Astazi, despre R. Moldova se vorbeste cel mai frecvent in contextul conflictului transnistrean, a relatiilor cu Rusia, a exodului excesiv sau a traficului de fiinte umane. O lume intreaga, zi de zi, afla vesti triste despre R. Moldova. Lumea recunoaste ca suntem o enclava controlata de Rusia si ca, in 1990, am ratat sansa unica de a ne desparti de trecutul comunist.

Noi, cei ramasi acasa, gasim tot mai multe zile triste in viata noastra. In afara acestor declaratii despre care multi ar putea spune ca sunt, pur si simplu, o consecinta a deprimarii, o constatare inspaimantatoare ne–a determinat sa solicitam mai multe personalitati sa incerce a face o descriere a Moldovei de astazi, or, in viata de la noi a aparut un element nou care poate fi utilizat fara gres in clasificarea cetatenilor. Tot mai frecvent constatam ca nu mai e important ca oamenii sunt impartiti in "saraci" si "bogati", in "destepti" si "prosti", in "culti" si "inculti". Aceste clasificari traditionale nu mai sunt cele mai importante pentru R. Moldova, caci a aparut o formula noua, despre care, poate, cineva incearca sa vorbeasca doar pe la colturi de strada sau prin bucatariile pustiite de foame. Astazi, tot mai distinct, cetatenii R. Moldova se impart in cei care "vor totul" si cei care "nu mai doresc nimic". Psihologii spun ca aceasta delimitare e mult mai periculoasa decat cea traditionala.

Ramanem de Garda

Tudor DANII, profesor universitar, directorul Serviciului Independent de Sociologie si Informatii "Opinia":
O vorba de duh spune: uite–te la mine in fata si nu ma intreba de viata. Aceasta reflecta direct starea de spirit a cetatenilor R. Moldova. Daca acum cativa ani exista un fel de optimism, de speranta, in prezent, aceste sentimente s–au epuizat si a aparut o mare tristete, atat de mare, incat poate fi vazuta cu ochiul liber pe fetele oamenilor. Chipuri triste, viata trista, saracie lucie... Starea de stres a devenit un element nelipsit al vietii noastre. Greutatile au transformat oamenii in niste fiinte dure, gata oricand sa recurga la ciocniri violente, la razbunare. Saracia se vede pe haina, pe portul, pe mersul oamenilor, in special in locurile publice, prin piete si gari auto. Murdaria, comportamentul brutal, manifestat in locurile publice, dezvaluie actuala noastra esenta. Lumea e inraita, brutala, iar prin sate si orase fiecare zi e un dezastru. Degradarea valorilor morale a devenit un element existential periculos. Exact ca si medicii, noi, sociologii care studiem opinia publica, descoperim starea de spirit a societatii Un sociolog nu–si poate permite sa treaca calm pe langa fenomenele din jur. Noi intram in case, gospodarii, efectuam cercetari pe teren, dialogam cu oamenii... Toate guvernele care se perinda prin viata noastra afirma ca ar transforma in mai bine societate. Nici unul nu recunoaste ca starea de lucruri degradeaza regretabil. In timpul cercetarilor, oamenii spun singuri despre lipsa schimbarilor. Inflatia a inghitit cresterea economica. Veniturile cresc invers proportional cu preturile. Cosul minim de consum, de circa 100 de dolari, salariul mediu pe economie, de vreo mie de lei, alaturi de salarii de 500–600 de lei, sunt, de fapt, niste cifre ingrijoratoare. Daca e sa calculam veniturile per persoana, in familie, constatam o suma mizerabila. E un tablou inspaimantator, pe fundalul caruia doar banii de peste hotare ne mai tin.

Maria Lupascu, vaduva eroului razboiului din 1992, Filip Lupascu:
Cand vine o zi noua, nici nu stiu incotro s–o apuc. De dimineata, pana noaptea tarziu, umblu cu capul in jos, in cautarea solutiilor. Ajung seara acasa si constat ca nu am putut rezolva nimic. Nici pentru mine, nici pentru cei doi feciori ai nostri. Nu am putut si nu pot schimba nimic in viata familiei mele, pentru ca, in aceasta tara, totul se vinde si se cumpara. Banul a devenit factor decisiv, pe langa faptul ca oamenii au devenit rai si invidiosi. Uneori ma intreb: ce pot invidia ei in cazul meu, cea care, dupa razboiul din 1992, a ramas singura cu doi copii? Tot ce incerc sa fac cu propriile mele puteri, astfel incat sa nu ajungem dependenti de pensia de 159 de lei, pe care o primesc cei doi feciori ai nostri pentru ca, in timpul razboiului, au ramas orfani de tata, nu reusesc. Dar nici nu stiu cum poti sa te descurci cu doi copii, achitand toate costurile vietii, mai si consumand ceva mancare si haine. Cum poti sa supravietuiesti? Uneori imi vine sa–mi iau lumea in cap... Daca e sa fiu sincera, nu am timp nici pentru ganduri pesimiste. Valul vietii ma ia inainte, iar frica pentru viitorul copiilor nostri nu ma lasa in pace.

Iurie MATEI, plastician:
Guvernarea comunista a transformat R. Moldova intr–un veritabil SRL, in statutul caruia lipsesc posturile de invatator, scriitor, actor, pictor, muzician si alte functii ce tin de cultura, invatamant si stiinta. Ei au nevoie doar de brate de munca pentru a produce vin si a creste tutun. Acest SRL a determinat intelectualitatea de la noi sa plece pe un capat peste hotare, lasandu–si copiii si parintii imbatraniti, doar in grija lui Dumnezeu, pe cand in tarile in care ajung, ingrijesc copii si batrani straini. Guvernantii au creat, in mod intentionat, si pastreaza cu buna stiinta, o atmosfera confuza, corupta si criminala pentru ca tinerii ce–si fac studiile in Romania si in alte tari civilizate sa nu mai revina niciodata acasa. Tot ei nu le permit investitorilor straini sa vina in Moldova pentru a nu le face concurenta celor care, altfel decat prin cunostinte si talent, au ajuns sa conduca o afacere. In lume este imposibil sa–i ceri taxe de protectie unui german sau american. La noi, insa, tot ce e mai rau e posibil. Asta pentru ca, la noi, in functii decisive sunt instalati nomenclaturistii comunisti de pana la 1989, chiar daca este imposibil ca cei care au incercat sa construiasca comunismul, acum, sa edifice o societate democratica. Cel mai trist lucru insa e ca opozitia, sau cei care doresc ca lumea sa–i considere in opozitie, in mare parte, sunt la fel, niste nomenclaturisti sovietici, kaghebisti sau comsomolisti imbatraniti. E suficient sa le citesti biografiile sau o singura data sa le vezi chipurile pe care sunt imprimate stelute rosii. Cei care pot cu adevarat sa schimbe lucrurile spre bine, sa ofere sanse celor talentati, sa aplice o strategie reala de integrare a R. Moldova in UE, sunt atacati de toate structurile de represalii, create de comunisti, consumandu–si astfel energiile intr–o lupta inegala.

R. Moldova va ramane fara cetateni, daca aceasta guvernare va mai continua inca 5 ani. Functionarii nu vor mai avea de la cine lua mita, politia nu va avea pe cine bate si de la cine fura, politicienii nu vor avea pe cine minti, judecatorii si procurorii vor fi nevoiti sa stea ei la puscarie. Si cata pustietate si tristete va fi in barurile si restaurantele pe care le deschid ei la fiecare scara de bloc in orasele noastre! Si cine le va cumpara tigarile si alte bunuri din buticurile deschise sub fiecare copac, prin localitatile republicii (apropo, sunt sate fara librarii, in care si preotii si–au deschis cate un butic in biserica).

In astfel de circumstante, greu, dar apar, totusi, semnale care ne fac, intr–un fel, sa fim optimisti: apar tineri politicieni culti si bine pregatiti. Este important, insa, ca acestia sa–si dea seama ca trebuie sa fie uniti, sa nu se atace unii pe altii si sa nu repete greselile celor care ar fi putut reusi sa ne edifice o viata cu mult mai fericita, dar nu au facut–o. Si tinerii care au ajuns, totusi, in Parlament, in Guvern sau in alte structuri ale statului, ar trebui sa fie decisi sa nu renunte la ideile progresiste pe care le au, sa nu cedeze in fata colegilor mai in varsta, mai cu "experienta", sa apere cu demnitate si curaj valorile nationale si democratice.

Cristi Bogatu, Liceul "Prometeu", clasa 4 D (clasa profesoarei Rodica Parvu)
Cand te duci in alt oras, iti pare ca e cel mai frumos, tot asa si copilul: cand se naste, viata ii pare frumoasa, dar pe urma isi schimba parerea. Tare mult au slutit comunistii tara noastra. Cred ca singura metoda de lupta cu ei este batalia, daca atunci cand voi creste mare comunistii nu vor fi invinsi, eu voi face o armata cu care o sa–i bat. E putin doar sa lupti, trebuie si sa te rogi cand lupti. Culorile Tricolorului sunt ca si Trinitatea. Cand eram mai mic si citeam Daciada, in cap parca mi se aprindea un ecran si vedeam totul ce se intampla. Moldova de doua ori a fost smulsa de rusi de la Romania. Ma gandesc ca daca se va uni acum, s–ar putea, oare, intampla ca rusii sa o smulga si a treia oara? Moldova si–ar implini destinul doar daca se va uni cu Romania. Va fi mult mai bogata si mai protejata. Ne mai lipseste si calitatea a fi civilizati. Cred ca a fi civilizat inseamna sa faci ce trebuie, sa–ti respecti limba, sa–i ajuti pe altii. In Moldova, multi oameni raman necivilizati pentru ca nu fac lucruri bune si patriotice. A fi patriot inseamna a–ti iubi limba si tara. Nu am convins pe nimeni de asta, pentru ca sunt inca un copil.

Nota redactiei:

La varsta de 8 ani, cetateanul R. Moldova, Cristi Bogatu se autodefinea poetic astfel:

VERBE
Sunt un poznas.
Sunt pisica Cristili.
Sunt un om real.
Sunt in afara tuturor lumilor.
Sunt un om venit dintr–o lume disparuta.
Sunt intr–o lume interesanta.
Sunt pacatosul din Taramul Sahului.
Sunt un om transformat in nimic.
Sunt un om virtual, dar perfect.
Sunt un porc.
Sunt o fiinta cu piele de cocos si cap de calculator.
Ba nu, sunt un om de piatra.
Prietena mea e albina cu cap de om.
Sunt prea distrat.
Sunt o culoare...

Iurie Colesnic, vicepresedinte al Aliantei "Moldova Noastra":
...Cred ca este titlul, care descrie exact situatia noastra. Ne–am pomenit ostatici ai saraciei, ne–au luat in prizonierat cei sapte sute de mii de pensionari, adusi la capatul rabdarii de o conducere pretins democrata, dar absolut neprofesionista. Pe de alta parte, fostii democrati, prefacuti in elemente usor coruptibile, au ridicat al doilea zid de neincredere in viitorul nostru. Si atunci, ca o ultima solutie, au venit comunistii, care nu mai sunt membrii partidului de odinioara, ci sunt comunisti capitalisti, care au stiut sa utilizeze perfect lozinca lansata candva de front "cu cat mai rau, cu atat mai bine".

Ce poate face un ostatic? In primul rand, singurul lui aliat este speranta. Cineva de undeva, candva o sa–si aminteasca, o sa intervina, o sa incerce sa–l salveze. Al doilea aliat este optimismul care solicita mobilizarea fiecarui individ, fiindca, dincolo de aceste necazuri, neaparat exista un alt orizont, o alta sansa.

Contrarevolutia comunista a inceput foarte lent, cu promisiuni numeroase si cu un lucru propagandistic, extrem de eficient. Tupeul lor a fost atat de mare, incat ei fara de rusine au promis realizarea unor teze capitale:

1) solutionarea problemei transnistrene;

2) autonomia pana la independenta gagauzilor;

3) readucerea limbii ruse ca limba oficiala in R. Moldova;

4) schimbarea orbitei europene pe cea ceseista; si toate aceste mari promisiuni au fost usor sponsorizate prin marirea salariilor, marirea burselor, achitarea la timp a altor plati sociale s.a.

Deci, practic, prin niste investitii minimale a fost consolidata credinta armatei, care ne–a luat ostatici. Si citit altfel, acest program poate fi expus in urmatorii termeni: viitor european nu exista, progres in afara conceptiei comuniste de impartit la toti egal si foarte putin nu exista, o minoritate poate conduce o majoritate nationala atunci cand aceasta nu are o elita, care sa o indrumeze s.a.

S–ar parea ca nu avem nici o solutie si trebuie sa mergem cu capetele plecate ca niste copii care au facut o sotie ce a fost descoperita si acum asteapta pedeapsa parintilor. Dar aceasta senzatie este falsa. Odata ce in 1989 am inteles ca trebuie si putem merge singuri inainte, luand deciziile cele mai cardinale pentru viitorul nostru, inseamna ca trebuie sa ne grupam fortele, sa dam la o parte pe acei care ne–au luat in asediu si sa propunem un program real de schimbare a situatiei.

Ca lucrurile s–au agravat, roata s–a schimbat. De–acum nu vrem in CSI, vrem in Europa, problema transnistreana o dam pe capul europenilor, limba romana nu exista, fiindca exista limba de stat si Romania, care ieri era dusmanul cel mai mare, astazi este rugata sa ne dea energie electrica ca murim prin intuneric. Totul curge, totul se misca spunea marele grec Democrit si numai noi nicidecum nu ne putem schimba starea noastra de ostatici...

De Andrei Vartic

Cum de am permis unor politicieni vanduti, nesimtiti, inculti, badarani sa uzurpeze, dupa 27 august 1991, tara sfanta a Moldovei, tara Moldovei, a Bistritei, a Trotusului, a Putnei, a Siretului, a Prutului, a Nistrului? Cum de am tacut cand facatura rosie si–a pus pe frunte toata splendoarea Moldovei mari, istorice, adanci, Moldova vechilor centre spirituale ale Ceahlaului si Orheiului, Moldova Putnei, Voronetului, Humorului, Moldovitei? Cum de am inchis ochii cand cel mai criminal partid al secolului XX (si din toata istoria civilizatiei) a topait la masa lor comunista cununa celei mai vechi tari romanesti, atestata in istorie tocmai pentru a distruge tot ce este romanesc in Basarabia, partea rasariteana a Moldovei istorice? Tara Barsei, Tara Hategului, Tara Maramuresului, Tara Crisanei, Tara Oltului, Tara Moldovei... Cate tari romanesti a avut in istorie poporul roman toate s–au creat pe stravechi vetre de civilizatie carpato–dunareana si nistreana, toate pentru dainuirea in timp a poporului roman, toate pentru unitatea lui, toate pentru intarirea securitatii europene (sic!). Fiindca tarile romanesti niciodata nu au avut pretentii imperiale, intotdeauna si–au aparat hotarele stra–stramosesti, dar au stat si in calea uriaselor horde nomade care isi cautau o patrie europeana (salvand astfel civilizatia europeana de o nomadizare iminenta) . Nu, statul Republica Moldova nu reprezinta in nici un fel Moldova istorica, sfanta Moldova romaneasca. Acest stat care a scuipat propria Declaratie de Independenta (lucru confirmat zilele astea si de articolul lui Mark Tkaciuk din "Komersant", unde cel mai important consilier al lui Vladimir Voronin se arata foarte infuriat pe faptul ca Rusia a condamnat pactul Ribbentrop–Molotov), fundamentul politic al acestui stat, document ce condamna pactul Ribbentrop–Molotov si declara solemn ca majoritatea cetatenilor acestui stat, prin dreptul geografic, istoric, etnografic si economic sunt romani si vorbitori de limba romana, acest stat nu ne reprezinta si nu are nici un drept sa faca referinte la Moldova istorica, Moldova spirituala, Moldova cea romaneasca. Este o facatura comunista, tarista, kremlinista, este un cap de pod al interesului rusesc in Balcani si la gurile Dunarii, interes care urmareste scoaterea din istorie a poporului roman. Si toata descrierea Moldovei nu are alta adancime decat constientizarea acestei geopolitici necrutatoare, nu are alt vector decat cel romanesc, nu are alt context decat cel european, context ce este obligat de toate evenimentele istoriei sa inteleaga ca Europa se poate apara de nomadismul geopolitic numai cu o Romanie puternica, care sa reuneasca tot poporul roman, cel mai sedentar si mai neimperialist popor al Europei.