Victor Gaiciuc, demis din functia de ministru al Apararii in urma descoperirii unei retele care practica furt de armament din Armata Nationala, a fost numit, recent, in functia de ambasador in Regatul Belgiei si reprezentant al R. Moldova la NATO. Lideri de opinie sustin ca aceasta mutare pe tabla de sah a comunistilor demonstreaza, o data in plus, ca guvernantii actuali aplica stilul sovietic in remanierile de cadre pe care le opereaza, or, doar atunci, pentru izolarea persoanelor compromise, acestea erau numite in functii diplomatice.
Victor Gaiciuc are 48 de ani. In 1978, el a absolvit Scoala superioara de aviatie din orasul Harkov, iar in 1989 — Academia politico–militara din Moscova. In cariera sa Gaiciuc a parcurs calea de la ofiter, aviator, comandant de patrula la viceministru, apoi, din aprilie 2001 pana in octombrie 2004, ministru al Apararii. Desi, in februarie 2002, adica in timpul aflarii sale in fotoliul de ministru al Apararii, a fost avansat in grad de general de brigada, surse din anturajul comandantului–suprem sustin ca presedintele Voronin era, in special in ultimul timp, nemultumit de activitatea lui Gaiciuc. Adevaratele motive ale nemultumirii comandantului suprem nu se cunosc. Potrivit unora, suspiciunile ar fi aparut din cauza unor sesizari in care era vizat comportamentul amoral al fostului ministru. Altii sustin ca Voronin s–ar fi suparat dupa ce, acum cateva luni, in toiul verii, Gaiciuc ar fi refuzat sa implice fortele armate in zona de conflict de la Nistru.
Doua elemente distincte din activitatea ex–ministrului Apararii merita a fi retinute: plimbarea, la Marculesti, a presedintelui Voronin cu avionul condus chiar de aviatorul Gaiciuc si trimiterea genistilor Armatei Nationale in Irak, unde au participat la operatiuni militare in cadrul trupelor de coalitie. Anume aceste evenimente din activitatea ministrului Gaiciuc au fost amplu mediatizate in perioada de pana la marele scandal provocat de furtul de armament din depozitele Armatei Nationale. In septembrie 2004, cand scandalul armelor a iesit in vileag, fotoliul lui Gaiciuc s–a clatinat tare. La doar cateva saptamani de la deconspirarea retelei respective, a urmat demisia ministrului Apararii. Inca atunci, in octombrie 2004, observatori independenti comentau destituirea lui Gaiciuc drept o tentativa a guvernantilor de a demonstra ca sunt intransigenti, in egala masura, in raport cu orice persoana, inclusiv cu cele loiale sau docile puterii. Potrivit altor surse, acest caz demonstreaza faptul ca, in cadrul PCRM, prevaleaza interesele de partid. Orice cap poate zbura daca aceasta convine intereselor electorale ale PCRM. Pe de alta parte, demisia lui Gaiciuc si a altor ministri din Guvernul Tarlev a fost calificata de experti drept un adevarat esec al politicii de cadre a comunistilor.
Decizia din 12 ianuarie curent, de a–l numi pe Gaiciuc ambasador in Regatul Belgiei si reprezentant al R. Moldova la NATO, a luat prin surprindere opinia publica din R. Moldova, care nu a reusit sa dea uitarii demiterea acestuia, la 15 octombrie 2004, in urma unui demers adresat presedintelui Voronin de Consiliul Suprem de Securitate. Atunci Voronin a criticat activitatea Ministerului Apararii (MAp), care a tolerat lipsa unei evidente a patrimoniului militar al Armatei Nationale si numeroase cazuri de incalcare a drepturilor militarilor in termen. Tot Voronin a cerut procurorului general ca acesta, in colaborare cu procuraturile militare, sa contribuie la prevenirea infractiunilor din cadrul MAp si al Armatei Nationale.
In timp ce lumea astepta dosare de rezonanta si infractori trasi la raspundere, a urmat acreditarea lui Gaiciuc intr–o importanta misiune diplomatica. Am solicitat–o pe Victoria Novic, secretara Comisiei parlamentare pentru politica externa, sa aprecieze aceasta suspecta remaniere diplomatica. Novic s–a declarat sigura de faptul ca Gaiciuc nu ar fi implicat in scandalul furtului de armament, el fiind, in opinia deputatei, "un om foarte bine instruit, competent, care ar putea face fata noii functii responsabile".
Solicitat de Ziarul de Garda, analistul politic Nicolae Chirtoaca, director al Centrului euroatlantic din R. Moldova, a declarat ca, de fapt, numirea unui ministru in functie de sef al unei misiuni diplomatice nu este o avansare. Potrivit lui Chirtoaca, destituirea lui Gaiciuc din functia de ministru a fost o consecinta a nemultumirii presedintelui Voronin de activitatea sa. "Scandalul armamentului furat" a fost ultima picatura care a determinat decizia comandantului suprem.
In alt context, Nicolae Chirtoaca a apreciat drept un factor pozitiv deschiderea a noi trei misiuni diplomatice – pe langa UE, in Regatul Belgiei si la cartierul NATO –, insa evolutia acestuia depinde de capacitatile si calitatile sefilor acestor misiuni. Pe de alta parte, pana acum, R. Moldova a avut un reprezentant acreditat pe langa structurile militare ale Aliantei Nord–Atlantice in Europa, iar deschiderea unei ambasade, in opinia lui Chirtoaca, a fost o decizie oportuna. "Numirea unui reprezentant pe langa NATO sugereaza ca R. Moldova are de gand sa dezvolte relatiile cu NATO",– sustine Chirtoaca, precizand, totodata, ca numirea in aceasta functie a unui militar de cariera este o atitudine simplista, or, acest organ este unul politico–militar si acolo sunt acreditati in special diplomati de cariera".
L–am intrebat si pe Iacob Cupcic, procuror militar al garnizoanei militare Chisinau, daca acreditarea lui Gaiciuc la NATO ar putea influenta in vreun fel desfasurarea anchetei furtului de armament din Armata Nationala. "E o taina a anchetei, intrucat urmarirea penala nu a fost finalizata", ne–a spus Cupcic. Potrivit procurorului militar, in prezent, in acest subiect au fost initiate noua dosare penale. Cinci persoane sunt chemate deja in judecata. Cupcic nu a precizat daca plecarea lui Gaiciuc la NATO pune in pericol patrimoniul militar al acestei organizatii.
Aneta GROSU