"In ultimii ani, cateva grupuri etnice au ajuns sa domine compartimente speciale in domeniul locurilor de munca din Moscova: moldovenii, ucrainienii si bielorusii lucreaza in constructii, azerii in domeniul pietelor de legume, tadjicii si uzbecii indeplinesc cele mai proaste munci, pe care nimeni nu mai vrea sa le faca", scrie ziarul canadian "The Star".
In articol sunt descrise conditiile proaste in care traiesc si muncesc imigrantii in Moscova, "in containere metalice", unica lor dorinta fiind sa revina acasa, unde nu au insa locuri de munca. Imigrantii i–au relatat ziaristului canadian ca in tarile lor de origine abia daca reusesc sa castige echivalentul a 20 USD lunar, in timp ce la Moscova conditiile proaste de trai si de munca sunt rasplatite cu salarii de cateva sute de dolari care sunt de mare ajutor familiilor si copiilor ramasi acasa.
Iarna curenta, foarte rece la Moscova, le creeaza probleme si imigrantilor, care lucreaza cate 11 ore pe zi la constructii. Deseori muncitorii ilegali sunt dati afara de la lucru dupa ce nu li se plateste salariul timp de cateva luni, dar nici nu se pot plange politiei din cauza statutului lor precar. Din aceasta cauza ei declara ca platesc cu regularitate mita politistilor pentru a nu fi expulzati. "Timp de trei ani de sedere la Moscova cred ca am platit 2500 USD sub forma de mita politistilor", a declarat unul dintre imigranti.
Lucratorii ilegali sunt deseori blamati sau atacati de moscovitii nativi, fiind numiti "greaznie priseliti", li se iau banii si telefoanele mobile tot din cauza ca se stie ca nu au drepturi si acces la justitie. Cu toate acestea, imigrantii incearca sa reziste. "Ce pot face, unde ma pot duce. Trebuie sa accept aceste conditii si sa incerc sa supravietuiesc", declara unul dintre emigranti pentru "The Star". Se presupune ca actualmente cifra lucratorilor ilegali din fostele state sovietice in Rusia a ajuns la 10 milioane, majoritatea acestora confruntand probleme financiare si de angajare la munca acasa, dar si probleme sociale si de justitie in Rusia.
"Desconsiderati si deseori abuzati, imigrantii sunt ostasii economiei in crestere a Rusiei, construind zgarie–nori, amenajand strazi noi si magazine de lux", se mentioneaza in articol, in care se mai constata ca odata cu descresterea natalitatii si cu imbatranirea populatiei in Rusia, muschii imigrantilor vor fi necesari la apararea economiei ruse de o cadere brusca. Si un raport recent al Bancii Mondiale arata ca pentru compensarea unei caderi economice Rusia va avea nevoie de 1 milion de lucratori imigranti in fiecare an, precum si de politici imigrationale coerente, care sa limpezeasca situatia imigrantilor ilegali.
"Ei sunt nimic. Ei nu sunt oameni, ei sunt sclavi", a declarat pentru acest ziar Gavkhar Dzhuraeva, sefa unei organizatii "Migratia si Drepturile" din Moscova. Alti experti au declarat ca angajatorii prefera sa ia la lucru oameni fara permise de sedere, luandu–le pasapoartele si exploatandu–i din plin, iar atunci cand muncitorii incearca sa se planga de conditiile proaste de munca sau de salariile mici, acestia sunt santajati cu faptul ca vor fi deferiti politiei pentru incalcarea regimului de sedere. Din aceasta cauza imigrantii nu pot parasi locul, caci nu isi pot retrage pasapoartele din mainile angajatorilor abuzivi.
Filmul britanic "Sex traffic" se mentine in continuare in topul aprecierilor mass–media pentru prezentarea realista a subiectului traficului de femei. Va reamintim ca acest serial are in roluri principale doua actrite romance, care reprezinta soarta a doua surori din Moldova, ajunse in bordeluri europene, dupa ce s–au increzut unor traficanti care le–au promis locuri de munca in strainatate. Serialul a fost lansat anul trecut si a luat deja mai multe premii, iar presa britanica si europeana a initiat mai multe discutii cu privire la cei care creeaza "cererea" de fete in bordeluri — barbatii europeni bogati care cauta desfatari intime, considerand ca tot ce se vinde este legal si corect de a fi cumparat.
Ministrii de Interne ai Uniunii Europene au pledat vinerea trecuta la Viena pentru fortificarea politicilor imigrationale si de azil, considerand ca solicitantii de azil trebuie sa primeasca un loc de adapost in spatiul tarilor bogate. Ei mai considera ca trebuie create "echipe de interventie rapida", constituite din traducatori, psihologi si medici care vor analiza situatia influxului de imigranti si solicitanti de azil.
Franco Frattini, comisarul UE pentru Justitie si Securitate, a declarat ca din luna iunie va fi lansata o serie de proiecte pentru ajutorarea a patru tari — Moldova, Ucraina, Tanzania si Belarus pentru a rezolva problemele cu refugiatii pe teritoriile lor, pentru a se asigura ca acestia nu ajung in spatiul UE. Frattini combate ideea constructiei de campusuri speciale pentru solicitanti de azil in UE, declarand ca problemele acestora trebuie rezolvate in tarile de origine a imigrantilor.
Totodata, va fi definitivata lista tarilor, de unde nu vor fi acceptate in mod sigur cereri de azil, a declarat presei Nicolas Sarkozy, ministrul de Interne al Frantei.
Agentia Natiunilor Unite pentru refugiati a dat publicitatii date din care reiese ca cererile de azil pentru statele UE au descrescut cu mult in ultimii 4 ani, doar in prima jumatate a anului 2005 in aceste state fiind depuse nu mai mult de 150 cereri de azil. Totodata, azilantii au declansat un procedeu denumit "cumpararea de azil", vanand in special tarile care accepta mai simplu aceste cereri. De exemplu, cecenii considera ca Germania nu le ia in serios plangerile si cererile de azil.