"In sfarsit, am primit raspuns de la CEDO", cu aceasta declaratie am inceput discutia cu dl Afanasie Guzun, in varsta de 70 de ani, caremi intinse bucuros plicul ce continea raspunsul CEDO, remis in urma comunicarii dumnealui. Prin cererea adresata Curtii, Afanasie Guzun cere condamnarea Guvernului R. Moldova. Nemultumirea batranului sunt banii pe care ii avea depusi la Casa de Economii si pe care nu ia mai vazut din momentul devalorizarii rublei sovietice.
"In anii 1991 am depus la Casa de Economii 32 000 de ruble. Pentru acea perioada era o suma enorma. Ma gandeam ca voi avea o batranete linistita, lipsita de griji si nevoi. Dar nu a fost sa fie. Din momentul declararii independentei, R. Moldova sa mai ales cu un sir de guvernanti care nu fac nimic bun pentru popor. Depunerile banesti in bancile de economii, agonisite prin munca cetatenilor nostri, au "ars", lor restituindulise doar niste banuti. Populatia sa ales cu bonuri patrimoniale ce ascundeau sume impresionante de bani, care apoi au fost colectate prin inselaciune de la populatie, aceasta nealeganduse cu nimic, poate doar cu titlul de actionar si cu "dividende" de cativa lei, anual. Atunci cand conturile cetatenilor au fost "inghetate", mai multi afaceristi si demnitari "bine informati" au luat credite mari de prin banci, construindusi case, vile, initiindusi afaceri... Ulterior, tot ei au reusit sa ramburseze statului doar niste banuti, in schimbul creditelor de care au beneficiat. Potrivit datelor Bancii Nationale, la 16 ianuarie 1991, 100 de dolari SUA echivalau 56,05 ruble rusesti. Va dati seama ce sume enorme aveam noi depuse atunci pe conturi?", calculeaza Afanasie Guzun.
Argumentele lui Afanasie Guzun sunt bine cunoscute. Aproape fiecare familie de la noi se poate "lauda" cu mii de ruble depuse pe cont, bani pe care, in urma devalorizarii rublei, nu iau mai vazut niciodata. Multi sau resemnat, gandinduse ca nu mai pot face nimic. "Mai bine imi luam masina sau un apartament", spune Nicolae Vartosu din Chisinau, precizand ca a decis ca nu mai are rost sa ceara banii inapoi, pentru ca nu are cine sai restituie. "Nu am timp si nici nervi sa umblu prin judecatorii. Trebuia sa investesc in ceva banii, am avut, insa, incredere in stat si mam ales cu nimic." Astfel judeca cei mai multi dintre pagubasii caselor de economii, Afanasie Guzun fiind o exceptie in acest sens, deoarece continua sa lupte pentru asi redobandi banii munciti odata.
"Am inceput sami cer banii inca in 1998. De atunci am fost purtat prin mai toate instantele de judecata din Chisinau. De fiecare data cererea imi era respinsa sau, pur si simplu, problema era inghetata. In 8 ani, am reusit sa insusesc atat de bine legislatia, incat intuiesc din timp raspunsul pe carel pot primi de fiecare data din partea instantei de judecata."
Afanasie Guzun isi mai aminteste cum, in repetate randuri, am fost fortat sa tac.
"Intro zi mam trezit cu doi vlajgani la usa. Acestia miau ordonat sami retrag toate plangerile, daca vreau sami mai vad familia sanatoasa. Stiau cum il chema pe fiul meu, unde locuieste si ce face. Eu, insa, mam incapatanat sa merg pana la capat. Apropo, de doua ori am fost lovit cu masina, dar nu din neatentia mea, ci din cauza soferilor. Cand au venit politistii, sau eschivat sa rezolve cazurile. Chiar si dupa aceste cazuri am decis sa nu tac, mai ales ca nu am nimic de pierdut. Mai stiu ca e un act criminal imbogatirea pe seama pensionarilor si a batranilor. Uitativa ce se face in Moldova! Pensiile sunt mizerabile, de 300400 de lei, pe cand cosul minim de consum il constituie 1500 de lei. Banii pe care ii primim nu ne permit sa acoperim nici 40 % din cheltuieli."
Intradevar, potrivit Departamentului Statistica si Sociologie, marimea medie a pensiei lunare, stabilite la 01.04.05, a constituit 325,5 lei. Astfel, nivelul mediu al pensiilor acordate, face posibila acoperirea a 50,2 la suta din valoarea minimului de existenta pentru aceasta categorie de populatie.
Semion Lencuta, avocat de profesie, a fost alaturi de Afanasie Guzun de la primele incercari ale acestuia de asi recupera banii. "Initial, am cerut din partea statului pensia meritata de dl Guzun. Dupa cateva procese de judecata am reusit sa marim suma banilor pe care ii primea, pentru ca acesta sa se poata intretine. Mai tarziu, insa, dupa mai multe calcule, am tras concluzia ca din partea statului sa comis o mare nedreptate fata de cetatenii care aveau deschise conturi in Banca de Economii in anii '90. Si pana astazi luptam, incercand sa recuperam banii pierduti. Din pacate, acum nu il mai pot reprezenta pe dl Guzun in instantele de judecata, insa sper ca problemele vor fi solutionate in favoarea sa."
Cazul lui Afanasie Guzun, nu este singurul de acest fel in R. Moldova. Organizatia "Juristii pentru Drepturile Omului" a reprezentat cateva cazuri similare la CEDO. Am discutat cu Vitalie Iordachi, jurist in cadrul acestei organizatii, despre sansele de reusita ale lui Afanasie Guzun. "Problema restituirii banilor depusi la Banca de Economii in perioada anterioara anilor 1990 a aparut in portofoliul organizatiei noastre in cadrul mai multor cereri adresate la CEDO. In 2001 a fost modificat mecanismul prevazut prin hotararea Parlamentului din 1994 privind restituirea banilor. Acesta difera totalmente de procedura prevazuta anterior. Astfel, cetatenii care se adresasera in instantele de drept, neavand hotarari definitive de judecata privind incasarea banilor, se alegeau cu cereri executate. In interesul acestor categorii de cetateni neam adresat la CEDO. Esenta cererilor noastre nu era posibilitatea indexarii de catre stat a banilor depusi in Banca de Economii, ci neexecutarea hotararilor in baza deciziilor instantelor nationale. In prezent, dupa adoptarea legii din 2001, adresarea la CEDO in acest subiect este imposibila, deoarece statul a prevazut un mecanism destul de detaliat si de lunga durata, care prevede indexarea depunerilor. Deoarece se prevede ca banii sa fie restituiti timp de 15 ani, statul, conform actelor internationale si procedurii civile, nu este responsabil de lichiditatea banilor. Astfel, e greu sa presupunem care ar fi sansele lui Afanasie Guzun. In cazul in care exista hotarari certe ale instantelor de judecata de incasare a banilor la nivel national, dar care nu sunt executate, sansele sunt mari."
Indiferent de probleme si greutati, Afanasie Guzun spera sasi restituie banii.
Am incercat sa aflu reactia oamenilor la tentativele unui cetatean de a convinge statul sai restituie datoriile.
Lidia Clima, Chisinau:
Dumnezeu sal ajute. La varsta lui nu are ce pierde. Eu am familie, copii, trebuie sai ajut, de aceea nu am timp sa umblu prin instantele de judecata. Spre deosebire de alti cetateni, nici nu aveam o suma atat de mare in cont. Asa ca nu am pierdut mare avere, insa de atunci am invatat un lucru: sa nu mai am incredere in nici o banca de la noi. Mai bine strang banii la ciorap, decat sa se imbogateasca altcineva pe seama mea.
Sergiu Epureanu, Chisinau:
Am pierdut foarte multi bani in acea perioada. Am trei copii si fiecare din ei aveau cate 70.000 de ruble pe cont. Ar fi trebuit sami ascult sotia care imi spunea sa nu pastram banii, ci sai investim in ceva. Nu am ascultato, crezand ca statul va avea grija de noi. Acum pot sa ma linistesc doar cu gandul ca nu sunt singurul care a pierdut. Astai, daca am avut norocul sa ma nasc intro tara a nesigurantelor.
Ecaterina Rotaru, pensionara, s. Ulmu, Ialoveni:
Aveam 20.000 de ruble pe cont. Cand sa devalorizat rubla, am avut un mare scandal in casa. Tot ce agoniseam puneam in cont. Uneori nu ne permiteam sa mancam mai bine... Am crezut ca am sa mor cand am aflat ca am pierdut TOT!
Mam nascut in 1928. Anul trecut mi sau restituit o parte din bani, dar nu am inteles nimic din ei. Ultima oara am fost chemata la Ialoveni pentru a ridica suma de 700 de lei. Cand am mers acolo, mi sa spus ca deja miam luat banii. Era chiar si semnatura mea acolo. Eu insa niciodata nu am pus mana pe acei bani. Asta e, au amagit oamenii pana acum si continua sai minta. Nu mai am mult de trait, insa mi se rupe inima cand ma gandesc la copiii si la nepotii mei. Ii asteapta timpuri foarte grele.
Afanasie Guzun urmeaza sa prezinte la CEDO setul de acte, prin care demonstreaza ca Guvernul R. Moldova ii datoreaza o anumita suma de bani.
Potrivit lui Guzun, statul ii este dator cu 469 890 de dolari SUA.
Diana Raileanu, pentru Ziarul de Garda.