Interviu cu Julio Garmendia Pena, Ambasador Extraordinar si Plenipotentiar al Republicii Cuba

— D–le Ambasador, ce reprezinta astazi Cuba?

— Cuba este tara care, in 1959, a ales calea socialista de dezvoltare. Socialismul cubanez, insa, are alte caracteristici decat cel despre care se obisnuieste sa se vorbeasca in spatiul ex–sovietic. Diferentele sunt mari, in special daca ne referim la greselile comise. Aici, in spatiul ex–sovietic, in numele socialismului s–au intreprins actiuni care, in realitate, nu au nimic in comun cu aceasta oranduire sociala.

— Va referiti la deportari, la dictatura?

— Si la aceste fenomene, dar si la privilegiile de care beneficiau conducatorii care, de altfel, pierdusera orice fel de legatura cu simplii cetateni.

— In Cuba e altfel?

— In Cuba nu veti intalni astfel de fenomene. A fi conducator de partid sau de guvern in Cuba nu este un privilegiu, ci o importanta obligatie, in primul rand. Nimic in comun cu privilegiile. Din contra, cei care ajung la conducere stiu ca trebuie sa munceasca, sa munceasca si iar sa munceasca. Pentru binele poporului.

— In ce relatii este presedintele cubanez, Fidel Castro, cu actualul presedinte comunist al R. Moldova, Vladimir Voronin?

— Pe timpuri, cand era doar presedinte al PCRM, presedintele Voronin a fost in Cuba. Eu stiu ca presedintele nostru manifesta o stima deosebita fata de presedintele Voronin. Ei isi scriu deseori scrisori, iar cu diverse ocazii isi adreseaza felicitari, in special cu prilejul sarbatorilor nationale. Mai stiu ca respectul profund este reciproc si ca relatiile dintre ei sunt deosebit de bune.

— Cunoasteti cumva cat de multi sunt cetatenii R. Moldova care manifesta dorinta sa ajunga anual in Cuba?

— Nu dispun de o astfel de statistica. Stiu doar ca majoritatea cetatenilor R. Moldova, cu care am discutat personal, si–au exprimat dorinta de a vizita Cuba. Sunt foarte multe afinitati intre tarile noastre. Numerosi tineri cubanezi au studiat in Moldova. Destui moldoveni, pe timpuri, au muncit in Cuba in calitate de translatori sau specialisti in diverse domenii. Toti cei pe care i–am intalnit la Chisinau au o atitudine deosebita fata de Cuba si manifesta dorinta de a calatori in tara noastra.

— Acum, in R. Moldova sunt cetateni cubanezi, incadrati in vreo activitate?

— Acum, nu. Stiu ca, dupa studii, cativa cubanezi au ramas in Moldova, unde s–au casatorit. Ei continua sa traiasca aici, dar sunt intr–un numar nu prea mare.

— Cum traiesc oamenii simpli in Cuba? Care e salariul mediu si in ce masura acesta satisface cerintele de zi cu zi ale cubanezilor?

— Ziaristii imi adreseaza deseori aceasta intrebare. Vreau sa va spun, insa, ca daca v–as numi salariul mediu, ati intelege prea putin, pentru ca, la noi, functioneaza sistemul de cartele care, insa, nu este singurul remediu de achizitionare a produselor si marfurilor. Cartelele asigura minimul necesar pentru oameni. Este important ca fiecare sa aiba acces la acest minimum necesar si asta, conform unor preturi foarte mici. Intelegeti? In paralel, insa, oamenii au posibilitate sa cumpere si alte produse, dar la preturi mai mari. Salariul mediu e de 350–400 de peso. Un dolar echivaleaza cu 26 de peso, dar sa nu uitam ca, in Cuba, studiile sunt fara plata, precum gratuita e si asistenta medicala de la cele mai simple la cele mai complicate interventii (chiar si transplantul de inima) sunt fara taxe. La fel si actiunile culturale, si cele sportive sunt accesibile tuturor. Pot sa va dau o cifra. Cu un dolar, spre exemplu, poti cumpara, dar nu va mirati, 120 l de lapte sau 90 kg de zahar. Cu un singur dolar. Astfel, daca spunem ca oamenii primesc salarii de 15–20 de dolari, de fapt, nu spunem nimic. Asta, insa, inseamna vreo doua tone de lapte… In plus, fiecare copil este asigurat, zilnic, cu un litru de lapte.

— Cat de libere sunt mediile de informare in Cuba?

— Noi consideram ca sunt libere, chiar daca presa, la fel ca si in orice alta parte a lumii, este supusa unui anumit control. Chiar daca se vorbeste ca mass–media sunt libere, in unele tari, totul insa e relativ. Nicaieri nu exista libertate deplina a mediilor de informare. Toate sunt controlate de cei care platesc. Astfel si noi consideram ca avem dreptul sa controlam. Ziaristii sunt liberi sa povesteasca diferite lucruri, dar nu au dreptul sa propage informatii cu caracter subversiv. Noi nu permitem astfel de lucruri.

— Daca e sa ne referim la varsta, destul de inaintata, a presedintelui Cubei, este cunoscut sau nu succesorul acestuia?

— Este cunoscut, de ceva timp deja. Urmatorul presedinte va fi Raul Castro, presedintele Consiliului de ministri, fratele actualului presedinte cu care, si pana la revolutie, au luptat impreuna. Si nu pentru ca e frate, apropo, actualul presedinte are mai multi frati, dar pentru ca e un conducator merituos, cu capacitati deosebite, care a fost intotdeauna aproape de Fidel Castro. In paralel, are loc pregatirea unei noi generatii de politicieni care, alaturi de cei mai in varsta, conduc Cuba. Ministrul de Externe, bunaoara, are 37 de ani, secretarul executiv al Consiliului de ministri e si el destul de tanar. Prim–secretarii de partid din provincii sunt tineri. Noi consideram ca aceasta imbinare este benefica pentru a nu se produce o ruptura dupa plecarea actualei generatii de politicieni.

— Nu este un secret pentru nimeni, despre aceasta scriu si mediile de informare din R. Moldova, in Cuba cetatenii se confrunta cu numeroase consecinte ale dictaturii lui Fidel Castro. Cum se manifesta acest fenomen asupra cetatenilor tarii Dvs.?

— Intelegeti, mass–media vorbesc in permanenta despre aceasta, in special, in SUA. Se vorbeste despre dictatura din Cuba in acele tari care raspund intereselor capitalistilor. Dar, dictatura e in tara in care este un dictator, ajuns la putere pe cai ilicite, pe cand la noi, o data la patru ani au loc alegeri parlamentare libere. Parlamentul alege presedintele. Exact ca la Dvs. De ce dar, in astfel de conditii, ar trebui sa se vorbeasca despre faptul ca in Cuba ar exista dictatura? Unde sunt caracteristicile dictaturii?

— Dar alegerile sunt libere?

— In totalitate. In primul rand, partidul nu numeste candidati, nu ii inainteaza, dupa cum era in URSS. Sunt convocate adunari publice ale cetatenilor care inainteaza candidatii pe care–i considera ei de valoare. Daca ei sustin o persoana care nu este nici comunist, nici socialist, nici revolutionar, oricum, in principiu, el poate fi ales. Astfel, cetatenii pledeaza deschis pentru oameni buni, cinstiti, corecti. In Cuba, votul este secret.

— Cate partide politice sunt in Cuba?

— Unul singur. Vorbim deja despre o traditie istorica in acest sens. Inca in secolul XIX a fost constituit Partidul Revolutionar, menit sa lupte pentru eliberarea Cubei de sub ocupatia spaniola. Au existat si alte partide, dar toate celelalte au luptat pentru ca tara noastra sa devina o colonie americana. Pe atunci, Partidul Revolutionar a fost singurul care a aparat interesele nationale ale cubanezilor. Americanii incearca sa implementeze democratia in stil american. Dupa revolutie, a luat fiinta Partidul Comunistilor care lupta pentru independenta Cubei. Celelalte partide sunt ilegale, ele doresc revenirea vechiului regim.

— Cum lupta statul impotriva acestor partide, de opozitie, despre care spuneti ca sunt in afara legii?

— Acestea sunt neinsemnate. Noi le numim partide–divan. Ele apara interese straine in Cuba.

— In estul Europei a trecut un val, al revolutiilor oranj. Se vorbea ca si in Moldova va avea loc o astfel de revolutie… Cum interpreteaza cubanezii aceste evenimente?

— Noi consideram ca acestea sunt probleme interne ale fiecarui stat in parte. Daca cineva vrea revolutie oranj — sa o faca. Vrea revolutie rosie — nu are decat. Vrea revolutie roz — poftim. Acestea sunt probleme ale fiecarui popor.

— Cum poate ajunge in Cuba un cetatean al R. Moldova, in cazul in care doreste sa viziteze tara Dvs.?

— Recent am fost numit in calitate de Ambasador al Cubei in R. Moldova, cu resedinta la Kiev. Nu am reusit, deocamdata, sa studiez ofertele turistice din R. Moldova. Stiu insa ca in Ucraina sunt destule agentii turistice care au si itinerarul Kiev–Havana. Circa 7000 de cetateni ucraineni au vizitat Cuba pe parcursul anului trecut. De la Moscova — circa 20 000 au zburat spre Cuba.

— De ce fel de trasee turistice dispune Cuba?

— Turismul este foarte dezvoltat. Dispunem de tot felul de trasee si feluri de turism: subacvatic, natural, vanatoresc, precum si tratament curativ. Variante numeroase, dupa placul oricui. Conditiile naturale ne permit acest lucru. Havana veche este considerata patrimoniul omenirii. Turismul se dezvolta dupa tehnologii moderne. Doar anul trecut, Cuba a fost vizitata de 2,5 mil. de turisti din intreaga lume.

— Cat costa viza?

— Intre Cuba si R. Moldova mai actioneaza acordul, semnat candva, in perioada URSS, despre calatoria fara vize, pe timp de o luna. Iti cumperi bilet, iei pasaportul si pleci in calatorie prin Cuba. Oricand doresti.

— Amintiti unul dintre cele mai importante evenimente care s–au produs in ultimul timp in Cuba?

— O conferinta in care au fost demascate standardele duble ale terorismului… Au participat reprezentanti ai mai multor state. Din Moldova nu a fost nimeni. Cuba are o experienta trista a unor atentate teroriste comise la adresa sa. Chiar presedintele nostru a fost atacat de 600 de ori, adica s–a confruntat cu 600 de atentate la viata sa…

— Aveti resedinta la Kiev. Cum tratati, in acest context, problema transnistreana care are suficiente afinitati cu terorismul despre care, spuneati mai sus, se confrunta tara Dvs.?

— E o problema dureroasa pentru Moldova si ar trebui identificate niste solutii, deoarece din cauza unor asemenea conflicte sufera toate partile implicate. Si–apoi, acest focar ameninta pacea din intreaga zona. Trebuie de muncit si de muncit, pentru a identifica compromisuri in aceasta problema.

— In ce relatii e presedintele Castro cu presedintele rus, Vladimir Putin?

— Sunt in relatii normale, isi scriu foarte des. Putin a fost in Cuba... In ultimul timp, presedintele nostru nu a vizitat Moscova, dar cred ca mai e suficient timp pentru asta.

— Apropo, cum se simte presedintele, in urma traumelor cauzate de caderea din mers in septembrie 2004?

— Da, a cazut, fracturandu–si o mana si un picior. Acum se simte bine. Nu schiopateaza, se deplaseaza singur. Nu demult a fost la un summit din Venesuela. Cuvanteaza ca–ntotdeauna, cate 5 ore in sir. Se simte bine, munceste intens.

— Prin ce ar atrage Moldova turistii cubanezi?

— Avem multe afinitati, in primul rand limba rusa, cunoscuta aici si raspandita in Cuba. In Cuba se cunosc multe despre Moldova. Cea mai dificila problema e ca nu exista o ruta directa Chisinau — Havana. Turistii ar trebui informati ce reprezinta azi Cuba: un popor optimist, vesel, un inalt grad de securitate, fara droguri… Un turism sanatos.

— Dar care–i cea mai speciala impresie a Dvs. in urma vizitarii Chisinaului?

— Trandafirii, florile in general… Sotia si fiica mea au ramas incantate.

Va multumim pentru interviu.

Un interviu de Aneta GROSU