Masina sa oprit in fata unei cladiri. Deasupra usii centrale atarna portretul lui Stalin, sub care scria: "Verhovnii sud Moldavskoi SSR":
Masina neagra a fost inconjurata de soldati cu cainilup.
Sau incolonat rapid in doua randuri un soldat, un caine, un soldat un caine si au inceput a ne cobori cate doi, asa cum eram incatusati. Am trecut prin acest coridor format din caini si oameni si am intrat in cladirea rece si nepasatoare.
Asa, legati cate doi, neau tinut multa vreme in coridor.
In cele din urma, sa deschis o usa si neau introdus in sala de judecata... La peretele din stanga mesei lungi erau doua custi din gratii de fier, cu usi care se incuiau. Pe patru dintre noi neau bagat in cusca mica, iar restul au fost bagati in cusca mare.
Dupa ce au incuiat usile la custi, neau prevenit sa nu vorbim intre noi, sa nu vorbim neintrebati, sa nu racnim, sa nu fluieram. Santinelele sau postat la cornurile custilor. Dupa ce neam asezat pe scaune, in sala sa intronat o liniste apasatoare. Dar in scurt timp aerul a fost spintecat de comanda unui ofiter care a strigat din toti bojocii "Vstat! Sud idet!"
Aceste strigate parca mau electrocutat. Prin minte mia trecut un singur gand: Doamne, indrumeazama, ca sa stiu ce sa raspund la intrebari. La masa lunga au intrat trei judecatori. Tribuna a fost ocupata de un procuror acuzatorul principal de stat. Au mai aparut si alte persoane, rolul carora in tot acest scenariu nu lam priceput.
Pe masa lunga au inceput sa fie aduse dosarele noastre de la cercetari. Dupa ce forfota ritualica sa linistit, judecatorul din mijloc a anuntat componenta judecatii, apoi nea intrebat pe fiecare daca suntem de acord cu componenta judecatii.
Noi, cei din cusca mica, am raspuns pe rand ca pentru noi oricare ar fi completul de judecata, oricum ne este strain.
... De la tribuna, am inceput sa fim mitraliati cu cele mai grave invinuiri. Precum ca un grup de tineri studenti de la scoala pedagogica din Balti, ramanand sub influenta educatiei romanofasciste, au injghebat o organizatie antisovietica pe care au numito "Sabia dreptatii" (in paranteza indicau "a lui Stefan cel Mare"), organizatie care avea scopuri dusmanoase oranduirii noastre sovietice...
Procurorul sia incheiat discursul cu urmatoarele: "Cer de la inaltele instante de judecata ca infractorii inculpati pe dosarul "Sabia dreptatii" sa fie pedepsiti cu cele mai aspre masuri".
Judecata a tinut doua zile 23, 24 noiembrie 1950...
La terminarea procesului ni sa dat ultimul cuvant. Din cei mai in varsta, numai mos Pavel Istrati sa rugat de judecata ca sa fie mai indulgenta cu el, intrucat este cel mai batran. Dar a respins invinuirea ca a colaborat cu "regimul de ocupatie romanesc", intrucat considera ca Romania a fost si ramane tara lui.
Alexandru Bobeica a zis doar atat: "Sunt roman. Roman voi fi panan ceasul dea muri".
Ion MORARU
(Fragment din volumul PUSTIIREA, de Ion MORARU, detinut politic, frate de suferinta cu Alexandr Soljenitin)