Presedintele R.Moldova nu a promulgat Legea cu privire la salarizare, votata
de Parlament la 24 decembrie 2005. Ea a fost inaintata de Guvern inca
in luna iulie, dar dupa mai multe luni de completari si dezbateri parlamentare,
asteptata lege, in primul rand de toti bugetarii de la noi, a fost returnata,
acum cateva zile, de la Presedintie. Unii deputati considera ca legea
nu a fost acceptata de consilierii prezidentiali, nemultumiti de salariul
acordat de noua lege.
Legea privind sistemul de stabilire a salariilor in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoanele care ocupa functii de demnitate publica, contine doua compartimente. Primul prevede regulile de remunerare a celor mai importante persoane in stat. Potrivit anexelor, presedintele R. Moldova urmeaza sa primeasca un salariu lunar de 9600 lei, presedintele Parlamentului si prim–ministrul, presedintii Curtii Constitutionale si a celei Supreme de Justitie — 8800 lei, deputatii, primarul capitalei, bascanul Gagauziei, ministrii, presedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC) si cel al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) — 5680 lei, judecatorii si presedintii de raion — intre 4000 si 5000 lei. Compartimentul doi prevede marimea salariilor pentru pedagogi, medici, bibliotecari si alti angajati din nivelul inferior al sistemului bugetar. Desi acestea au fost marite cu pana la 40 la suta, salariul mediu al unui invatator nu va depasi 1700 lei, chiar si in cazul celor care au muncit cate 20 de ani in scoala.
Noutatea acestui act legislativ rezida in instituirea unei categorii de persoane, desemnate prin notiunea de "Functie de demnitate publica", descrisa in art. 5 ca "functie publica care se ocupa prin mandat obtinut direct, prin alegeri organizate, sau indirect, prin numire, in conditiile legii". Astfel, in campul semantic al sintagmei "functie de demnitate publica" intra primele persoane in stat, parlamentarii, presedintii de raion si primarii, ministrii, judecatorii, procurorii, presedintele Academiei de Stiinte, sefii SIS, Serviciului Graniceri, CCCEC, al Serviciului Vamal, birourilor Migratiune si Relatii Interetnice, CEC, CNVM, Consiliului Audiovizualului, Serviciului Fiscal de Stat, ai Camerei de Licentiere, precum si rectorul Academiei de Administrare Publica de pe langa presedintele R.Moldova. Acestia urmeaza sa primeasca un salariu fix, avand dreptul si la "un ajutor material in marimea unui salariu lunar", "precum si premii unice cu prilejul jubileelor, cu ocazia sarbatorilor profesionale si a zilelor nelucratoare".
Parlamentul a supus de doua ori votarii aceasta lege, efectuandu–se si completarile sau schimbarile de rigoare. In cadrul discutiilor, toti au venit cu propuneri, unele in interesul paturilor sociale dezavantajate, altele — in interesul celor favorizati de sistem.
Astfel, Comisia pentru securitate nationala, aparare si ordine publica a propus ca angajatilor sa li se ofere premii anuale cu caracter unic in marime de 2 salarii de baza "Cu ocazia sarbatorilor profesionale, sarbatorilor legale nelucratoare, jubileelor pentru eficienta inalta in munca sau executarea unor sarcini suplimentare". Serafim Urechean si reprezentantii PCRM au declarat ca trebuie dublat sporul salarial pentru titluri onorifice "al poporului" sau "emerit", de la 50 si 100 lei, la 100 si 200 lei.
Comisia juridica pentru numiri si imunitati a insistat asupra mentinerii unui spor salarial acordat functionarilor care poseda limbi straine, inclusiv a celor care poseda rusa. Potrivit proiectului de lege, aceste sporuri se stabilesc in marime de 15 la suta din salariul de baza pentru posedarea unei limbi si de 25 la suta pentru doua sau mai multe limbi. Deputatul Oleg Serebrian, care ne–a declarat ca vorbeste fluent 4 limbi, afara de romana si rusa, considera ca asemenea sporuri nu pot fi acordate decat celor care cunosc si utilizeaza limbi de larga circulatie internationala, si nicidecum "rusa sau kirghiza". Potrivit lui, in actualul Parlament abia daca sunt 20 de deputati care cunosc limbi straine. Serebrian a propus chiar ca cei care nu cunosc limbile romana si rusa sa aiba salarii mai mici, dar aceasta propunere nu a fost acceptata, "deoarece sistemul de salarizare nu prevede penalizari, doar sporuri". Totodata, Legislativul a respins acordarea de majorari salariale pentru cei care poseda rusa, acceptandu–le doar pentru cei care poseda limbi de circulatie internationala.
Discutiile au fost fervente si la alte capitole. Pana la urma deputatul Veaceslav Untila a declarat ca acest capitol care vizeaza salariul deputatilor, trebuie exclus completamente din proiect, la fel a pretins si deputatul Vladimir Filat, declarand ca proiectul incalca Legea despre statutul deputatului. Comisia parlamentara pentru protectie sociala a raspuns ca totusi acest proiect nu contravine Legii Deputatului si ca "nu exclude acordarea celorlalte garantii sociale stipulate in lege pentru deputati".
Totusi, un capitol aparte in istoria promovarii acestei legi a fost inaugurat printr–o propunere a lui Iurie Rosca si a Comisiei pentru securitate nationala. A fost inaintata o propunere legislativa din care rezulta ca "salariul unui deputat nu poate fi mai mic decat al unui ministru sau al unui consilier al Presedintelui R.Moldova". Astfel, Comisia a acceptat egalarea salariilor deputatilor si ministrilor la nivelul de 7600 lei lunar, in schimb functia de consilier al presedintelui R.Moldova a fost exclusa din anexa in care erau prezentate salariile "functionarilor numiti in functie" si mutata in categoria "functionarilor publici" de rand, cu reducerea respectiva a salariilor. Si fractiunea PCRM a insistat asupra aceluiasi lucru "excluderea din anexa 3 a functiei de consilier al presedintelui" si transferarea acesteia in categoria in care erau deja plasate functiile de consilier al presedintelui Parlamentului si consilierilor principali de stat din cadrul Guvernului, pentru care sunt prevazute salarii lunare fixe cuprinse intre 2500 si 3000 lei.
Mult patimitul proiect de lege despre salarizare asa si nu a avut sorti de izbanda. Traversand la 24 decembrie bulevardul Stefan cel Mare spre Presedintie, proiectul de lege s–a intors de curand inapoi, nepromulgat.
"Nu pot sa va spun de ce nu a fost promulgata aceasta lege, nu am competenta sa dezvalui din ce consideratii presedintele a respins acest proiect", ne–a spus Sergiu Sarbu, sef adjunct al Serviciului acte din cadrul Presedintiei, adaugand ca nu voi putea afla cauza adevarata nici de la oficialii din sectia promulgare a acestui serviciu, nici de la cei din Directia drept si relatii publice careia i se subordoneaza structurile enumerate, pentru ca "competenta acestor persoane tine de cele ierarhic superioare".
"Din declaratiile unor deputati concreti, din fractiunea comunistilor, am inteles ca aceasta lege nu a fost promulgata din cauza "nemultumirii consilierilor prezidentiali care considera ca vor primi un salariu dezonorant, care este un motiv ciudat si obraznic", a declarat deputatul Oleg Serebrian. El sustine ca va pune aceasta problema in plen, chiar la reluarea sedintelor Parlamentului la sfarsitul lunii ianuarie. El a criticat aceasta "paruiala dintre Parlament si Presedintie", adaugand ca de fapt cei dezonorati prin aceasta lege sunt altii, adica bugetarii de rand.
Potrivit site–ului presedintelui R.Moldova, acesta are 7 consilieri: pe probleme sociale, de politica interna, externa, economie, cultura, agricultura si cu misiuni speciale. Am incercat sa vorbim cu ei. In anticamerele lor ni s–a spus ca Mark Tkaciuk era in concediu de boala, Oleg Reidman — in deplasare, Petru Griciuc — nu a raspuns, Mihai Platon — e in sedinta, despre Oxana Domenti, secretara ne–a spus ca "nu este si nu stiu daca va fi", doar Sergiu Mocanu a fost disponibil, el insa a declarat ca nu este la curent cu problema salarizarii consilierilor si nici nu cunoaste detalii.
La Directia de documentare a Parlamentului ni s–a confirmat faptul ca aceasta Lege s–a intors cu adevarat de la Presedintie, dar toate actele se afla in Comisia pentru protectie sociala. In anticamera acestei comisii ni s–a spus ca presedintele si vicepresedintele sunt plecati in deplasare de durata si nu are cine comenta motivul respingerii acestei legi de catre presedinte.
Deputatul comunist Alexandru Jdanov ne–a spus ca nu stie exact motivul respingerii, "poate ca presedintele are niste pareri adaugatoare", el considera totusi ca de aceasta lege e nevoie demult, deoarece o asteapta oamenii din sistemul bugetar. Colegul lui de fractiune, Vladimir Dragomir, a declarat ca legea pare sa fie buna, "iar pe parcurs se va mai vedea".
Oleg Serebrian ne–a mai spus ca pe langa pedagogi si medici, sunt cateva categorii de salarizati publici, ignorati si dezonorati total. El s–a referit la cercetatorii stiintifici si asistentii de la catedrele universitare care primesc cate 500 de lei. "E bataie de joc, ruinam invatamantul si stiinta in Moldova devine ceva ridicol", a adaugat el.
In cadrul dezbaterilor anterioare, Dumitru Braghis se referise in special la salariul bibliotecarilor care nu atinge nivelul minim al cosului de consum, iar deputatul Iurie Bolboceanu a declarat ca aceasta lege pune in superioritate persoanele cu functii de demnitate publica. Propunerea deputatilor Ion Varta si Anatol Taranu de a echivala indicii de prioritate dintre pedagogi si functionarii publici a fost respinsa de comisie, pe motiv ca nu exista surse bugetare suplimentare. Acelasi a fost motivul de respingere a initiativei deputatilor Urechean, Buliga, Oleinic, Golban cu privire la cresterea salariului minim de la 400 la 700 de lei.
Veaceslav Ionita, expert IDIS "Viitorul", ne–a declarat ca aceasta lege este totusi plina de carente, deoarece nu prevede o fortificare salariala in perspectiva, ci doar una foarte imediata, care poate fi deturnata din cauza inflatiei in crestere. "Salariile profesorilor, medicilor si a altor categorii de salariati, trebuie de fapt negociate in fiecare an, in baza prevederilor Codului Muncii, reiesindu–se din realitatile economice existente. Marirea aceasta salariala in procente pe mai multi ani inainte exclude de fapt metodologia corecta si este un act ilegal si voluntarist al Guvernului", a declarat Ionita, declarand ca este eronata calcularea salariilor bugetarilor "din ceea ce poate dispune Guvernul" si nu din ceea ce trebuie sa primeasca un angajat care munceste ore, zile si ani deplini, fiind salarizat partial. "In toata lumea se reiese din norme ale retributiei muncii si acolo unde Guvernul nu poate asigura salarii corespunzatoare bugetului — isi da demisia si nu schimba regulamentele in asa fel ca sa acopere saracia cu procente de adaos la salarii care nu inseamna nimic", a mai spus Veaceslav Ionita.
PS: In acest articol au fost utilizate date din proiectul de lege cu privire la salarizare si din Raportul Comisiei parlamentare pentru protectie sociala, sanatate si familie, precum si opinii directe ale unor experti si persoane cu functii de demnitate publica.
Alina RADU
| Sondaj | Cine sunt persoanele
cu functii de demnitate publica? Mihai Eftodi, functionar public: Oamenii cu functii de demnitate publica sunt toti cei care activeaza in cadrul aparatelor centrale ale ministerelor, agentiilor, birourilor. In principiu sunt functionarii publici, cei care functioneaza din numele statului si pentru stat. E greu de apreciat cum sunt acestia. Exista legea cu privire la serviciu public, unde sunt determinate responsabilitatile, drepturile, obligatiunile. Ei trebuie sa fie principiali, obiectivi, corecti, lucrativi. Cristina Zaporojan, eleva in clasa a VII–a: Cei mai importanti oameni in societate sunt profesorii si medicii. Oamenii cu functie de demnitate publica cred ca sunt oamenii demni de functia pe care o au. In societatea noastra fiecare ocupa postul pe care il merita. Cred ca si V. Voronin si M. Lupu merita functiile pe care le au, pentru ca au facut mai multe fapte bune decat conducerea precedenta. Poate salariile pe care le au nu le merita, merita, insa, functia de demnitate publica. Trecator de rand: Cred ca in R. Moldova nu mai avem oameni cu functie de demnitate publica. Cei mai importanti demnitari sunt corupti si nu mai avem nici o demnitate publica. In acest stat cu o astfel de societate altfel nu poate sa fie. Tatiana Timofei, medic pediatru: Oamenii cu functie de demnitate publica ar trebui sa fie cei care o merita, cei cu un suflet bun. Nu e neaparat sa ocupe un loc de conducere, poate sa fie un om cu o obligatiune simpla, sa aiba un comportament demn, sa fie cinstit. Daca e sa vorbim de salariul unui demnitar in comparatie cu cel al unui medic sau al unui profesor si daca se considera ca le merge cu o remunerare mizera, atunci se vede si rezultatul. Rezultatul porneste de la modul de trai al unui om simplu, iar oamenii simpli sunt cei inteligenti. Vasile, muncitor: Nu avem oameni cu functie de demnitate publica. Demnitarii si–au capatat o autoritate in timpul campaniilor electorale, facand careva fapte bune. Dar nu consider ca acestia au functie de demnitate publica. Salariile lor? Nu noi le stabilim. Profesorii si medicii au ramas la fel de ignorati. |