La 20 decembrie 2007, Ziarul de Gard� a publicat articolul «Leordoaia: nu ne lua�i �coala!», �n care se vorbea despre �ngrijorarea celor 57 de elevi ai �colii din localitate care, �n 2010, urmeaz� s� fie �nscri�i la studii la Harj�uca, unde nu este dec�t o �coal� cu predare �n limba rus�. Copiii, p�rin�ii �i profesorii din Leodoaia spuneau pentru Ziarul de Gard� c� refuz� s� accepte alt� �coal� �i s� fac� studii �ntr–o limb� str�in�.

Ziarul de Gard� a publicat atunci zeci de mesaje �n care copiii din acest sat ne spuneau «vreau s� �nv�� �n limba ��rii mele», «vom lupta pentru dreptul nostru de a �nv��a acas�, adic� �n satul de ba�tin�, �i �n limba rom�n�», «ajuta�i–ne, v� rog, s� ne p�str�m �coala, pentru c� cineva a pus la cale s� o �nchid�», «avem drepturi egale cu cei mul�i», «doresc sincer s� absolvesc aceast� �coal� l�ng� mama �i buneii mei», «marea avere a acestui s�tuc este �coala, or, la Leordoaia, nu exist� biseric�, gr�dini��, nici prim�rie», «vestea c� ne vor �nchide �coala a venit ca un blestem», «c�ndva, cei pleca�i se vor �ntoarce �i ce vor g�si din fosta �coal�, ruine?», «�nchiderea �colii va conduce la dispari�ia acestui sat», «profesorii �mi sunt ca �i p�rin�i, iar colegii, ca �i fra�i �i surori», «�coala noastr� este ca o mam� care ne iube�te �i ne jele�te a�a cum suntem, pu�ini, dar hot�r��i s� ne p�str�m satul"… Am selectat acum c�teva dintre mesajele publicate la 20 decembrie 2007, dup� ce, la �nceputul acestei s�pt�m�ni, am constatat c� problema celor 57 de copii �i a celor 6 profesori din Leordoaia a ajuns pe masa proaspetei ministre a Educa�iei �i Tineretului, Larisa �avga, specialist� MOLDCOOP, �n merceologie �i organizarea comer�ului cu m�rfuri nealimentare.

Lansarea «strategiei de optimizare» a �nv���m�ntului din R. Moldova, c�ci a�a au preferat guvernan�ii s� numeasc� fenomenul comas�rii �i �nchiderii �colilor, coincide cu instalarea Larisei �avga �n cadrul Guvernului Grecean�i. Prin aceast� «strategie», de�i indirect, guvernarea recunoa�te c� R. Moldova se confrunt� cu o criz� demografic� de propor�ii, chiar dac� Victor Stepaniuc nu a ie�it �n public s� spun� asta.

«Optimizarea» a devenit «strategie» deoarece puterea nu–�i mai poate asuma responsabilitatea fa�� de via�a sutelor de mii de oameni pleca�i ireversibil din R. Moldova, dar �i fa�� de copiii r�ma�i aici, pe seama buneilor sau a vecinilor. Cei pleca�i fac copii �n Italia, Fran�a, Rom�nia, Belgia, Turcia, Polonia, Israel, Spania sau Portugalia, �i �nscriu la gr�dini�ele, iar apoi la �colile de acolo, lu�ndu–i, deseori, din Moldova �i pe fra�ii r�ma�i acas�. Chiar dac�, �n ultimii ani, guvernarea PCRM a lansat ini�iative repetate, una mai ridicol� dec�t alta, �ndemn�nd cet��enii s� revin� �n R. Moldova �i s� nasc� aici c�t mai mul�i copii, c�rora partidul le–ar purta de grij�, al�turi de p�rin�i �i bunei, efectele sloganelor patriotarde, ale lui Tarlev, Stepaniuc sau Ostapciuc, sunt ast�zi nule.

«Optimizarea» �nv���m�ntului se va produce �n perioada 2008–2015. Pe motiv c� nu are cine �nv��a, urmeaz� s� fie �nchise 120 de �coli, preponderent din zonele rurale. Ministerul Educa�iei �i Tineretului (MET) explic� ce con�ine «strategia», f�c�nd trimitere la «Planul de ac�iuni pentru anii 2006—2007 �n vederea realiz�rii prevederilor Programului de reforme pentru cre�terea economic� �i reducerea s�r�ciei, sus�inut de creditul B�ncii Mondiale (CSRS)». «Optimizarea», potrivit autorilor, ar fi parte a mai multor documente de politici na�ionale: Strategia de Cre�tere Economic� �i Reducere a S�r�ciei (2007), Programul na�ional «Satul Moldovenesc», Programul de modernizare a sistemului educa�ional din R. Moldova, Strategia na�ional� «Educa�ie pentru to�i», Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu (2008—2010), proiectul Planului Na�ional de Dezvoltare a R. Moldova pe anii 2008—2011.

�n umbra fiec�rui document, plan sau strategie enumerate mai sus, se ascund sume impresionante de bani, alocate din bugetul de stat sau acordate de institu�iile interna�ionale. �n nota explicativ� ce �nso�e�te proiectul «strategiei de optimizare» nu se spune niciun cuv�nt despre o eventual� aprobare a acesteia de c�tre donatori sau finan�atori. Ce �tiu ace�tia despre nelini�tea copiilor de la Leordoaia?

Ast�zi, �n cele 1539 institu�ii de �nv���m�nt secundar general, c�te func�ioneaz� �n Moldova, num�rul mediu al elevilor �n clas� s–a redus p�n� la 20. Prin sate, �nva�� c�te 19 elevi �ntr–o clas�, iar num�rul claselor cu 8—15 elevi e �n cre�tere. Se reduce �i num�rul elevilor care revin fiec�rui cadru didactic. �n anul �colar 2006—2007, un �nv���tor a instruit �n medie vreo 13 elevi.

Date oficiale spun c� institu�iile de �nv���m�nt secundar general de la noi dispun de 730198 locuri de studii, num�rul elevilor fiind de 491482. Capacitatea de proiect (a�a se cheam� randamentul �n limbajul actualului minister al Educa�iei) a institu�iilor e utilizat� �n propor�ie de 67%, iar �n unele localit��i chiar de 50% sau 45%. Peste 4 ani, num�rul de elevi ai clasei a V–a se va reduce cu 8307 (12%), iar peste 9 ani, contingentul clasei a IX–a va fi redus cu 15208 elevi (29%), �n raport cu anul curent de studii.

Ce spun aceste cifre? C� am ajuns la limita dezn�dejdii, c�nd tinerii nu mai vor s� nasc� copii, de frica s�r�ciei, iar cei pleca�i, din acelea�i motive, nu mai accept� s� revin� �n Moldova. �n aceste condi�ii, guvernan�ii au decis s� �nchid� �colile �i s�–i distrug� pe drumuri pe acei copii num�ra�i, c��i au mai r�mas acas�. «Strategia» ar putea face ca, �n 50 de ani, satele din Moldova s� r�m�n� f�r� �coli, elevi �i profesori.

Pe de alt� parte, implementarea «strategiei», potrivit autorilor acesteia, ar forma o sum� de cheltuieli optimizate �n valoare de 28623,3 mii lei anual. Economiile, explic� ace�tia, ar putea fi reorientate la majorarea salariilor din �nv���m�ntul preuniversitar �i la stimularea performan�elor �n educa�ie. Totodat�, �ns�, pentru implementarea «strategiei» sunt necesare 91 unit��i de transport destinate transport�rii elevilor, cheltuielile estimative constituind 48370,0 mii lei. Unde sunt cheltuielile optimizate?

�n loc s� g�seasc� solu�ii eficiente de modernizare a satelor, comuni�tii decid s� �nchid� �colile, s� le comaseze, s� fac� ni�te «colonii», dac� ne amintim de �colile comunismului.

Aneta Grosu