9 iunie. Diminea��, la Bucure�ti. Cald, dar suportabil. Din Gara Filaret pornesc spre Calea Victoriei, cu tramvaiul nr. 25, fac transbordare �i iau autobuzul nr. 381, a�a–mi explic� binevoitori cei pe care–i rog s� m� �ndrepte s� ajung �n strada Atenei, 2, unde trebuie s� fiu la 9.00.  M� gr�besc, deoarece am gre�it din start, lu�nd–o spre Pia�a Amzei.

�n timp ce str�bat pe jos Calea Victoriei, citesc mesajul cu litere de o �chioap�, plasat peste tot: «"Pavarotti din Carpa�i" va concerta �n aceast� sear� pe scena Ateneului Rom�n». Cump�r un bra� de ziare. Aflu c� evenimentul este organizat de Jurnal Na�ional �i oferit �n dar prietenilor s�i cu ocazia �mplinirii a 15 ani de la fondare. Cump�r �i Jurnalul Na�ional, cu un supliment distribuit gratuit. Am o Edi�ie de colec�ie, un ziar despre Costel �i un CD ce con�ine piesele pe care le–a interpretat �n timpul concursului, piese, fiecare dintre care are o poveste individual� �n istoria muzicii: «Nessun Dorma», «Carusso», «Granada», «Con te partiro», «O sole mio», «Ave Maria», «E Lucevan le Stelle» �i «Cha Gelida Manina».

Scurtez drumul �i m� �ndrept spre Ateneul Rom�n, cu g�ndul la Costel Busuioc, ca �i cei din Tome�tii lui, unde «toat� lumea c�nt�, cu voce, pe o voce, pe mai multe. Unii prefer� s� asculte muzic�. Orice muzic�». Am r�t�cit prin zona Ateneului, poate–l aud repet�nd, poate–l v�d c�nd coboar� din ma�in� �i se �ndreapt� spre u��. Aflu c� bucure�tenii erau bine informa�i despre eveniment. Jurnalul s–a v�ndut ca p�inea cald�, iar pe dup� mas� �ntreg tirajul era epuizat. «Nu mai avem, s–a dus repede, Busuiocul de Tome�ti n–a ajuns», mi–a spus m�ndr� chio�chiera de ziare din Filaret. Pentru c� mai aveam ceva timp p�n� pleca autocarul spre Chi�in�u, iar gara era pustie, doar c��iva oameni se �nghesuiau �n fa�a unui ecran mare, privind meciul de fotbal Rom�nia–Fran�a, m–am prins �n discu�ie cu v�nz�toarea de ziare. «útia–s s�racii, ei privesc fotbalul �n gar�, cei boga�i sunt �n tribune. A�a–i �i cu Costel, toat� ziua m� g�ndesc la b�iatul �sta, care vine din s�raci, dar uite ce a f�cut puterea lui Dumnezeu! A�i prins? Ne–a ar�tat o pild� ca la Solomon. Da lumea vede? Lumea �n�elege? Nicio iot�. Oamenii spun c� a avut noroc, da eu am p�rerea mea. Dac� nu ar fi vrut Dumnezeu s�–l ajute pe Costel Busuioc, oamenii nu f�ceau nimic. C� el a b�tut pe la multe u�i, a c�ntat �i �n biseric�, a fost invitat la Andreea Marin la «Surprize–surprize» �i la alte emisiuni, dar degeaba… Doar c�nd a fost voia lui Dumnezeu, c�ntecul lui a fost auzit �i s–a �n�l�at. Zice�i c� sunte�i din Moldova, care Moldov� — a noastr� sau cea ruseasc�? Iaca, a�i auzit de Costel al nostru, m� bucur. Poftim, v� dau Jurnalul �i suplimentul. Le–am pus deoparte, pentru mine, dar mai am un num�r, l–am pus pentru nea Petre–cizmarul, da v�d c� nu mai vine, o fi "sta�ionat" la cr�ma din deal». Iau bucuroas� ziarul. Pl�tesc 3 lei noi. Ambalat frumos �n plic de polietilen�, CD �i…Costel z�mbind din poz�. Desfac JN �i citesc «Subiect de Hollywood». «�n general, obiectul nostru din ultima vreme este s� demol�m sarcastic pe cel ce ajunge undeva �n v�rf. Pe Costel, p�n� c�nd a c�tigat concursul "Hijos de Babel", nu l–a maculat nimeni. Evenimentul Costel este un subiect de Hollywood. S� fii at�t de s�rac, �nc�t s� crezi c� e�ti �n 1940, sec. 17, s� porne�ti cinstit s� iei via�a �n piept, s� te–nsori t�n�r de tot, s� ai repede o familie numeroas�, mul�i copii dulci �i �ncrez�tori, s� ai meserii ciudate (�i asta se �nscrie �n scenariu), s� pleci �n Peninsula Iberic�, s� munce�ti, s�–�i ridici o cas�, s� c�n�i mereu, s� te aud� un vecin, s� te �nscrie la un concurs celebru �n Spania, s� devii subiect fierbinte de duminic�, s� c�tigi concursul �i dup� ce ai c�tigat competi�ia �n doar trei luni s�–�i apar� primul disc cu refrene clasice populare spaniole, cu hituri celebre…»

Totu�i, v�nz�toarea de la chio�cul de ziare din gara Filaret a spus mai bine despre Costel. Rom�nii aduna�i �n fa�a unui ecran strig� exalta�i, �njur�nd echipa francezilor, iar eu cu g�ndul la Ateneul Rom�n v�d pe cei boga�i cum �l ascult� pe viu pe Costel Busuioc, cel cu mult bun–sim�, o calitate a omului simplu. �i v�nz�toarea din Filaret avea aceast� calitate.

Antonina S�rbu