Presa de la Chisinau a scris de mai multe ori despre cazuri in care organele de drept fac show–uri din retinerea unor persoane, iar in cazul altora — le elibereaza, pe tacute, daca se constata ca acestea au pile in structurile Puterii. Despre unele cazuri in care s–au dat telefoane sau au mers chiar sefii unor institutii importante de drept sa–i elibereze a scris in cateva randuri si echipa Centrului de Investigatii Jurnalistice. Cazul pe care vi–l propunem este unul revoltator, de aceea nu putem sa nu–i intrebam pe mai–marii zilei: sluga cui este justitia in tara noastra si cu care corupti se lupta atatea organe de drept, platite din banii nostri, ai contribuabililor?

Dupa 33 de ani, pe care i–a consacrat padurariei, Ion Frunza s–a pomenit, la batranete, fara casa, pentru ca sefii gospodariei silvice Straseni i–au cerut sa "cumpere" locul unde a lucrat o viata. Ion Frunza ne–a povestit ca el a sadit copacii de la ocolul silvic Scoreni si a facut totul pentru ca acest sector sa fie cel mai impadurit. Si–a construit cu propriile puteri cantonul, iar cand a venit timpul sa mearga la odihna bine meritata, a cerut conducerii Gospodariei silvice ca in loc sa ramana fiul sau, Veaceslav Frunza, pentru a fi sigur ca lasa padurea in maini bune, iar el, la batranete, nu se va pomeni fara acoperis de–asupra capului. Sefii de la GS Straseni, spune Ion Frunza, au pretins de la el o taxa de 5 mii de dolari. Altminteri, "vine altul in loc, ca doritori de a da bani sunt multi", i s–a spus pe sleau. Padurarul a intrat in incurcatura. Nu stia cum sa procedeze. Pentru el suma de 5 mii de dolari este o avere. Unde mai pui ca nici nu avea acesti bani. Directorul GS Straseni, Valentin Gremalschi, si inginerul–sef, Ion Soitu, au tot insistat sa primeasca suma pretinsa, amenintandu–l ca, in caz contrar, va trebui sa paraseasca cantonul.

S–a sfatuit cu prietenii, care i–au sugerat sa se adreseze la politie. Angajatii Directiei generale pentru combaterea crimei organizate (DGCCO) a MAI au pus la cale un flagrant pentru a–i prinde pe storcatorii de mita. Timp de cateva zile, politistii i–au filat pe cei doi, au inregistrat convorbirile in care acestia pretindeau bani de la padurar. La 17 august 2004, Gremalschi, directorul GS Straseni, si Soitu, inginer–sef, au aparut la cantonul padurarului imediat cum acesta le–a spus ca este de acord sa le dea o parte din banii ceruti. La padurar, ii asteptau politistii, avand totul aranjat pentru a inregistra si filma discutia dintre sefi si subalternul lor. Atunci cand padurarul le–a intins doua bancnote a cate o suta de dolari, cei doi s–au revoltat ca nu le da toata suma, amintindu–i ca "este om care–i gata sa dea 6 mii de dolari, ca sa cumpere cantonul". Dupa ce le–au aratat celor doi ca bancnotele ridicate de la ei sunt marcate cu substanta fluoriscenta, Gremalschi si Soitu au fost retinuti si dusi la politie.

Bucurosi de reusita, politistii i–au spus padurarului sa se uite seara la "Moldova 1" ca flagrantul va fi dat pe post. In zadar a asteptat el sa–si vada sefii la televizor. Nu i–a vazut nici in ziua urmatoare si nici peste o saptamana, in doar cateva zile afland ca sefii lui s–au intors la serviciu. Politistii pe care i–a contactat sa vada ce s–a intamplat de ce cei doi au fost eliberati atat de repede, s–au aratat si ei surprinsi de intorsatura. I–au spus doar ca a fost deschis un dosar penal si... atat. Restul depinde de sefi "care decid pe cine sa elibereze si pe cine sa puna in arest". Mai mult, spune Ion Frunza, politia nu i–a restituit cei 200 de dolari pe care i–a dat pentru a fi marcati.

Ce credeti ca a urmat dupa ce sefii GS Straseni au fost eliberati? A inceput rafuiala. L–au intimidat si amenintat pe padurar, pana cand acesta a parasit cantonul. Intrucat cantonul i–a fost casa in care a trait toata viata, nu avea unde se duce. S–a aciuat la fiica–sa, care–i plecata la munca in Italia. In zadar a incercat padurarul sa ceara ajutorul organelor de drept. Nimeni nu a reactionat la petitiile sale, chiar daca a sesizat in mai multe randuri autoritatile despre neregulile de la GS Straseni. Daca atunci cand se pregatea flagrantul a fost chemat de cateva ori la politie, a dat explicatii, a cooperat cu politistii pentru a documenta bine cazul, apoi, dupa flagrant, a fost chemat doar o singura data si atunci pentru a fi induplecat sa–i ierte pe cei doi. "Gremalschi si Soitu ma rugau in genunchi, in prezenta politistilor, sa–i iert", povesteste Frunza. Dupa aceasta nu a mai fost invitat la organele de urmarire penala. Mai mult chiar, ne spune el, noul sef al GS Straseni, Eugen Nazaria, i–a spus direct in fata feciorului sau: "Daca vrei sa fii in locul lui tat'tu pune pe masa cinci mii de dolari si eu pana in seara te fac padurar".

Dupa cum am aflat, straduinta politistilor si probele acumulate in urma flagrantului nu au servit la nimic. Cei doi au fost urgent pusi in libertate, fara a fi dispusa inceperea urmaririi penale. Seful GS Straseni, Valentin Gremalschi, a fost eliberat in aceeasi zi, la miezul noptii, iar inginerul–sef Ion Soitu — a doua zi. Punerea celor doi in libertate, potrivit unor surse din politie, s–a facut la cererea directa a procurorului general Valeriu Balaban, care ar fi fost telefonat de directorul IS "Moldsilva", Anatol Popusoi. Inca o eliberare in miez de noapte, la interventia unor sus–pusi... Or, aceasta devine o practica utilizata frecvent de procurorul general. In luna mai curent, dezvaluiam un caz similar in care Balaban a intervenit, la cererea secretarului Consiliului de Securitate, Ion Morei, pentru a–l elibera pe Valeriu Efremov, retinut de angajatii CCCEC pentru luare de mita (art. "Justitia ca si drumul poate fi ocolita", pe www.investigatii.md).

Revoltat de atitudinea organelor de drept, Frunza a trimis cateva petitii ministrului de Interne, Gheorghe Papuc, solicitand sa afle ce intreprinde politia pentru ca sefii GS Straseni, prinsi in flagrant la 17 august 2004, sa fie trasi la raspundere. Totodata, el sesiza ministerul ca este santajat de Soitu si Gremalschi. Abia la 31 ianuarie 2005, la cateva luni de la flagrant, seful Serviciului operativ din cadrul DGCCO, Ion Turcanu, i–a raspuns: "Urmare a examinarii petitiei depusa in secretariatul MAI la 4 ianuarie 2005, va aduc la cunostinta ca circumstantele expuse in petitie au fost verificate si pornita cauza penala nr.2004990343, conform semnelor componentei de infractiune prevazuta de art. 324 Cod Penal (corupere pasiva) in privinta inginerului–sef al GS Straseni Soitu Ion"(!). Atentie, cauza penala este pornita in baza petitiei cetateanului si nu a probelor acumulate in timpul flagrantului. Dupa cum am aflat, Soitu, despre care se spune ca este ruda cu procurorul general, a luat vina asupra sa, in cauza penala, fiind cercetat de unul singur. Gremalschi a depus cerere de eliberare din functie si, dupa cum am aflat, si–a pus pe roate o afacere.

Oficialii de la MAI au trecut cu vederea si alte fapte grave despre care sesiza Ion Frunza in petitie si anume: ca este santajat de cei doi, pentru ca "a raportat la politie" si, ce e mai grav, ca "...fenomenul coruptiei in aceasta gospodarie (GS Straseni, n.n.) este foarte raspandit, conducerea permanent estorcheaza si primeste de la functionari mite in sume mari, se fac masinatii cu lemnul, obtinandu–se profituri materiale din urma acestora". Padurarul solicita MAI "sa fie verificata activitatea gospodariei silvice pentru a scoate la iveala masinatiile economice ale acestora (conducatorii GS Straseni, n.n)".

Cele descrise de Frunza in petitia adresata MAI au fost confirmate de mai multi padurari cu care am discutat. Acestia ne–au spus revoltati ca inginerul–sef Soitu pretinde de la ei bani si ca le spune, fara sa se sinchiseasca, ca din cauza lor "trebuie sa plateasca mai sus" si ca tot de pe spatele lor va aduna suma necesara. Ca sa scape de dosarul penal cei doi ar fi platit, spun mai multe surse, inclusiv de la politie, suma de 26 mii de dolari la inceput, apoi 9 mii, 8 mii si, in final, 10 mii de dolari. O alta sursa ne–a spus ca eliberarea i–ar fi costat 20 mii de dolari.

Nu am putut afla cat exact si anume cui au platit cei doi pentru a–si "cumpara" eliberarea de pedeapsa penala. In schimb, am aflat ca au intervenit persoane sus–puse, ca s–au dat telefoane si, prin urmare, cauza penala, pornita cu multa intarziere, a fost clasata in timp record, in pofida probelor audio si video existente.

Ca dosarul in care cei doi au fost cercetati pentru luare de mita a fost musamalizat o putem deduce si din convorbirile pe care le–am avut atat cu reprezentantii organelor de drept, cat si cu cei implicati direct. La MAI, Ion Turcanu, seful Serviciului operativ din cadrul DGCCO, ne–a spus ca dosarul privind flagrantul de la Straseni este in gestiunea sefului directiei Misiuni speciale (MS), Stefan Curchi. Acesta, la randul sau, a negat ca ar avea in procedura asemenea dosar, precizand ca "la acel moment, directia MS nu intra in componenta DGCCO". "Va spun inca o data, cazuri de coruptie, anume luare de mita, in silvicultura, la Straseni, nu avem", a insistat el. Am revenit la Turcanu, el insa a inchis telefonul, fara sa ne asculte. La Procuratura Generala, Valeriu Gurbulea, adjunctul procurorului general, ne–a spus, dupa cateva zile in care "s–a pregatit", ca "aceasta cauza e clasata demult". "Initiativa de clasare a dosarului a venit de la ofiterii de urmarire penala ai MAI. Procurorul a acceptat si a emis ordonanta de incetare a urmaririi penale", a precizat el, adaugand ca la baza clasarii a stat declaratia lui Soitu precum ca a luat de la Frunza "o datorie". Intrebat de ce organul de urmarire penala a luat in calcul declaratia celui prins in flagrant si nu a tinut cont de afirmatiile padurarului, care a fost santajat si de la care s–au estorcat banii, mai ales ca in acest sens existau probe audio si video concludente, Gurbulea a raspuns:"In principiu ancheta putea fi reluata, dar nu erau circumstante noi".

Juristii spun ca inregistrarile audio si video ale unui flagrant organizat constituie probe greu de contestat. In acest caz, se vede, politia a avut interes sa musamalizeze probele, iar procurorii, probabil, au indeplinit indicatii de sus, in detrimentul legii si al principiilor unei justitii independente. Altfel de ce procurorii s–au grabit sa claseze atat de usor dosarul, fara sa verifice probele?

Solicitat de noi, inginerul–sef Ion Soitu, dupa ce a intrebat de unde am aflat despre caz, ne–a rugat sa revenim peste o zi. Si el a avut nevoie sa se pregateasca sau, poate, sa se consulte cu cineva. A doua zi, ne–a spus ca "practic, problema s–a aplanat si nu trebuie sa mai rascolim, nu–i corect, sunt niste chestiuni in care informatia a fost gresita", negand ca ar fi dat bani pentru a scapa de urmarirea penala. "Da, eu am avut probleme, am fost in judecata, dar judecata a hotarat ca e tot normal, practic nu–s probleme", a mai adaugat el. Gremalschi, la randul sau, a negat ca a fost retinut de politie si ca ar fi avut vreodata probleme cu organele de drept.

Intrebat daca este ruda cu procurorul general, Soitu ne–a spus ca nu–l cunoaste si nu l–a vazut vreodata. In schimb, noul sef al GS Straseni, Eugen Nazaria, care i–a luat locul lui Gremalschi, ne–a confirmat ca este cumatru si prieten cu procurorul general de pe cand lucrau la Rezina. Intamplator sau nu, dar la scurt timp dupa clasarea dosarului cu pricina, angajatii Procuraturii Generale s–au aflat la sadit copaci, exact la ocolul silvic Scoreni, in sectorul padurarului Vasile Iordache. Plantarea copacilor s–a incheiat cu un "guleai" pe cinste. Cheful s–a facut, potrivit surselor noastre, din contul celor de la GS Straseni, care, astfel, ar fi "udat" "scaparea". Ca s–a luat cate "cincizeci de grame" ne–a confirmat si adjunctul procurorului general, Valeriu Gurbulea, precizand ca "era cam frig si procurorii trebuiau sa se incalzeasca". Procurorii s–au incalzit intr–atat, incat, dupa chef, unii dintre ei isi cautau, prin padure, telefoanele mobile.

Pana la urma, nu ne ramane decat sa deducem ca din flagrantul in care au fost retinuti cei doi functionari de la GS Straseni au scos foloase atat politia, care, ar fi stors bani grei din cei retinuti, cat si procurorul general, care si–a promovat cumatrul la sefia gospodariei silvice. Iata de ce procuratura nu are interes sa rascoleasca cuibul de la GS Straseni, unde escrocheria e la ea acasa, iar atunci cand cineva este prins in plasa, se conchide ca "mai greseste omul" sau "se mai poticneste cateodata", dupa cum a spus chiar cumatrul procurorului general, Eugen Nazaria, referindu–se la cazul lui Soitu. Altfel spus: nu–i padure fara uscaturi, numai ca — adaugam noi — daca ai cumatri unde trebuie esti mai verde ca bradul.

Am verificat daca MAI, PG si CCCEC, institutii platite din bugetul public sa combata coruptia, au pornit, asa cum cere legea, anchete in urma sesizarilor facute de Ion Frunza privind dezmatul de la GS Straseni. Nici una dintre aceste institutii nu a verificat barem daca sunt sau nu adevarate cele descrise in petitia cetateanului. Chiar si adjunctul procurorului general, Valeriu Gurbulea, a recunoscut ca "daca MAI a inregistrat o asemenea informatie, trebuia sa se declanseze o ancheta penala".

Dupa cum vedem, cei implicati pana peste cap in coruptie si afaceri murdare sunt lasati sa–si faca mendrele, iar atunci cand sunt prinsi, maini paroase ii salveaza, pe cand omul simplu, necajit, cerand protectie organelor de drept, este lasat la cheremul celor corupti.

Centrul de Investigatii Jurnalistice
www.investigatii.md