54 de colaboratori ai unui comisariat de politie din Chisinau ne–au adresat o scrisoare garnisita cu picanterii alese, demne de o mediatizare cat mai ampla in randul publicului (chiar daca amorf) de la noi.

Singura problema, pentru presa, este statutul acestei scrisori, autorii careia au preferat anonimatul. Desi epistola este adresata si presedintelui republicii, si premierului, si procurorului general, nu avem nici o garantie ca ea a ajuns si acolo, chiar daca, de la un timp, conducerea de la noi a decis sa examineze si scrisorile anonime, in cazul in care acestea contin informatii de interes public sau date despre fapte care ar putea pereclita securitatea statului.

Am pierdut destul timp, cautand genul de presa in care am putea incadra cele semnalate in scrisoare sau solutia pentru aceasta adresare, plina de date care dezvaluie sirul imens al actiunilor de coruptie din sistemul politienesc de la noi.

Cei 54 de colaboratori anunta ca au decis sa se adreseze "cu mare frica si teama", rafuiala fiind cea care ii inspaimanta pe politisti. "In ultimii trei ani, au fost schimbati cinci conducatori ai comisariatului nostru, unul mai bun decat altul. Cineva dormea din mers si aproape ca nu se afla la lucru, ocupandu–se, in special, de probleme personale. Altul era impatimit de pahar, iar cel de–al treilea — pasionat de problemele banditilor, pe care ii proteja si tot asa…", descriu autorii acestei scrisori.

In 2005, la comisariatul cu pricina este numit un nou comisar. "Bine instruit, cult, cu experienta de munca in MAI", se spune in adresare, atentionandu–se ca astfel de persoane, inegalabile dupa calitati cu actuala conducere a MAI, nu convin, astfel incat, facand uz de abuz in serviciu, seful i–a dat foaie de drum comisarului. Adevaratul motiv al demisiei, insa, este un conflict al comisarului cu un fiu de ministru, abilitat sa cerceteze delictele transfrontaliere la o sectie de politie a unui important agent economic din Chisinau.

"Stiti din ce cauza, in scurt timp, a fost demis comisarul?", ne intreaba cei 54 de angajati ai comisariatului X. Tot ei raspund: "Pentru ca a indraznit sa–i spuna fiului de ministru sa–si scoata mainile din buzunare, atunci cand ii raporteaza unui comisar."

Ministrul, insa, este mai mult tata decat sef, astfel incat, in aceeasi zi, in raport cu comisarul care nu a suportat un subaltern tinand in buzunare mainile, atunci cand raporta despre probleme de serviciu, a demarat procedura de disponibilizare. Destituirea comisarului a avut loc concomitent cu o avalansa de abuzuri, comise in raport cu mai multi angajati. Asa, insa, cum toate au un sfarsit, in trei saptamani, odata cu numirea unui nou comisar, s–au epuizat, partial, vechile probleme. Mai bine zis au fost substituite cu altele, mai noi, pentru ca persoana desemnata in functie nu este un simplu comisar, ci sef al unei complexe masini de facut bani, pusa in functie odata cu venirea sa in acest post. "Stiti cum argumenteaza comisarul deschiderea fabricii de bani?", intreaba cei 54 de angajati, explicand ca acesta nu ascunde ca s–a cheltuit tare mult pentru a obtine aceasta functie (vreo 60 de mii de dolari), iar banii trebuie redobanditi. In plus, case, automobile si alte averi, mici si mari, necesita oricum investitii.

"O parte dintre angajati au acceptat cu bucurie acest stil de lucru al comisarului. Ei au inteles ca nu mai au mare treaba de facut la serviciu, important fiind sa–si agoniseasca averi", se mai spune in scrisoare, argumentandu–se ca cei care mai incearca sa se opuna cresterii criminalitatii, sunt, pur si simplu, dezarmati.

Ati vrea sa stiti ce mai face feciorul ministrului care prefera sa tina mainile in buzunare? E tot acolo si e bine mersi. De asta data, insa, nu mai are nici o grija, pentru ca noul comisar e ocupat "cu ce trebuie".

Scrisoarea contine si alte date, exacte, pe care, insa, evitam sa le divulgam aici din simplul motiv ca nu cunoastem, deocamdata, numele semnatarilor, al celor 54 de politisti care, de teama rafuielii, au preferat anonimatul.