«A venit primavara. Apar lalelele, narcisele si atatea alte flori. Apare un camp nu doar bun de admirat, ci si de lucru!»,
cu aceste cuvinte ne–a reintalnit Ecaterina Ajder, plasticiana care a inteles foarte bine rostul primaverilor. In timp ce oamenii se intreaba de ce nu exista un om identic cu altul, Ecaterina se bucura ca nu exista o floare care sa nu merite pictata, in atelierul ei, pe langa o expozitie imensa de tablouri perindandu–se, in dependenta de anotimp, buchete vii, buchete care nu se aseamana unele cu altele niciodata, nici in vaza de pe masa, nici in cea de pe panza.

Ecaterina Ajder, totusi, nu e o "buchetiera" naiva, e un reporter al realitatii, care a gasit o cale tamaduitoare de a rezista conditiilor de creatie in R. Moldova. Tablourile ei mentin aroma vietii de la tara, din sudul Moldovei, unde s–a nascut si a prins gustul artei. "Le multumesc parintilor mei Ion si Sonica. Tata impletea bice din piele, iar mama tesea covoare la razboi si impletea straie. Amintirea casei bunicilor si a parintilor imi trezeste pana azi nostalgia, caci vantul de la Balta mi–a adus gustul aventurii si al libertatii", astfel isi incepe Ecaterina CV–ul. Chiar daca utilizeaza metode moderne de redare a realitatii in arta, instrumentele de lucru ale ei sunt vechi ca lumea: atunci cand oboseste de penel, se aseaza la razboiul de tesut, atunci cand oboseste de razboi, pune la vopsit lana, asa cum facea mama ei candva in copilarie. Asa, incetul cu incetul, picturile si goblenurile au umplut atelierul, apoi au luat calea diferitor expozitii la Chisinau, pe urma in Romania, Rusia, Franta, Ucraina, Germania, Israel, Venezuela. Iar de la expozitii internationale lucrarile ei au ajuns in multe colectii particulare importante. Acum primaverile si toamnele moldovenesti "a la Ecaterina Ajder" imbogatesc multe case din Europa.

Asa, din an in an picturile si creatiile i–au umplut propria viata. Recent la Sala de Expozitii a Uniunii Artistilor Plastici din Moldova a fost vernisata expozitia jubiliara dedicata... primilor 20 de ani de creatie. "S–ar parea ca e mult 20 de ani de lucru, si recunosc ca nu i–am irosit fara rost nici in atelier, nici la Catedra de Arte Decorative a Universitatii "Ion Creanga". Totusi, timpul asaza lucrurile in felul sau, si in aceasta primavara ma bucur mai mult ca niciodata de reinvierea naturii, caci am atatea de pictat si de tesut!" Ea a decis sa fie si mai atenta, si mai grabita in aceasta primavara — florile nu infloresc pentru cei lenesi si traiesc putin pentru cei insensibili. Florile tin primavara de garda numai pentru cei care vor sa o traiasca.

Alina Radu