basarabeni. Imi dau seama ca o astfel de idee este greu de realizat. Ar fi util ca noua lege sa prevada cel putin reducerea termenului de redobandire a cetateniei romane pentru cetatenii R. Moldova. In prezent, trei–patru ani pentru aceasta procedura e un termen prea indelungat, in conditiile de saracie de la noi. Tamara Scutaru, inspector fiscal: Legea in cauza ne va permite sa punem bazele unei relatii mai prietenoase cu fratii nostri de peste Prut. Vom putea colabora cu mai multa usurinta si siguranta cu ei, deoarece avem foarte multe lucruri in comun. De ce nu am participa impreuna in cadrul unor proiecte, de ce nu am recurge la schimb de experienta in diferite domenii. Mi–as dori ca legea in cauza sa–i ajute si sa–i sustina pe copiii care doresc sa studieze in romana, dar nu au posibilitate. Este binevenit si ajutorul acordat de Guvernul Romaniei, deoarece aici viata este mult mai grea decat in Romania. Cred, de asemenea, ca fiecare moldovean isi doreste sa obtina mai usor cetatenia romana. Ar fi bine sa–i rugam sa tina cont si de aceasta dorinta a noastra. Axenia Doba, studenta: Tinand cont de faptul ca Romania se pregateste sa adere la Uniunea Europeana in 2007, ar fi bine sa ne sustina si pe noi, romanii de peste Prut sa facem acelasi pas. Noua spre deosebire de cetatenii romani ne lipsesc foarte multe sanse. In primul rand ne lipseste libertatea. Mi–as dori sa se elaboreze o lege ce ne–ar oferi anumite facilitati, noua, oamenilor care ne simtim romani in suflet, pentru a duce un trai mai bun si a scapa de saracie. Olga Madoran, profesoara de muzica: Bun proiect, insa ar fi bine ca toate legile care le contine la moment sa fie respectate si aplicate intocmai. Din pacate in prezent nu mai este posibil sa se perfecteze intr–un timp mai scurt actele pentru obtinerea cetateniei romane. Iar daca tot vor sa elaboreze un proiect pentru romanii de pretutindeni, ar fi bine cel putin sa tina cont de faptul ca noi, moldovenii din R. Moldova, pentru a perfecta anumite acte suntem nevoiti sa plecam tocmai la Bucuresti. Cheltuim foarte multi bani pe drumuri. Asta in cazul in care isi doresc sa ne ajute si sa ne sustina.