Nr. 46 (30 iunie 2005)

Americanizarea Moldovei

La 4 iulie SUA isi sarbatoreste cea de–a 229–a aniversare a independentei nationale. In 1992 la Chisinau a fost deschisa o Ambasada a SUA si de atunci peste 3 mii de cetateni ai R. Moldova au avut ocazia sa viziteze SUA pentru diferite stagieri si programe de studii. Cateva zeci de persoane, dintre cei care au beneficiat de studii in SUA, sunt acum persoane publice, care activeaza in cele mai inalte functii in Guvern si Parlament. Deoarece se spune ca America este cea mai bogata si mai democrata tara din lume, i–am intrebat pe alesii poporului, cand va fi si Moldova ca SUA si ce pot face ei concret ca sa ajungem acolo.

Cand va ajunge Moldova ca America si ce puteti face pentru asta?

Valeriu Calmatui, deputat: "Moldova a fost si este egala cu SUA"

"International Visitors" 2002, Programul "Minoritatile si Drepturile Omului in SUA"

A absolvit Politehnica din Chisinau, a lucrat in organele de partid. Din 1998 candideaza in alegerile parlamentare pe listele Partidului Comunistilor. A fost ales deputat in 2001, apoi in 2005. Este membru al CC al PCRM.

Depinde din ce punct de vedere priviti. Eu am fost acolo pentru a vedea care e situatia in domeniul minoritatilor si a drepturilor omului. La acest capitol, precum si la capitolul egalitatii confesiunilor religioase, Moldova e egala cu SUA.

Referitor la nivelul de trai — noi pe timpurile sovietice am trait nu mai rau decat americanii. Acum traim putin mai rau, dar si in America am vazut cetateni foarte saraci, mai ales in rezervatiile de indigeni, in New Mexico, ce saracie prin metrouri — asa ceva n–am intalnit nici in Bucuresti, nici in Moscova sau Leningrad.

Au si ei cartiere sarace si cartiere de lux — e ca si la noi, ce noi n–avem cartiere bogate? Cat priveste drepturile femeilor — cand le–am povestit ce drepturi aveau femeile pe timpul sovieticilor pana la si dupa nastere — ei se speriau, caci la ei femeia e obligata sa iasa la lucru dupa 2 saptamani, daca nu — ar putea fi concediata.

Unicul lucru rezolvat in America — drumurile auto, aici noi nu putem concura. In rest, suntem destul de aproape, desi comparatia e putin provocatoare.

Alta e ca SUA are o istorie de 200 de ani, dar avem si noi minti lucide care trebuie sa lucreze nu pentru propriul buzunar, ci pentru binele oamenilor.

Iosif Chetraru, deputat: "Ne apropiem de America"

"International Visitors" 2002, Programul "Minoritatile si Drepturile Omului in SUA"

A absolvit Institutul Agricol din Chisinau, specialitatea zooinginer. A lucrat in cadrul organelor de partid si comsomol, apoi conducator al firmei "Vivias" din Cimislia. Din 1998 candideaza in alegerile parlamentare pe listele PCRM. A fost confirmat ca parlamentar in octombrie 2000, apoi, in 2001 si 2005 reales. Membru al CC al PCRM.

Am participat in cadrul catorva programe: "Drepturile omului", "Minoritati nationale", "Sanse egale..." Cat priveste termenul in care am ajunge si noi la nivelul american, hai sa fim seriosi. Daca luam pe puncte, in problema libertatilor suntem nu chiar departe. Legislatia noastra se apropie de cea occidentala, chiar daca la dansii e cu totul alta atarnare. Cu problemele economice si nivelul de viata, e mai greu... Cred ca va trece tare mult timp pana cand si noi vom trai ca americanii.

Vlad Cubreacov, deputat: "Totul depinde de factorul american"

"International Visitors" 2000, Programul "Tineri parlamentari"

A absolvit Universitatea de Stat, jurnalism. Din 1989 colaborator stiintific la Muzeul Literaturii "D. Cantemir", din 1991 sef al departamentului Culte al Ministerului Culturii. Din 1994 — deputat ales pe listele FPCD. In 1998 a fost reales in Parlament pe listele Conventiei Democrate, iar in 2001 si 2005 reales pe listele PPCD.

Comparatia e prea generala si necesita mai multe nuantari.

Desi R. Moldova e o tara care aspira sa intruneasca criteriile oricarui stat democratic, trebuie sa remarcam ca nu le intruneste in acest moment.

E greu sa spunem cand ne vom apropia de standardele de viata americane, deoarece acest lucru depinde de mai multe parti, inclusiv si de Moldova, dar nu in ultimul rand ... de factorul american. Deci, aici ar fi bine sa adresam aceasta intrebare si partii americane.

Simion Dragan, deputat: "Din '90 am fost sub kalpak"

"Institutul pentru Guvernare Reprezentativa" 2002, Programul "Guvernare reprezentativa si institutii democratice".

A absolvit Politehnica din Chisinau, in 1976, si Universitatea de Stat din Odesa. Din 1977 a lucrat la Taraclia in organele comsomolului si PCM. In 1994 a fost ales in Parlament din partea Blocului "Unitatea Socialista", din 1998 — deputat pe listele PCRM, in 2001 si 2005 — reales pe listele PCRM. Din 1997 membru al CC al PCRM.

Ati adresat o intrebare interesanta. Pana la America este foarte departe. Ei au consumat 200 de ani pentru constructia unui stat de drept si pentru edificarea acestei democratii.

Moldova a gresit drumul, mai ales atunci cand am spus ca suntem romani si nu moldoveni, ca nu ne trebuie Academie de Stiinte la Chisinau, daca este cea de la Bucuresti. Totul s–a stricat in anii '90, cand am trait ca sub kalpak.

Dumitru Diacov, deputat: "Ne trebuie un plan Marshall"

"Voluntary Visitor" 1995, "International Visitors" 1999, Programul "Rolul Congresului intr–un sistem federal"

A absolvit Universitatea din Belarus, jurnalism. A activat in cadrul "Gosteleradio" al RSSM, iar din 1977 a fost angajat in activitati comsomoliste in Moldova, apoi consilier al CC al Comsomolului de la Moscova. Din 1988 referent la CC al PCUS, iar din 1989 sef de birou al Agentiei "TASS" in Romania. Din 1993 consilier la Ambasada Moldovei la Moscova. In 1994 a fost ales deputat in Parlament, in 1995 a fost ales vicepresedinte al Parlamentului, in 1998 reales in Parlament, si ales presedinte al Parlamentului. In 2001 a fost ales din nou, pe lista Partidului Democrat pe care il conduce, in martie 2005 — reales pe listele "Moldova Democrata".

Cam nastrusnica–i ideea unei astfel de comparatii, caci in America am cunoscut mai multe experiente deosebite, imi amintesc adesea de planul Marshall, un plan similar de sprijin al reformelor economice si politice ar fi util si in Moldova. SUA au depus mari eforturi pentru crearea unui cadru legal si in Moldova, contribuind mult si la privatizarea pamanturilor, si la reformele economice.

Neajunsul principal al societatii noastre ramane a fi insuficienta institutiilor democratice, fragmentarea partidelor si dispersarea societatii civile.

Daca e sa fiu sincer, va trece destul de mult timp pana ne vom apropia de SUA.

Eva Gudumac, deputat: "Nu voi ajunge pana in acea zi"

"International Visitors", 2002, Programul "Procedura legislativa si luarea de decizii in SUA"

A absolvit Universitatea de Medicina din Chisinau, doctor habilitat in medicina, membru corespondent al ASM, chirurg principal al Ministerului Sanatatii. A fost aleasa in Parlament in 2001 pe listele Aliantei Braghis, iar in martie 2005 — pe listele PCRM.

Am fost de mai multe ori in SUA. Vreau sa va spun ca noi muncim mai mult ca americanii si avem si un suflet mare. Cand intram intr–un spital american — vedeam doar utilaje moderne, iar cand intru intr–un spital de–al nostru — vad si simt caldura si bunatatea medicilor. Asta e foarte important, noi muncim foarte mult si cu daruire de sine, numai ca nimeni nu observa munca noastra. In America asa un efort este numaidecat observat. Cand va fi observata si la noi munca, atunci ne vom apropia de SUA. Trebuie sa fim mai bine organizati, mai atenti, mai educati si atunci va fi totul bine. Sunt chirurg si in baza profesiei mele vreau sa spun ca totul e posibil, chiar si aceasta apropiere dintre nivelurile de viata din Moldova si SUA. Dar nu stiu cand se va intampla asta, cred ca eu nu voi ajunge pana atunci, desi as dori.

Lidia Gutu, deputat: "America nu se va destrama niciodata"

"International Visitors" 2002, Programul "Procedura legislativa si luarea de decizii in SUA"

A absolvit Politehnica din Chisinau. A lucrat in sistemul sanatatii, din 1990 — in sistemul finantelor, ministru adjunct al Finantelor. A mai activat in domeniul sindical si cel bancar. In decembrie 1999 a fost numita adjunct al premierului pe probleme de protectie sociala. In 2001 a fost aleasa in Parlament pe listele Aliantei Braghis. In martie 2005 realeasa in Parlament din partea Blocului "Moldova Democrata".

In timpul vizitelor in SUA am avut ocazia sa cunosc activitatea legislativa a opt state care fac parte din SUA. Ceea ce m–a impresionat a fost faptul ca atunci cand a fost constituita alianta dintre cele cateva zeci de state, fiecare a intrat cu propriile coduri legislative, cu simbolica si particularitatile sale, dar fiecare s–a obligat sa respecte Constitutia SUA in orice imprejurari si cel mai important — odata intrat in SUA, un stat american nu mai are dreptul sa iasa niciodata din aceasta componenta. Moldova se va apropia de standardele americane atunci cand legile la noi vor fi tot atat de respectate.

Mihail Sidorov

"International Visitors" 1999, Programul "Drepturile Omului".

A absolvit Dreptul la Universitatea de Stat din Chisinau. A lucrat judecator, a detinut alte functii publice in Moldova , dar si in rmn. Din 1994 a fost ales deputat din partea blocului "Unitatea Socialista", in 1998 a fost numit avocat parlamentar. In 2001 a fost reales in Parlament pe listele Aliantei Braghis, iar in martie 2005 — reales din partea PCRM.

Nu stiu cand va ajunge Moldova ca America, de aceea, ca nu stiu — nu comentez. De fapt, Moldova si SUA sunt egale ca state ale lumii, diferenta este intre nivelul de dezvoltare de la ei si de la noi. Avem multe diferente si avem nevoie de mult timp, dar am o sedinta la ora asta.


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. 31 august, nr. 129, bir. 914/c, Chisinau
Tel: 23-79-84, 079523593
ziaruldegarda@yahoo.com