Romanii raman unul dintre cele mai pioase popoare din Balcani. Lucrul acesta este dovedit atat de cozile imense din aceste zile la moastele Sfintei Parascheva ca si de nesmintita incredere in Biserica ortodoxa, chiar dupa tragicul ritual de exorcizare de la Tanacu. Un articol de Ana Maria Popa, publicat de Institute for War and Peace Reporting.
Pentru zecile de mii de pelerini care merg in fiecare an la Iasi, orele petrecute la coada in asteptarea inchinarii la racla cu moastele Sfintei Parascheva merita tot efortul.
"Este un moment de mare bucurie pentru noi, pentru ca avem ocazia sa vedem moastele unei Sfinte care ne poate ajuta sa depasim dificultatile de fiecare zi", a spus un credincios care a venit sa vada moastele Sfintei Parascheva, vindecatoarea si ocrotitoarea celor saraci, una dintre cele mai cunoscute sfinte cinstita de catre crestinii ortodocsi din Europa de Est.
Romanii sunt probabil cel mai credincios popor din regiunea Balcanilor, iar Biserica ortodoxa, avand adepti in peste 90% din populatie, ramane institutia de stat cu cea mai mare credibilitate.
Sub dominatia comunismului, mersul la biserica a fost privit cu suspiciune de catre autoritati, iar un plan de urbanism stabilit de dictatorul Nicolae Ceausescu a dus la demolarea a 18 biserici numai in Bucuresti.
Dar numarul bisericilor a crescut simtitor in ultima decada, astfel incat, de la caderea comunismului, au fost finalizate 2000 de biserici si alte 1000 de biserici sunt inca in constructie, conform datelor unui raport al organizatiei nonguvernamentale Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta.
Cel mai mare proiect de constructie este cel al Catedralei Mantuirii Neamului, care va acoperi un teren de sase hectare in spatele Casei Poporului.
Multi dintre romanii care se aduna in bisericile nou construite sunt atrasi de aspectele miraculoase ale religiei ortodoxe, iar discutiile despre sfintele moaste, miracole si ritualuri de exorcizare sunt unele obisnuite.
Dar chiar si un ritual de exorcizare care a avut un final tragic nu a reusit sa clatine credibilitatea pe care multi dintre romani o au in biserica si in practicile bisericesti.
La mijlocul lunii iunie, o tanara sora de 23 de ani a murit dupa ce a fost legata de o cruce si a fost tinuta in acest mod timp de trei zile, fara mancare, cu un calus in gura.
Irina Cornici a fost adusa la manastirea Sfanta Treime de la Tanacu pentru a fi vindecata de schizofrenie. Daniel Corogeanu, calugarul care a condus manastirea, a declarat ca sora era posedata de diavol, motiv pentru care a realizat un ritual de exorcizare alaturi de alte patru maici care l–au ajutat la legarea sorei Cornici.
Autopsia a aratat ca sora a murit din cauza deshidratarii si a lipsei de oxigen, iar agentiile romane de stiri au relatat in luna septembrie despre exhumarea cadavrului pentru efectuarea unei autopsii ulterioare care sa ajute la dovedirea nevinovatiei preotului Corogeanu.
Preotul si cele patru maici au fost acuzate de comiterea infractiunii de omor deosebit de grav si de privare de libertate a unei persoane. Cazul a fost tratat cu mult interes de catre presa nationala, care l–a numit pe Corogeanu drept "preotul ucigas" si "calaul", si a beneficiat de audienta in presa straina.
Presa a prezentat faptul ca preotul Corogeanu nu si–a terminat studiile teologice, care dureaza pana la cinci ani, fiind hirotonit preot la insistentele unui om de afaceri care a finantat construirea manastirii.
"Vinovat este episcopul care l–a hirotonit prea repede", spune Dan Ciachir, expert si comentator in probleme de religie.
Biserica a reactionat la acest caz, caracterizandu–l drept "abominabil". L–a exclus pe Corogeanu din monahism si pe cele patru maici din manastire. De asemenea a promis efectuarea atenta de teste psihologice pentru teologii care vor sa intre in manastiri.
Romanii au acceptat in mod tacit explicatia Bisericii conform careia evenimentele de la Tanacu constituie un accident. Desi multi credinciosi nu sunt de acord cu practicile folosite la manastire, purtatorul de cuvant al Patriarhiei, parintele Constantin Stoica, subliniaza faptul ca accidentul nu a tulburat in nici un fel credinta acestora, ci mai degraba a determinat o serie de dezbateri constructive.
"Prin prisma acestui caz, fiecare manastire a primit indirect o lectie despre cat de importanta este respectarea oranduielilor liturgice", a spus Stoica.
Totusi, un analist independent sugereaza ca Biserica a reusit sa razbata in urma acestui caz pentru faptul ca, in gandirea romanilor, Biserica personifica autoritatea necesara in vreme de insecuritate politica si sociala.
"Cred ca este o nevoie sociala de autoritate care explica increderea oamenilor in Biserica", a spus Ovidiu Nahoi, comentator pentru Evenimentul Zilei.
"Dupa caderea comunismului, oamenii simt nevoia de autoritate, pe care nu o resimt in institutiile statului democratic, drept pentru care se incred in cuvantul lui Dumnezeu".