La indicatia presedintelui Parlamentului, Marian Lupu, Legislativul isi secretizeaza activitatea
Presedintele Parlamentului, Marian Lupu, a dispus introducerea in uz a unui formular, a "Solicitantului de informatie", care presupune instituirea unui control strict asupra informatiilor solicitate de parlamentari.
Intr–o dispozitie speciala, presedintele Legislativului argumenteaza ca, "pentru eficientizarea activitatii Serviciului informational–analitic si de prognoze al Aparatului Parlamentului" a dispus introducerea in uz a formularului "Solicitare de informatie", in baza caruia serviciul respectiv va elibera informatii doar in interes de serviciu. Totodata, Marian Lupu a dispus "incunostintarea (n.r. cuvant inexistent) comisiilor permanente si fractiunilor parlamentare, precum si a subdiviziunilor Parlamentului cu prevederile acestei dispozitii".
Spicherul precizeaza ca informatiile care pot fi solicitate Serviciului informational–analitic si de prognoze pot fi doar cele "stocate in biblioteca Parlamentului, adica carti, reviste, ziare sau alte publicatii", "informatii privind activitatea Parlamentului in general si a deputatilor in particular", "materiale informational–analitice care pot fi accesate liber in reteaua globala Internet", precum si "legislatia stocata in baza de date specializata MoldLex "Juristul"".
Deputatii pot solicita aceste informatii doar daca indeplinesc un formular special, elaborat in acest scop.
Formularul, introdus in uz de Serviciul informational–analitic si de prognoze al Parlamentului, presupune indicarea scopului utilizarii informatiei, formatul acesteia, precum si datele personale ale solicitantului.
Deputati din opozitia parlamentara sustin ca aceasta "inventie" a sefului Parlamentului nu este altceva decat o tentativa de a limita accesul legislatorilor la informatii. Acestia amintesc si alte tentative de ingradire a dreptului parlamentarilor de a solicita informatii si raspunsuri oficiale de la institutiile statului.
Sefa Serviciului informational–analitic si de prognoze al Parlamentului, Stela Jantuan, sustine ca aceasta dispozitie nu inseamna altceva decat eficientizarea activitatii serviciului respectiv. Jantuan afirma ca noua procedura nu ingradeste accesul deputatilor si a angajatilor Parlamentului la informatia de care au nevoie.
Institutia intrebarii si interpelarii diminuata de comunisti
Intr–o declaratie de presa, deputatii PSL apreciaza intentia guvernarii comuniste de a diminua importanta institutiei intrebarii si interpelarii parlamentare ca antidemocratica si neconstitutionala. Presupunerea ca interpelarile deputatilor determina ministrii sa lucreze peste program nu–si gaseste locul intr–un stat de drept. Potrivit art. 105 din Constitutia R. Moldova, "Guvernul si fiecare dintre membrii sai sunt obligati sa raspunda la intrebarile sau la interpelarile formulate de deputati". Prin urmare, raspunsul la interpelare este parte a programului de lucru a ministrilor si potrivit textului constitutional, anume membrul Guvernului, trebuie sa ofere raspuns. Ca regula, ministrii evita sa apara la tribuna Parlamentului, lucru nemaivazut intr–o republica parlamentara, alimentand astfel impresia, ca exista anumite lucruri de ascuns de ochii publicului. Disputa aparuta in jurul ineficientei interpelarilor deputatilor indica lipsa de eficienta si transparenta a guvernarii si in particular a puterii executive, deoarece controlul parlamentar reprezinta cel mai important instrument de masurare a eficientei si calitatii guvernarii. Deputatii PSL sustin ca o atare atitudine care vine sa contrazica angajamentele declarate de integrare europeana, orientate spre cresterea increderii cetatenilor in autoritatile publice, sporirea eficientei si predictibilitatii masurilor guvernamentale, incetatenirea practicii de justificare publica a cheltuielilor si de transparenta decizionala in administratia publica, trezeste, cel putin, nedumerire.
Acreditati de Birou
La acelasi capitol poate fi incadrat si noul regulament de acreditare a jurnalistilor la lucrarile Legislativului, adoptat de Biroul Permanent al Parlamentului. Potrivit regulamentului, legitimatiile de acreditare se elibereaza pentru intreaga perioada a mandatului Parlamentului, iar jurnalistii vor fi obligati sa respecte anumite reguli pentru a–si pastra acreditarea.
Astfel, noul regulament mai prevede dreptul Biroului Permanent de a retrage legitimatia de acreditare a jurnalistului, daca acesta intreprinde "actiuni ce impiedica desfasurarea normala a activitatii Parlamentului", cum ar fi "scandalurile, comportamentul provocator, care contravine normelor general recunoscute si alte actiuni".
Solicitat de Ziarul de Garda, presedintele Uniunii Ziaristilor, Valeriu Saharneanu, a declarat ca asemenea restrictii ar putea fi aplicate in raport cu oricine incalca normele de comportament si de bun–simt, inclusiv in raport cu deputatii. Cred ca nu se va ajunge la specularea acestor prevederi, pentru a limita accesul in Parlament al unor medii de informare. "Dupa mine, in aceasta procedura este suspect alt element — cel legat de implicarea Biroului Permanent al Parlamentului in selectarea si acordarea acreditarilor de presa. Putem deduce cu usurinta ca ridicarea procesului de acreditare la cel mai inalt nivel de abordare legislativa nu este intamplatoare", sustine Saharneanu.
Vasile Spinei, presedinte al "ACCES–INFO", sustine ca astfel de prevederi contin si regulamentele parlamentelor altor state. El afirma ca acestea vizeaza comportamentul ziaristilor doar in incinta Legislativului si nu pot fi aplicate in raport cu mediile de informare care critica activitatea Parlamentului.
Sanda MIRON