La sfarsitul lunii ianuarie, presedintele Voronin i–a conferit procurorului general, Valeriu Balaban, gradul de general. Al doilea om in procuratura, Valeriu Gurbulea, a fost decorat cu distinctia "Meritul civic". Potrivit legii, gradele de general, ca si distinctiile de stat, se ofera cetatenilor care s–au remarcat prin merite extraordinare fata de stat. Prin urmare, cei pe care i–a avansat in grad si i–a decorat anul acesta seful statului trebuie sa fi dat dovada de calitati deosebite in combaterea coruptiei, crimei organizate, supravegherea respectarii legislatiei in stat si protectia drepturilor si libertatilor cetatenilor. Cum este si firesc am incercat sa aflam care o fi meritele reale ale celor apreciati de seful statului.
Pe parcursul anului trecut, procurorii s–au tinut tot de petreceri: pe la paduri, pe la iazuri, incheind anul cu chefuri pe la unii acasa, cu ocazia promovarii acestora in posturi diplomatice. Iar rezultatele nu s–au lasat asteptate: procentul de descoperire al infractiunilor inregistrate de procurori, in 2005, a fost de 27,6 la suta. Adica, anul trecut, procurorii au identificat infractorii in doar una din trei crime inregistrate. Daca e sa comparam cu rezultatele obtinute la acest capitol de celelalte institutii de drept din republica, acesta este cel mai mic indice de descoperire a infractiunilor. De exemplu, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei a depistat anul trecut 69,2 la suta din numarul total de infractiuni pe care le–a inregistrat, organele vamale au gasit vinovatii in 57 la suta din crime, iar Ministerul de Interne a descoperit faptasii in tocmai 94,2 la suta din infractiuni. E adevarat ca unii comisari de politie s–au trezit la un moment ca aveau o rata a descoperirilor de 108 procente, dar la acest subiect vom reveni intr–un alt articol.
La capitolul combaterea coruptiei nu am observat ca procuratura sa straluceasca. Oricat am incerca sa ne amintim cati demnitari au fost trasi la raspundere pentru fapte de coruptie nu vom reusi. Pentru ca nu exista asemenea cazuri. Potrivit datelor Departamentului Institutii Penitenciare, la inceputul anului 2006, in institutiile de acest gen din R. Moldova se afla doar o singura persoana condamnata pentru luare de mita (!). Ne–am intrebat ce s–a intamplat cu dosarele grele, despre care s–a facut, in anumite perioade, mare zarva. Majoritatea fie au fost clasate, fie au finalizat cu condamnari de nimic.
Este normal sa ne intrebam cu ce s–a finalizat "vanatoarea" de mafioti ai painii, declansata de organele de drept, la initiativa sefului statului, la inceputul anului 2004. Atunci presedintele Voronin tuna si fulgera ca Moldova nu este asigurata cu paine, ca faina este vanduta la pret dublu, ca cineva face speculatii de milioane. "Promovarea intereselor personale si de grup in problema asigurarii populatiei cu paine, mai ales in conditiile de seceta, este o crima impotriva statului si a cetatenilor", declara atunci seful statului. Dupa o sedinta a Consiliului Suprem de Securitate, in cadrul careia au fost prezentate "date care confirmau existenta unei retele mafiotice in acest domeniu", a fost decapitata conducerea CCCEC, iar procuratura a pornit (la comanda?) tocmai sase dosare penale. Nu s–au divulgat nume si detalii privind persoanele cercetate in dosare, cu exceptia celor ce vizau Fabrica de paine "Franzeluta", in jurul careia s–au dat lupte grele.
Trei dosare penale in care era cercetat ex–directorul general al SA "Franzeluta", Spiridon Danilescu, au fost conexate intr–o cauza. La 30 mai 2005, Judecatoria sectorului Botanica l–a recunoscut pe fostul director al "Franzeluta" culpabil pe toate capetele de invinuire, fiindu–i stabilita o pedeapsa sub forma de amenda in marime de... doar 12 mii de lei. Alte doua cauze penale in privinta cetatenilor Victor Cojocaru, adjunctul directorului la SA "Franzeluta", si Petru Tarlev, seful unei gospodariei taranesti cu acelasi nume, ruda apropiata cu prim–ministrul Vasile Tarlev, au fost trimise in judecata. Primul caz se afla la judecatoria Botanica, iar al doilea a fost expediat la Judecatoria Basarabeasca. Acolo ni s–a spus ca unele dintre probele din dosarul lui Tarlev, care, in plina criza a painii, a exportat sute de mii de tone de grau si faina, sunt supuse expertizei, din care cauza se tergiverseaza procesul. Cea de–a sasea cauza penala pornita in privinta cetateanului Ion Borta a fost clasata "din lipsa elementelor constitutive".
Iata ce s–a ales si din alte cazuri cu rezonanta. Recent, adjunctul procurorului general Valeriu Gurbulea ne–a confirmat ca dosarul penal privind presupusa luare de mita de catre fostul lider al Partidului Republican, Valeriu Efremov, a fost clasat. Aceeasi soarta au avut–o si alte doua dosare penale in care era cercetat directorul Asociatiei Stiintifice de Productie "Porumbeni", Vasile Micu, banuit de prejudicierea bugetului de stat cu zeci de milioane de dolari in urma unor afaceri dubioase cu seminte de porumb si sorg. Delapidarea sumelor mari de bani a fost constatata in cateva randuri in rapoartele Curtii de Conturi. Cu toate acestea, procurorii au clasat dosarele. Nu mai departe a ajuns si dosarul penal nr. 2000038187 privind deturnarea de fonduri, in perioada 1997–1998, de la Brigada cu destinatie speciala "Fulger" condusa, pe atunci, de actualul ministru de Interne, Gheorghe Papuc. Cauza penala a fost suspendata la 25 noiembrie 2000 si reluata, la insistentele presei, la 13 februarie 2004. Recent, am aflat ca si acest dosar penal a fost clasat, cu toate ca la el au fost anexate probe concludente, printre care rezultatele unui control, efectuat in aprilie 2000 de catre sectia control financiar a MAI, iar pe unul dintre documentele care confirma ca in perioada 1997–1998 a fost insusita suma de 42170,47 lei este si semnatura actualului ministru de Interne.
Este inexplicabil ca in multe dosare grele procurorii renunta la invinuire si in felul acesta cei cercetati pentru fapte de coruptie scapa de pedeapsa. Vom aminti doar cateva dintre ele. In martie 2002, directorul Departamentului Medicina Veterinara din cadrul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, Efrem Renita a fost prins in flagrant pentru luare de mita. Ulterior in organele de drept au parvenit sesizari despre alte presupuse luari de mita si afaceri nu prea curate, iar unul dintre deputati a incercat sa faca presiuni asupra anchetei pentru a–l scoate basma curata pe oficialul de la MAA, in acest sens existand si o convorbire telefonica inregistrata. Cu toate acestea, in timpul procesului, procurorul a renuntat la invinuire. Un alt caz viza un grup de ofiteri de la Comisariatul de politie Drochia, acuzati ca, intrati in cardasie cu lumea interlopa de la Moscova, au sechestrat si santajat doi tineri, care, lucrand la Moscova, au gasit o suma mare de bani. In pofida faptului ca in cadrul urmaririi penale s–a dovedit prin probe ca ofiterii de politie au comis un sir de fapte grave precum violarea domiciliului, sechestrarea, maltratarea si privarea de libertate a persoanei, falsificarea actelor publice (fabricarea unui dosar) si altele, in timpul procesului, procurorul si–a schimbat pozitia in favoarea politistilor, renuntand la majoritatea capetelor de acuzare. Ulterior responsabilii de supraveghere a urmaririi penale in cadrul organelor procuraturii au sesizat conducerea PG despre incalcarile admise de acuzatorul de stat in cadrul procesului, insa demersul lor a fost neglijat. Un caz arhicunoscut este cel al generalului Nicolae Alexei, acuzat de abuz de putere si de prejudicierea statului cu peste 11 mil. de lei, pe timpul cand conducea renumitul Departament pentru Combaterea Crimei Organizate si Coruptiei din cadrul MAI. La momentul cand instanta era pe punctul de a pronunta o decizie de condamnare, conducerea PG a retras recursul in anulare la sentinta de achitare a Colegiului largit al Curtii Supreme de Justitie. In momentul trimiterii in judecata (7 iulie 2000), dosarul Alexei numara 25 de volume, iar invinuirea era alcatuita din noua episoade. Sirul cazurilor de acest fel poate fi continuat.
Interesant este ca persoanele cercetate penal, printre care generalul Alexei, ministrul de Interne Gheorghe Papuc, academicianul Vasile Micu, liderul Partidului Republican, Valeriu Efremov si ceilalti ale caror dosare au fost clasate nu au solicitat statului repararea prejudiciului cauzat "prin erorile savarsite in procesele penale de catre organele de ancheta si instantele judecatoresti". De ce oare? De aici si suspiciunea ca s–ar fi platit sume grele pentru musamalizarea dosarelor.
Un film difuzat recent de postul "Moldova 1" dovedeste ca procuratura nu are cu se lauda la capitolul combaterea infractionalitatii. Singurul caz relevant cu care s–au mandrit procurorii este cel al grupului de ofiteri din MAI si Serviciul de stat paza si protectie care, in martie si iunie 2001, au comis doua atentate la viata unui om de afaceri. Politistii si bodyguarzii au fost condamnati de CSJ inca in anul 2002. Nici un cuvant despre faptul ca Procuratura, care este singura institutie abilitata cu dreptul de combatere a marii coruptii, nu are nici un caz de coruptie finalizat cu condamnare la privatiune de libertate. Nu e de mirare. Printre realizarile actualei conduceri a PG, unii procurori apreciaza faptul ca s–a creat muzeul procuraturii, a fost publicata o carte a memoriei si s–a elaborat imnul procurorilor. Mai nou, adaugam noi, o proaspata realizare a conducerii PG este Regulamentul privind modul de organizare si desfasurare a funeraliilor procurorilor.
Cand este vorba de eficienta la capitolul lupta cu coruptia, procurorii dau vina pe judecatori, afirmand ca acestia nu pronunta sentinte de condamnare. Magistratii insa sustin contrariul. La recenta Adunare anuala a judecatorilor, mai multi magistrati au reclamat calitatea proasta a rechizitoriilor intocmite de procurori, lipsa de elemente probante la dosare. Presedintele Curtii de Apel Chisinau, Anatol Doga, a calificat activitatea organelor de urmarire penala "superficiala si neprofesionista". Prin urmare, unele dosare, pornite la comanda, nu au sorti de izbanda din start, pentru ca nu au probe concludente, iar o alta parte sunt pregatite in asa fel, incat judecatorul sa nu poata lua decat o hotarare de achitare. Angajati ai CCCEC si MAI cu care am discutat se plang ca procurorii le iau dosarele cu pondere, care mai apoi sunt clasate sau musamalizate. Se presupune ca pentru incetarea urmaririi penale s–ar lua bani grei. Unele dosare, in opinia acelorasi surse, ajung in judecata doar pentru statistici.
Am ramas surprinsi sa descoperim ca, in 11 luni ale anului trecut, procurorii au instrumentat 118 cazuri de huliganism si 54 de cazuri de pungasie. Asemenea cauze tin de competenta politiei si nicidecum a procurorilor. In loc sa se ocupe de marii corupti, procurorii instrumenteaza cele mai bizare cazuri. Faptul ca organele procuraturii au activat anul trecut cu peste 100 de locuri vacante demonstreaza, probabil, ca nu se doreste combaterea reala a coruptiei. Mai mult, procurorii se plang ca in loc sa se ocupe de combaterea coruptiei, sunt impusi de conducerea PG sa caute surse de la agentii economici, pentru repararea birourilor, edificiilor procuraturilor. Celor care se revolta li se aduce exemplul politistilor care reusesc sa se descurce foarte bine cu asemenea sarcini.
Ne–am convins chiar recent ca procurorul general acorda o atentie sporita felului in care procurorii se descurca in relatiile cu agentii economici si au mai putina preocupare pentru instrumentarea dosarelor de coruptie. La festivitatea dedicata Zilei procurorului, conducerea PG a acordat un sir de premii, printre care "Pentru cea mai amenajata procuratura" — procuraturii Hancesti si "Pentru cel mai consolidat colectiv" — procuraturii Edinet. De un alt premiu "Pentru promovarea eficienta a imaginii procuraturii" s–a invrednicit Serviciul de presa al PG. Si atat. Nu s–a dat nici un premiu procurorilor responsabili de urmarirea penala, cei carora le revine lucrul cel mai greu in procuratura. Nu s–a acordat nici un premiu pentru eficienta in activitate, pentru cele mai bine instrumentate cazuri. Rezultatele muncii procurorilor, se pare, se masoara in comunicate de presa si amenajarea birourilor. Nu l–a deranjat pe procurorul general faptul ca procurorii care efectueaza urmarirea penala nu au cu ce lucra: doua automobile la 100 de procurori, doua calculatoare la cateva zeci de angajati, iar salariul pe care–l ridica ei nu le ajunge decat pentru achitarea facturilor. Unii dintre procurori recunosc ca retributia muncii lor este direct proportionala cu procentul de descoperire a infractiunilor.
Centrul de Investigatii Jurnalistice
www.investigatii.md