Nr. 46 (30 iunie 2005)

 Social

Gradina Botanica: sfarsit de poveste?
Dupa ce a investit 9 milioane de lei in reconstructia si reamenajarea Gradinii Botanice, Centrul comercial "Elat" este fortat sa se retraga din acest parc Continuare 

Fereastra intemnitata
Familia Mursa din Chisinau este din 1999 in litigiu cu vecina lor, Maria Podihevici. Continuare 

Paraziti in zonele de agrement
Trei dintre cele sase lacuri municipale prezinta pericole pentru sanatate si viata Continuare 

Gradina Botanica: sfarsit de poveste?

Dupa ce a investit 9 milioane de lei in reconstructia si reamenajarea Gradinii Botanice, Centrul comercial "Elat" este fortat sa se retraga din acest parc, lasand balta si investitiile care au transformat o zona devastata, periculoasa pentru securitatea vietii vizitatorilor, intr–o poveste cu miri si mirese, cu multe flori si iarba proaspata, cu struti si lebede, cu multa curatenie si liniste... Terenuri pentru copii, locuri de agrement — toate intr–o ordine perfecta.

In R. Moldova, experienta colaborarii agentilor economici cu parcurile verzi si cu cele de agrement este deocamdata neinsemnata, relatia Centrului comercial "Elat" cu Gradina Botanica fiind unica in felul sau. De fapt, a fost unica pana nu demult, mai bine zis pana la complicarea, intr–un mod regretabil, a relatiilor dintre aceste doua institutii... Administratia Gradinii Botanice insista ca cei care, la nevoie, le–au intins o mana de ajutor, sa plece, iar directorul "Elat", Grigorii Podufalov, afirma ca mai spera ca acest conflict ar putea fi solutionat pe cale pasnica.

Acum cateva zile, cu ocazia unei conferinte de presa, ziaristii s–au convins ca, intr–adevar, Gradina Botanica, in starea sa actuala, poate constitui un mar al discordiei... Vizitatorii spun ca aceasta zona nu a fost niciodata atat de curata, atat de amenajata, atat de ingrijita. Potrivit unor angajati ai Gradinii Botanice, acest conflict ar avea la baza interesele strict financiare ale directorului si a celor care–i sustin ambitiile, deoarece suprasolicitarea acestei zone de catre numeroase grupuri de turisti, inclusiv de foarte multi veniti din strainatate, face sa creasca poftele celor cu buzunare fara fund.

"Taxa de intrare constituie cinci lei. Aceasta suma nu opreste pe nimeni dintre cei care isi doresc o zi de poveste la Gradina Botanica, mai ales ca cei mai mici vizitatori si batranii sunt scutiti de aceasta taxa", aflam la intrarea in Gradina. In prezent, in aceasta zona, cei care se odihnesc sunt in afara oricarui pericol: Gradina este bine pazita, iar cei care au grija ca aici sa nu patrunda persoane suspecte, supravegheaza comportamentul vizitatorilor, avand grija ca patrimoniul Gradinii Botanice sa ramana intact.

"In lipsa unui sistem de paza adecvat, investitiile ajung pe apa sambetei", spun angajati ai pazei, amintind ca, in lipsa unui sistem de protectie, acum cativa ani, din acest parc au disparut transformatoare de energie electrica, stropitoare, tevi, pompe, dar si specii de plante de o valoare inestimabila. In astfel de conditii — nici vorba despre extinderea colectiilor, mai ales ca, intr–o noapte din luna martie 1995, in Gradina Botanica s–au prabusit serele, distrugand tot ce se pastra in ele. Rozariile, colectiile de bujori, dar si 30 de ari de iris au fost distruse tot in acea perioada. Martorii acelor triste evenimente spun ca in haosul de atunci au disparut 67 de specii si sute de soiuri de plante. Desi presa a scris despre aceste grave incalcari, nici conducerea Academiei, dar nici justitia, nu au intervenit pentru a pedepsi vinovatii. In astfel de circumstante "favorabile" actualii administratori ai Gradinii Botanice prefera sa nu–si aminteasca despre dubioasele episoade din viata institutiei. Ei prefera sa treaca cu vederea si disparitia, la varste mature, de 15–20 de ani, a unor culturi rare... Potrivit unor controale efectuate de Curtea de Conturi, aceste "pierderi" din patrimoniul Gradinii Botanice nu au fost inregistrate in nici un act contabil, iar la solicitarea controlorilor, directorul Gradinii Botanice nu a putut prezenta cel putin un registru elementar al culturilor din colectiile acestei institutii. Pe timpuri, potrivit fostilor angajati ai Gradinii Botanice, erau circa 13 mii de specii de plante, aduse de specialisti din diverse expeditii. Care a fost soarta acestora? Greu de spus. Nici primul control al Curtii de Conturi, nici controlul repetat, nu a putut stabili o evidenta contabila a bunurilor materiale si vegetale ale acestei institutii.

Maricica Coltun, director adjunct al Gradinii Botanice: "In 2001, pe cand stiinta in ansamblu era foarte rau finantata, pentru Gradina Botanica erau alocati doar 820 de mii de lei pe an... Erau conditii dificile si bani insuficienti pentru intretinerea institutiei noastre. Atunci a si fost semnat un contract cu Centrul comercial "Elat" care s–a obligat sa contribuie la mentinerea Gradinii Botanice. Gresesc cei care spun ca noi am dat cu chirie spatiile de aici. Nu poate fi vorba despre arenda, pentru ca Gradina Botanica nu poate fi data in arenda."

Deci, in 2001, "Elat" s–a obligat sa ajute Gradina Botanica si a facut acest lucru, transformand–o intr–o zona de poveste. Colaborarea a decurs fara probleme, desi reprezentantii "Elat" asa si nu au mai aflat raspuns la mai multe intrebari importante pentru mentinerea unor relatii perfecte. Una dintre acestea vizeaza preferinta pe care directorul Gradinii Botanice, academicianul Alexandru Cibotaru, o acorda donatiilor alocate sub forma de bani lichizi si nu prin intermediul unor transferuri bancare. Alt aspect dubios ramane a fi starea parcului din afara zonei tutelate de "Elat" pe care administratia Gradinii se angajase sa o mentina din alocatiile agentului economic. Nu a fost sa fie... La doar cativa pasi de suprafata gestionata si ingrijita de "Elat", parcul aminteste starea de alta data: sere cu acoperisuri deteriorate in care, locul plantelor exotice este ocupat de ciuline si scai. Serele amintesc anii in care iarna plantele inghetau din cauza gerului, iar vara se uscau din cauza arsitei si a lipsei de apa. "Caram lemne, faceam focul, uneori si noaptea ramaneam acolo, pentru a salva plantele de la ingheturi", isi amintesc fosti colaboratori ai Gradinii Botanice. Aceste situatii au ramas in trecut si nu fara sprijinul Centrului comercial "Elat" care, astazi, dupa cum afirma directorul Cibotaru, prejudiciaza... Gradina Botanica, motiv din care a decis suspendarea parteneriatului. In cautarea argumentelor pentru acest "divort", zilnic, angajati ai Gradinii Botanice numara perechile de miri care vin incoace sa–si imortalizeze, printre flori, inceputul vietii lor de familie, spunand ca aceste festivitati ar prejudicia stiinta. Numara grupurile de copii si vizitatorii singulari care, la fel, prejudiciaza stiinta. Au indragit contabilitatea?

Persoane versate in starea de lucruri de la Gradina Botanica spun ca Cibotaru ar dori, pur si simplu, ca "Elat" sa se dezica de tot ce a investit aici, preluand, astfel, in totalitate, gestionarea acestei zone de agrement. Reprezentantii "Elat", insa, sunt decisi sa–si restituie investitiile. Asa cum mai multe edificii, acareturi si drumuri nu pot fi demontate, singura solutie ar fi rambursarea sumelor investite de catre administratia Gradinii, adica din banii alocati din bugetul statului pentru activitatea acestei institutii stiintifice in 2005. Surse de la Gradina Botanica ne–au comunicat ca, pentru anul curent, statul i–a alocat acestei institutii peste 2 milioane de lei. "Elat" sustine ca, de la 2001 incoace, a investit in aceasta zona circa 9 milioane de lei, rambursandu–si doar 4 milioane. Deci, 5 milioane, neacoperite pana acum, ar trebui restituite investitorului din banii alocati de stat... Aceasta ar insemna ca, cel putin in urmatorii doi ani, Gradina ar ramane fara subventii in cazul in care administratia i–ar restitui investitorului datoriile. Deocamdata, administratia "Elat" a decis sa sisteze investitiile, pregatind o cerere in judecata pe numele directorului Gradinii Botanice.

Ce va urma?

Potrivit pretorului sectorului Botanica, Vladimir Guritenco, "este putin probabil ca, in urmatorii 3–5 ani, in bugetul statului sa se gaseasca bani pentru reconstructia parcurilor". Pretorul mai sustine ca nu putem subestima rolul agentilor economici care pot contribui la reconstructia acestora, exemplificand ca este graitor in acest sens exemplul Gradinii Botanice si a Muzeului Satului, situate in apropiere. Primul parc prospera, cel de–al doilea — este intr–o stare jalnica.

Suspendarea investitiilor de catre "Elat" ar putea readuce Gradina Botanica la conditia jalnica de altadata: fara nunti, fara copii, fara lebede, fara vizitatori si fara poveste.

Reporter de Garda


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. 31 august, nr. 129, bir. 914/c, Chisinau
Tel: 23-79-84, 079523593
ziaruldegarda@yahoo.com