Din cauza femeilor plecate sa munceasca la negru peste hotare, barbatii moldoveni au ajuns la culmea disperarii. Cei care, timp de cateva luni, nu au primit nici o veste de la consoartele lor, cer politiei sa le aduca acasa.

Acum trei ani, Mihai Prodan (numele este schimbat, in scopul respectarii confidentialitatii, n.r.) si–a petrecut sotia Elena in Italia, unde urma sa se angajeze la lucru. Sotii si–au promis sa se sune des, pentru a afla tot ce se intampla in Moldova, dar in special cu membrii familiei si cu prietenii.

Anul acesta, insa, nevasta nu a mai sunat acasa in ziua stabilita. A trecut o saptamana, apoi o luna, doua, dar Mihai Prodan nu mai primea nici o veste de la sotia sa. De teama ca i s–a intamplat vreun rau, barbatul a depus o plangere la politie, spunand ca aceasta a disparut fara urma in Italia. Mihai afirma ca este disperat, fiindca, timp de trei luni, nu a reusit sa intreprinda actiuni concrete pentru a–si gasi consoarta pierduta. Sa o sune tocmai in Italia nu putea, deoarece serviciile telefonice sunt costisitoare si el nu are bani ca sa le achite. Insa exista intelegerea ca telefoneaza sotia, astfel incat barbatul habar n–avea la ce numar de telefon ii poate da de urma. In scurt timp de la depunerea plangerii, politia il anunta pe barbat ca sotia sa a fost gasita. Elena, insa, i–a explicat lui Mihai ca nu a sunat acasa, deoarece a fost foarte ocupata la munca.

Barbatii cer sa le fie intoarse nevestele

In situatia lui Mihai se afla si alte cateva sute de moldoveni. Numai anul acesta politia a inregistrat sase cereri de acest gen. Barbatii s–au plans de faptul ca, luni in sir, nu au stiut nimic despre soarta sotiilor lor. In multe cazuri acestia au declarat ca nu au putut lua legatura cu nevestele, fiindca nu au avut bani sa achite serviciile telefonice. Altii au pierdut numerele de telefon ale sotiilor, ramanand sa astepte ca acestea sa le sune acasa.

"Multi barbati ne cer ca sa le aducem acasa sotiile plecate in strainatate. Dar politia nu poate sa oblige moldovencele sa se intoarca in Moldova atata timp cat ele singure nu iau o astfel de decizie. Noi putem doar sa depistam locul aflarii acestora. Atunci cand luam legatura cu femeile pierdute, le explicam ca rudele, sotii si copiii isi fac griji pentru soarta lor, sugerandu–le sa sune mai des acasa. De regula, sotiile disparute pot fi gasite timp de un an de la depunerea cererii reclamantilor. Dar noi am solutionat toate cazurile mult mai rapid, deoarece sotii detin informatii utile pentru procesul de cautare", ne–a declarat Maria Popovici, inspector principal din cadrul Directiei generale a politiei si ordine publica a MAI.

Statistici sumbre

Potrivit statisticilor oficiale, in ultimul timp, numarul divorturilor provocate de plecarea unuia dintre soti la munca peste hotare a crescut simtitor. Dar, in aceste conditii, nu doar moldovenii sunt nemultumiti. Turcoaicele, bunaoara, au cerut, in repetate randuri, extradarea din Turcia a femeilor straine, printre care si a moldovencelor, deoarece acestea ademenesc barbatii si le distrug familiile.

Irina CODREAN

Remitentele au cea mai mare importanta in Moldova, printre alte state post–sovietice, acoperind 27 la suta din PIB, se spune intr–un articol publicat zilele trecute de faimosul ziar "Financial Times". Intr–un comentariiu la tema remitentelor, se spune ca banii trimisi de catre lucratorii migranti din tstrainatate au avut un rol important in dezvoltarea sau supravietuirea fostelor state sovietice. Potrivit unui raport al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), in Bosnia remitentele reprezinta 22 la suta din PIB, in Serbia — 17 la suta iar in Albania — 13 la suta.

Analistii mai declara ca nu in toate cazurile banii trimisi de muncitorii migranti sunt utilizati pentru ccresterea economica, in unele dintre tarile sarace, inclusive Moldova, astea fiind utilizate in special pentru consum. Raportul BERD mai arata ca remitentele sunt foarte importante pentru tarile care nu au reusit sa atraga investitii straine in ultimii ani.

Raportul prezinta si posibilele riscuri economice pentru tarile care traiesc din remitente, imposibilitatea acestora de a se integra in economia mondiala, si cresterea socurilor cauzate de saracie in aceste zone.