"Prezenta agentilor KGB si, as adauga, a fostilor inalti cinovnici ai Partidului Comunist sovietic in structurile puterii de la Chisinau, posibilitatea de a manipula cu dosarele politiei politice in interes de grup si electoral, reprezinta de departe cauza principala a blocarii R. Moldova in ariergarda proceselor de reforma in curs de desfasurare in intreg spatiul est–european. Nimeni din actualii sefi de partide moldoveni, cu ascendenta in vechiul CC sau Soviet Suprem, nu a sustinut pana acum ideea unei reforme morale, pe care o implica Legea Lustratiei, adoptata — sa amintim, in toate tarile membre ale fostului Tratat de la Varsovia. Ar fi ridicol sa credem ca acesti demnitari vor vota propria excludere din viata politica. De aceea nu ei, in opinia noastra, poarta raspundere pentru faptul ca nu avem o Lege a Lustratiei in Basarabia, ci intelectualii democrati, liderii de opinie, care au refuzat sa pledeze pentru administrarea unui "purgativ" necesar salubrizarii scenei politice, asa cum s–a procedat in Estonia, tara care a furnizat un precedent spatiului ex–sovietic. Faptul ca aceasta lege nu a constituit un punct urmarit cu consecventa in agenda partidelor politice de la noi se datoreaza exclusiv acestor exponenti ai societatii civile, pe care nimeni nu i–a impiedicat sa aduca in dezbatere publica aceasta chestiune, decat poate propriul trecut inavuabil."

Vitalie CIOBANU, noiembrie 1999

«Rusia are toate sansele de a–si mentine aici fortele armate, din simplul motiv ca puterea de stat a R. Moldova e una in exclusivitate prorusa, cu trecut comunisto–comsomolist. Ce a fost national, cu viziuni proromane si occidentale, ori a fost inlaturat de la putere, ori nici nu i s–a "permis" sa vina, fiind discreditat din start. In acest sens, scoala sovieto–kaghebista are metode bune si eficiente. Stiu ca unii ma vor intreba: doar avem si noi aripa democratica, prooccidentala, in Parlament si Guvern? Nu, domnilor, noi nu avem la conducere democrati si prooccidentali. Chiar de au fost cativa, apoi ori li s–a "permis" de a "baga mana in vistieria statului" si acuma sunt santajabili, ori au un trecut cu angajamente la fostul KGB si deci cu dosarul la Tiraspol, care poate fi dat publicitatii in orice minut daca "stapanul" lui nu se conformeaza rigorilor ce i se cer. Toate nenorocirile noastre din ultimii ani vin tocmai din cauza ca nu avem si noi o Lege a Lustratiei. Sustin intru totul initiativa PPCD de adoptare a Legii Lustratiei. In R. Moldova nu exista atat criza economica si politica, cat o criza morala de proportii a celor din fruntea statului. In esaloanele puterii sunt angajati, ca si pe vremuri, aceiasi turnatori si colaboratori ai KGB (in mare parte), chiar de si–au perfectionat "Angajamentul" din 1991 in grafie latina. Ei tot KGB–isti au ramas. Vreau sa afirm sus si tare: filiala KGB, apoi MSN, iar in prezent, pare–mi–se, i se zice SIS de la Chisinau, asa a si ramas ca mentalitate — o filiala a politiei secrete ruse FSB. Toate dosarele turnatorilor si colaboratorilor, cu angajare de pana la 21.08.1991, se afla la Tiraspol. In ele sunt numele a aproape jumatate din intelectualitatea Moldovei. Fiecare al doilea scriitor a fost turnator, fiecare al treilea profesor si functionar public si–a turnat colegii si are dosar la Tiraspol. Colonelul Grusevski de la securitatea tiraspoleana (originar din or. Rezina, iar acum cativa ani, securist la Chisinau) confirma faptul: "...V liuboi moment mi mojem opublikovati ih dela v presse, poatomu oni delaiut i budut vesti sebea tak kak nado nam..." Apropo, aceste dosare au fost duse la Tiraspol in timpul puciului ratat din '91 de la Moscova, de catre ministrul de atunci al MSN al R. Moldova, la indicatia lui Kriucikov, fost sef al KGB–ului sovietic de atunci. Pentru aceasta si pentru sustinerea puciului, M. Snegur a declarat public ca ii va judeca. Si intr–adevar, Procuratura R. Moldova, condusa pe atunci de D. Postovan, a deschis dosare penale tuturor celor ce au sustinut puciul, ca T. Botnaru, A. Usatii s.a. Ce a urmat, adica rezultatul acestor asa–zise dosare, il cunoasteti. Sus si tare se afirma ca suntem ori tindem catre o tara civilizata, cu viziuni politice, morale si sociale europene. Toate fostele tari socialiste din Europa au adoptat demult Legea Lustratiei, au fost judecati ori sunt puse pe rol dosarele numerosilor colaboratori ai serviciilor secrete pro–KGB–iste. La noi, insa, esti privit ca un lup doar daca indraznesti sa vii cu un asemenea proiect de lege. Asadar, tot "bomondul" politic si public al R. Moldova este usor SANTAJABIL de catre fortele proruse, separatiste de la Tiraspol. De aceea, nu va mai mirati de asa–zisele "cedari rationale" ale conducerii Moldovei in fata liderilor tiraspoleni. Asa va fi si mai departe, daca de la puterea si din viata publica "maldaveneasca" nu vor fi inlaturati toti cei ce au colaborat cu structurile KGB–iste si comuniste sovietice. Acestea sunt niste axiome, ce nu au nevoie de demonstrare.»

Ilie Ilascu,
Tiraspol, celula nr. 13, 28 aprlie 2000

Anatol Plugaru, ex–ministru al Securitatii Nationale:

«O lege de acest gen este oportuna si avem nevoie de ea. Ar trebui sa tinem cont, insa, ca divulgarea sau descifrarea unor informatii ar putea conduce la complicarea situatiei social–politice din R. Moldova, situatie care si asa nu este prea simpla. Multa lume ar putea intelege gresit sau nu ar intelege deloc greutatile de atunci, santajul la care, eventual, erau supuse anumite personae. O atare stare de lucruri nu ar aduce liniste si pace sociala. Pe de alta parte, categoria de persoane care a servit KGB–ul a facut–o, intr–un fel, cu bune intentii, fiind convinsi ca ideea comunista este una pozitiva. Din aceasta cauza ei au servit constant regimul de atunci, fara a presupune ca lucrurile se vor deturna, se vor devaloriza. Astazi acesti oameni ar putea fi calificati drept personae de o calitate suspecta. Odata cu deconspirarea dosarelor, eu nu cred ca functia de judecatori ar trebui sa o aiba cetatenii neinitiati…

Pe de alta parte, divulgarea secretelor securitatii ar conduce neaparat la descoperirea mai multor date compromitatoare. Ar mai trebui de demonstrat, insa, ca cei care au complotat cu regimul au comis crime. Astazi eu nu stiu cine ar putea investiga si da verdicte obiective in acest sens…

Mai e o nuanta. Divulgarea surselor de informare a oricarui serviciu special duce, inevitabil, la distrugerea sistemului, la compromiterea lui. Orice cetatean care isi iubeste tara, poporul si sta in fata dilemei de a servi sau nu acest regim, nu va accepta sa aiba de a face cu un sistem bazat pe tradare. Foarte putine state admit divulgarea unor informatii serioase si importante. Una dintre sarcinile statului, a legiuitorului, este protejarea acestei categorii de personae, care a servit tara in forma respectiva. Logic ar mai fi ca acesti oameni sa fie pusi in serviciul statului. Statele destepte niciodata nu–si divulga agentii. Nu pun la indoiala dreptul cetatenilor de a avea acces la informatii. Daca s–ar tine cont de cele enumerate mai sus, iar accesul la dosare ar fi reglementat, as fi de acord cu adoptarea unei astfel de legi…

Mai repet, insa: o consecinta a deconspirarii dosarelor ar trebui sa fie acuzarea criminalilor. Cum, insa si cine ar fi judecatorii? O parte din informatia secreta, prin 1989–90, era dusa la Tiraspol. Multe hartii au fost arse. Aceasta s–a intamplat pana la venirea mea in functie. Fiind deja ministru, am ordonat readucerea dosarelor la Chisinau. Au si fost pedepsiti si eliberati din functii persoanele care nu executau aceste indicatii. Am tratat si cu seful securitatii ruse de atunci, Bakatin, readucerea dosarelor, dar nu am reusit. L–am amenintat si pe Smirnov cu pedeapsa pentru refuzul de a restitui dosarele securitatii, dar fara rost. Desi au declarat ca transmit arhivele la Moscova, este stiut ca Sevtov a facut copii ale dosarelor. Este usor de constatat acest lucru dupa felul in care, in raport cu anumite persoane, sunt trase mereu sforile pentru a pune in functie anumite scenarii. Este simplu de depistat persoanele manipulate, urmarind biografiile, evolutiile, sursele de existenta, faptele si contradictiile din cariera lor.

Inteleg sentimentele celor care au fost surghiuniti prin Siberii si consider importanta restabilirea drepturilor lor. Nu ar trebui, insa, sa pornim un taraboi in societate. Ar urma, inevitabil, un moment de dezamagire a populatiei fata de unii pretinsi lideri de opinii, lideri politici, considerati de–ai nostri, dar care sunt tinuti constant de sfori. Din aceasta cauza ei au o drama, o tragedie personala, pentru ca traiesc o viata dubla, chiar tripla. Multi dintre ei erau racolati foarte simplu pentru ca purtau un maiou cu vreun mesaj scris in grafie latina, pentru apartenenta la anumite grupari ale minoritatilor sexuale sau pentru comportament "indecent"… Erau amenintati cu exmatricularea sau cu disponibilizarea… Altii au devenit agenti sau informatori din convingere. Toti ei parca ar avea o stanca de asupra lor care, clintita fiind, ar putea cadea pe capul lor. I–am urmarit timp de mai multi ani. Am constatat ca incercau sau chiar faceau lucruri bune, pozitive, pentru a se curati de pacate. Mai trebuie de stiut ca aceasta "kantora" a avut de furca doar cu oameni destepti, cu cele mai rasarite varfuri ale lastarilor. Peste ani, a urmarit, a favorizat ascensiunea lor politica, economica si de creatie. Totul era aranjat — nimic intamplator.»

Tudor Butnaru, ex–director SIS:
«In opinia mea, in R. Moldova avem o astfel de lege. Ma refer la Legea despre activitatea SIS, care, de altfel, permite si deconspirarea agentilor, daca, desigur, acestia accepta. In cazul in care opinia publica vrea sa afle cine sunt acesti agenti, poate afla doar cu acordul lor… In caz contrar, e dreptul fiecaruia sa–si pastreze tainele. Legea Lustratiei trebuie adoptata de Parlament. Dar… Imi amintesc, in acest context, spusele ex–presedintelui Lucinschi care admitea ca, daca ar fi adoptata o astfel de lege, riscam sa ramanem fara intelectualitate. Nu pot sa stiu ce a avut in vedere Lucinschi, stiu doar ca, in cazul in care Parlamentul va adopta aceasta lege, ea va fi respectata de serviciile speciale. In viziunea mea, chiar daca sunt tari in care e adoptata Legea Lustratiei, aceasta nu actioneaza in egala masura. Franta, SUA si Marea Britanie, chiar daca sunt considerate cele mai deschise in acest sens, au secrete care nu se divulga nici peste sute de ani. Sunt secrete de stat, dar si cele referitoare la agenti. Peste 100 de ani dupa moartea acestora, sau peste 70 de ani, in unele cazuri, pot fi deconspirate numele lor. Stalin a murit in 1953. Intre timp, au aparut unele semnale potrivit carora a fost agent al "ohrancei" din Siberia si ca datorita acestui fapt, de sase ori, a putut evada de acolo… pentru a–si indeplini misiunile. Aceste date, insa, nu sunt confirmate oficial de serviciile speciale.»

Viorel Ghimpu, presedinte al Partidului European:
«A pretinde de la politicienii actuali sa voteze Legea Lustratiei e ca si cum a le cere sa–si sape sie insesi groapa. Legea Lustratiei poate fi votata doar de oameni necompromisi, liberi de trecutul sovietic kgb–ist. Noi, cei din Partidul European, nu avem ce ascunde.»

Nicolae Andronic, presedintele Partidului Popular Republican:
«Cred ca aceasta lege, ca si multe alte legi, a fost folosita doar ca retorica electorala. Toti vorbeau de ea pana in momentul in care trebuia adoptata, apoi fugeau ca dracul de tamaie. Pe de o parte, o astfel de lege poate exploda societatea si poate arunca din curs niste oameni si niste procese. Nu e secret faptul ca erau racolati, in mare parte, intelectualii. Tinand insa cont — si o spun in cunostinta de cauza — ca, de prin '90 incoace, umbla cu etichetarile altora, ca sunt securisti, tot acei care au scris donoase pe timpul sovietic, cred ca, odata si odata, aceasta lege trebuie adoptata.

De ce nu a fost adoptata pana in prezent? Nu a existat vointa politica si o majoritate clara. Consider ca astazi, reiesind din prietenia dulce dintre Rosca si Voronin, aceasta lege ar putea vedea lumina zilei. Exista o majoritate parlamenatara, care s–a declarat adepta cursului spre Europa. Or, o astfel de lege corespunde rigorilor europene. Dar, nu va fi adoptata, pentru ca, in acest caz, nu va mai ramane acea majoritate. Pacat ca minoritatea nu insista. Posibil, vom ramane si fara aceasta minoritate.

De aceea, devin ridicoli politicienii care sperie alegatorii cu agentii KGB, si imi pare rau pentru electoratul care crede ca "predvoditelii" nu sunt cu "tantorii"».

Dumitru Braghis, deputat independent, ex prim–ministru al R. Moldova:
«Nu stiu daca ar putea fi votata de actuala componenta a Legislativului. Din cate stiu, o buna parte din arhivele Securitatii nu se mai afla la Chisinau, ele fiind transportate, prin anii '90, la Tiraspol, apoi la Moscova. In special, potrivit unor personae versate, cele mai importante dosare nu mai sunt aici. Personal, nu ma tem de nimic, motiv din care as vota o astfel de lege. Nu stiu, insa, cat de corecta ar fi aceasta, pentru ca, in timp, am insusit foarte bine cum actioneaza unele persoane atunci cand au nevoie sa demonstreze ceva. Ar mai trebui sa se tina cont de faptul ca multi au colaborat cu Securitatea, fiind impusi de circumstante. Cat ma priveste, a existat o decizie, se pare ca de prin 1956, a biroului politic al URSS de atunci, care interzicea organelor de securitate sa racoleze informatori din randul lucratorilor de partid sau comsomol… Acea decizie fusese adoptata pentru a nu fi utilizate parghiile KGB–ului in raport cu persoanele de partid si de stat.»

Gheorghe Susarenco, jurist, deputat PPCD:
«Demult avem nevoie de o Lege a Lustratiei. Multi se invinuiesc reciproc ca sunt kgb–isti sau securisti, deseori neavand argumente. Mai este vorba si despre dreptul oricarui cetatean de a avea acces la propriul dosar. Am cunoscut persoane care nu au avut acces la dosarele lor. Adoptarea unei astfel de legi ar scoate multe semne de intrebare, suspiciuni si ambiguitati. S–ar putea clarifica mai multe lucruri si in relatiile din lumea politica de la noi. Avem, in acest sens, exemplul Tarilor Baltice. Mai cred, insa, ca, la noi, actuala componenta a Parlamentului nu va vota aceasta lege. Unul dintre motive ar fi cel potrivit caruia mai multe persoane ar putea fi santajate. Proiectul Legii Lustratiei, pe care PPCD l–a propus in 2000, mai este actual si acum. Nu pot sa ma pronunt din numele intregului partid, dar consider ca ar putea fi votat de intregul grup politic. Cred ca aceasta lege va fi adoptata doar atunci cand R. Moldova va demonstra prin fapte ca vrea cu adevarat sa adere la Uniunea Europeana.»

Igor Clipii, deputat PSL:
«Legea Lustratiei nu are sanse sa fie votata in actualul Parlament. Componenta politica a Legislativului este nefavorabila adoptarii unei atare decizii. De altfel, o astfel de lege nu va fi votata in R. Moldova atata timp cat la putere sunt sau vor mai fi destule persoane santajabile, exponente ale fostului regim.»

Valeriu Cosarciuc, deputat AMN:
«R. Moldova are nevoie de Legea Lustratiei inca din anul 1996 atunci cand a fost adoptata o rezolutie a Consiliului Europei in care se vorbea si despre oportunitatea acestei legi. Aceasta lege ar trebui sa prevada ca cei care au fost colaboratori sau informatori ai KGB–ului nu au dreptul sa ocupe functii publice. Ei au activat impotriva cetatenilor R. Moldova, represandu–i sau internandu–i in spitale de psihiatrie. Acesti oameni trebuie sa–si cunoasca locul in societate. Alianta "Moldova Noastra" va propune un proiect de lege cu privire la lustratie, dar nu stim care va fi reactia Parlamentului. Daca ar fi sa determinam cine nu are nevoie de o astfel de lege in R. Moldova am constata ca printre aceste persoane sunt fostii colaboratori ai KGB–ului. Legea, insa, ar trebui adoptata in numele celor care au promovat si promoveaza adevaratele valori.»