Consiliul Europei a mustrat zilele trecute atitudinea conducerii R. Moldova fata de Mitropolia Basarabiei. O situatie critica in acest context este prezentata si in rapoartele Internationale cu privire la libertatile de religie, in care se spune ca Mitropolia Moldovei este favorizata de Guvern, contrar legii. Conducerea de la Chisinau ignora aceste acte, afisand tot mai mult actiunile de cooperare cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Alexei al II–lea. Dupa ce presedintele R. Moldova a declarat presei ca Mitropolia Basarabiei "nu este recunoscuta" si ca exista o singura Mitropolie, credinciosii din Moldova considera ca drepturile lor la credinta le sunt lezate tot mai mult.
La 8 februarie, in cadrul sedintei Comitetului de Ministri a Consiliului Europei (CMCE) a fost discutata problema respectarii de catre Guvernul R. Moldova a deciziei CEDO din 2001 cu privire la Mitropolia Basarabiei. Astfel, in decizia CMCE de saptamana trecuta s–a spus ca "notand cu ingrijorare ca decizia judiciara nu a fost implementata deplin in pofida faptului ca de la emiterea deciziei au trecut 4 ani", se constata necesitatea de accelerare a adoptarii unei noi legi cu privire la culte care va veni in concordanta cu respectarea deciziei CEDO, a concluziilor si a recomandarilor expertilor Consiliului Europei. Comitetul de Ministri a decis sa revina la aceasta problema la sedinta din 28–29 martie 2006.
Atat decizia CEDO si hotararile CMCE, cat si alte acte internationale atesta incalcarea drepturilor enoriasilor Mitropoliei Basarabiei. Raportul International cu privire la Drepturile Omului din 2003 facea referire la libertatile religioase din Moldova, declarand "Desi a reusit sa se inregistreze si sa activeze in calitate de cult recunoscut de stat, reprezentantii Mitropoliei Basarabiei sustin ca dreptul de proprietate in continuare este violat". Recent, Raportul International cu privire la libertatea religioasa pentru anul 2005, la capitolul vizand Moldova arata ca "Legislatia sustine restituirea proprietatilor care au fost confiscate in perioada regimurilor naziste si sovietice catre persoanele represate sau revenite din exil. Aceasta regula a fost extinsa si asupra comunitatilor religioase. Cu toate acestea, in practica, Biserica Ortodoxa din Moldova a fost favorizata in comparatie cu alte grupuri religioase. Biserica a avut doar mici dificultati in redobandirea tuturor proprietatilor si in cazul unde proprietatile fusesera distruse, Guvernul a oferit compensatii alternative. Mitropolia si–a recuperat biserici, scoli, spitale, orfelinate si proprietati administrative. Disputele de proprietate dintre Biserica Ortodoxa din Moldova si Mitropolia Basarabiei nu au fost rezolvate."
In acelasi document se mai spune: "In februarie 2004, Curtea Suprema a anulat decizia Guvernului din 2001 care a facut Mitropolia Moldovei succesoare a tuturor proprietatilor Bisericii Ortodoxe Romane de pana la razboiul doi mondial. In aprilie 2004, ca raspuns la o solicitare a Guvernului, Curtea Suprema de Justitie a revocat decizia din februarie, facand Mitropolia Moldovei din nou succesor legal al proprietatilor Bisericii Ortodoxe Romane de pana la razboiul doi mondial."
Amintim aici acea istorica decizie a Guvernului HGA1008/2001 "privind aprobarea modificarii introduse in Statutul Bisericii Ortodoxe din Moldova (Mitropolia Moldovei)", prin care Mitropolia Moldovei e numita succesoare a Mitropoliei Basarabiei.
Deci, printr–o serie de documente, iar apoi de actiuni oficiale ale conducerii de la Chisinau, Mitropolia Moldovei a fost incurajata, in timp ce Mitropolia Basarabiei, alaturi de alte confesiuni, era dezavantajata.
Astfel, expertii considera ca odata cu votarea celui de–al doilea mandat al presedintelui Voronin, acesta a mers mai sigur catre o cooperare deschisa cu reprezentantii Bisericii Ortodoxe Ruse. Desi reprezinta si garanteaza drepturile tuturor cetatenilor R. Moldova, Vladimir Voronin l–a invitat doar pe Patriarhul Alexei al II–lea, capul Bisericii de la Moscova. El a raspuns negativ, atunci, presei de la Chisinau, cu referinta la o eventuala invitatie pentru Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, a carui patrimoniu este acum in folosinta Mitropoliei Chisinaului si a intregii Moldove. "Nu, nu este recunoscuta", a spus el in fata camerelor de luat vederi despre Mitropolia Basarabiei. In acest context, despre retrocedarea patrimoniului nu se mai vorbeste.
Ceea ce s–a discutat la Moscova a fost mai mult o multumire presedintelui Voronin pentru actiuni de "intarire a relatiilor fratesti intre poporul Moldovei si popoarele altor tari, alimentate de Biserica Ortodoxa Rusa".
La 27 decembrie la Moscova s–a intrunit Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, in cadrul careia a fost ascultata comunicarea Patriarhului Alexei al II–lea cu privire la vizita sa in Moldova. Potrivit "Revistei nr. 93" din 27.12.05 a Sinodului, Alexei a declarat ca la 12 noiembrie a plecat la Chisinau, la Aeroport fiind intampinat de "presedintele Moldovei V. N. Voronin, de Mitropolitul Moldovei Vladimir, de presedintele Parlamentului M. I. Lupu, de prim–ministrul V. P. Tarlev, de alti reprezentanti ai puterii de stat, de arhierei si de numerosi credinciosi ortodocsi. Sosirea si intampinarea Intaistatatorului Bisericii Ruse la Aeroport a fost transmisa in direct la televiziunea moldoveneasca."
In acest comunicat se mai spune ca la Capriana a fost binecuvantat episcopul de Nisporeni, Petru Musteata, ceremonie la care au participat mai multe fete bisericesti, inclusiv episcopul de Tiraspol si Dubasari Iustinian. A mai fost comunicat faptul ca "in semn de recunoastere a meritelor in renasterea credintei pe pamantul Moldovei", Patriarhul Rusiei l–a decorat pe Vladimir Voronin cu ordinul "Dmitri Donskoi" de categoria 1.
"Eu consider ca patrimoniul ar trebuie sa fie acordat celui caruia ii apartine, chiar daca asta ar fi Mitropolia Basarabiei, dar si aceasta trebuie sa respecte toate regulile", a declarat Pavel Borsevschi, parohul Bisericii "Sf. Dumitru" din Chisinau, care face parte din componenta Mitropoliei Moldovei.
"Uneori nu mai stim de la care capat sa o luam, lucrurile nu se mai limpezesc, chiar daca se declara peste tot ca Mitropolia Basarabiei a fost inregistrata. Comunitatile de crestini care au aderat la Mitropolia noastra confrunta greutati nu numai la restituirea patrimoniului, ci chiar la accesul in bisericile pe care le–au construit din '90 incoace. La Floresti, oamenii si preotul au fost scosi din Biserica si slujesc acum intr–un cort. Si in alte localitati, enoriasii se afla in dispute cu autoritatile, chiar daca exista legi si hotarari judiciare. In ultimul timp acestea sunt ignorate, caci conducerea actuala a Moldovei e interesata de o singura Mitropolie si e sustinuta de toate fortele politice", ne–a declarat Ioan Ciuntu, parohul Bisericii Metropolitane "Sf. Teodora de la Sihla", consilier cultural al Mitropoliei Basarabiei.
IPS Petru Paduraru, Mitropolit al Basarabiei si Exarh al Plaiurilor, a confirmat faptul ca hotararile CEDO nu au reparat prea mult situatia credinciosilor. "Nu s–a retrocedat nimic din patrimoniu. Dar avem un dosar la Strasbourg in aceasta privinta pe care cred ca il vom castiga. Iar in privinta declaratiei lui Voronin, a facut si Snegur asa declaratii, dar ei pleaca si Mitropolia ramane."
"Daca ar avea credinta adevarata si curata in Dumnezeu, atunci conducerea Moldovei de azi nu ar tine fatis cu Mitropolia Moscovei, ar face totul pentru triumful adevarului si pentru retrocedarea bunurilor luate de regimul comunist care a distrus si oamenii credinciosi, si lacasele de cult. Acum, cei care au distrus pe timpurile sovietice, se dau mari crestini, refacand din banii oamenilor de rand manastirea Capriana, anul trecut, manastirea Curchi, anul acesta. Ei cred ca prin asta se apropie de Dumnezeu, fara sa accepte ca trebuie mai intai de toate sa crezi si sa–i consideri egali pe toti oamenii", a declarat Valentina Ciubara, una dintre partasele Mitropoliei Basarabiei.
Ion Preguza, un alt enorias, a declarat ca bisericile Mitropoliei Moldovei sunt ajutate tot mai mult, deoarece "politicienii merg acolo sa fie aratati la televizor, fara sa se gandeasca la faptul ca toate bisericile sunt egale in fata lui Dumnezeu".
In acelasi timp, Victor Stepaniuc, membru al Biroului permanent al Parlamentului, a declarat pentru revista "VIP" ca merge la Biserica pentru protocol, fara sa creada in Dumnezeu. "Muti dintre ateisti sarbatoresc prin rutina sarbatorile religioase, isi fac cruce, aprind lumanari si saruta icoanele daca traditia locala si ocazia cere asta", se spune in Raportul International cu privire la libertatea de religie 2005, cu referinta la unii dintre cetatenii R. Moldova.