Nr. 85 (25 mai 2006)

 Politic

Parlamentarii cer limba romana in Constitutie
Un grup de deputati din Parlament au semnat doua initiative de modificare a Constitutiei — a art.11 si 13. Continuare 

Lantul slabiciunilor
Continuare 

Despagubiri basarabenilor deportati de NKVD
Procesul de despagubire a persoanelor supuse represiunilor a fost mereu tergiversat. Continuare 

Am calcat pe grebla
a doua oara
Agentii economici autohtoni sustin ca vor falimenta, daca Rusia nu va realua importul de vinuri moldovenesti. Continuare 

Summitul Forumului Marii Negre pentru dialog si parteneriat
MAE a inceput campania de promovare in mass media internationala a Summitului care va reuni la Bucuresti personalitati politice, economice, stiintifice si culturale din zona Marii Negre. Continuare 

Parlamentarii cer limba romana in Constitutie

Un grup de deputati din Parlament au semnat doua initiative de modificare a Constitutiei — a art.11 si 13. Art.11 stipuleaza ca R. Moldova este un stat neutru, iar art.13 este intitulat "Limba de stat, functionarea celorlalte limbi".

Astfel, noua initiativa legislativa propune ca art.11 sa se intituleze "Aderarea la tratate de alianta", iar continutul, in locul actualelor formulari, ce prevad "(1), R. Moldova proclama neutralitatea sa permanenta. (2) R. Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul sau", sa prevada "Aderarea R. Moldova la tratate internationale, in scopul transferarii unor atributii catre alte institutii internationale, precum si al exercitarii, in comun cu statele membre, a competentelor prevazute in aceste tratate, se face prin lege organica, adoptata cu o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor".

Cu referire la art. 13 se propune ca, in locul denumirii limbii de stat de "limba moldoveneasca", sa fie scris "limba romana". Vitalia Pavlicenco, unul dintre autorii initiativelor legislative, a declarat pentru Ziarul de Garda, ca unul dintre argumentele in favoarea acceptarii modificarii art.11 ar fi ca "statele ce au devenit, mai intai, membre ale Aliantei Atlanticului de Nord au astazi sanse cu mult mai mari de a fi acceptate in UE. Printre statele candidate sau aspirante la statutul de membru al UE si NATO se regasesc Albania si patru foste republici iugoslave, ce au fost implicate in conflictul iugoslav (Serbia–Muntenegreu, Bosnia–Hertegovina, Croatia si Macedonia), precum si Ucraina". Desi cu intarziere, R.Moldova, cu sprijinul majoritatii populatiei si al fortelor politice, si–a exprimat optiunea de integrare europeana, insa, ramanand stat neutru, avand o pozitionare geostrategica importanta, nu va oferi temeiuri pentru a fi considerata credibila in planul alierii la familia europeana". Iar, "avand pe teritoriul sau trupele ilegale ale Federatiei Ruse si confruntandu–se cu separatismul transnistrean, R.Moldova nu dispune de instrumentele si de sprijinul necesar pentru a–si restabili integritatea teritoriala si a–si asigura, pe termen lung, independenta. Anuland, insa, art.11 din Constitutie, cel cu privire la neutralitate, R.Moldova nu pierde ceea ce, de facto, nici nu are — neutralitate –, in schimb ar putea initia dialoguri, la nivelul intregii societati, dar si la nivel international, pentru a adera la aliante, fapt ce i–ar asigura securitatea, R.Moldova participand la arhitectura de securitate europeana."

Cat priveste necesitatea si oportunitatea modificarii art.13 din Constitutie, Vitalia Pavlicenco sustine ca, dincolo de arhicunoscutul adevar stiintific si de uzul incontestabil, prin care limba romana, in pofida piedicilor — directe si indirecte –, din partea comunistilor, este constientizata ca atare de catre societate, vine momentul adevarului privind posibilitatea, pentru R.Moldova — inca nefiind membru al familiei europene — de a avea o limba oficiala a UE, prin aderarea Romaniei la 1 ianuarie 2007. In plus, R.Moldova, prin toate fortele parlamentare, si–a declarat ca obiectiv strategic major pregatirea pentru aderare la UE. Inca un argument convingator privind marele privilegiu si marele avantaj pe care ni le ofera recunoasterea, prin Constitutie, a limbii romane ca limba de stat, precum este in realitate, e sansa preluarii integrale din Romania a textului in romana al acquis–ului comunitar — totalitatea de documente legislative vizand activitatea UE –, care cuprinde astazi deja 85.000 pagini. Recunoasterea oficiala a limbii romane ca limba de stat a R.Moldova va face sa cada toate falsele teorii lingvistice ale lui Stalin si ale lui Stati despre diferenta dintre limbile romana si moldoveneasca".

Potrivit legislatiei in vigoare, pentru ca aceste initiative sa fie depuse la Curtea Constitutionala, este nevoie de semnaturile unei treimi din numarul deputatilor, semnaturi care, in prezent, potrivit initiatorilor acestor schimbari, se colecteaza. Textul proiectului de lege privind modificarea art.13 a si fost acceptat de 24 de parlamentari.

Stirea de Garda


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. 31 august, nr. 129, bir. 914/c, Chisinau
Tel: 23-79-84, 079583737
ziaruldegarda@yahoo.com