Între oameni simpli şi demnitari de stat

Marţi, Ziarul de Gardă a pus în dezbatere problema jurnalismului de investigaţie şi a accesului la informaţii publice în privinţa cazurilor de corupţie. Evenimentul a fost organizat cu susţinerea AED (Academia pentru Dezvoltare Educaţională) şi a reunit jurnalişti, ofiţeri de presă, reprezentanţi ai autorităţilor publice şi ai societăţii civile.

Presa şi întreaga societate, împotriva corupţiei

Sharon van Pelt, director Program AED
Jurnaliştii de investigaţie au nevoie de susţinere şi încurajare în combaterea corupţiei. Academia pentru Dezvoltare Educaţională acordă multă atenţie pentru îmbunătăţirea transparenţei şi a actului guvernării, probleme ce pot fi soluţionate şi cu ajutorul unei prese independente şi active, astfel mai multe proiecte media sunt în derulare sub auspiciile AED. În această perioadă au loc activităţi de monitorizare a numărului şi calităţii investigaţiilor jurnalistice publicate în presă, precum şi de ameliorare a cooperării dintre instituţiile media, ONG şi autorităţile de stat în sensul combaterii corupţiei.

Nu invidiez funcţionarii care nu vor răspunde la scrisori

Valeriu Balaban, coordonator naţional al Grupului de Monitorizare al PPŢ:
Rapoartele cu privire la accesul la informaţie arată că Moldova are încă restanţe la acest capitol, referindu–mă la toate instituţiile publice. Totodată, se atestă un nivel foarte înalt al toleranţei societăţii faţă de fenomenul corupţiei, circa 80 la sută din cetăţeni acceptând ca mituirea să aibă loc în preajma lor.

Joi (n.r.–– azi, 5 iunie) preşedintele Voronin urmează să aibă o şedinţă specială cu redactorii şefi ai ziarelor şi directorii agenţiilor de presă, tocmai pentru a discuta relaţiile dintre presă şi autorităţi (n.r.  — redacţia noastră nu a fost invitată la sau informată despre această întrevedere).

Recent s–a luat decizia ca scrisorile de solicitare de informaţie, inclusiv cele adresate de către mass–media, să fie înregistrate şi examinate separat, astfel într–un regim mai rapid. Eu nu îl invidiez pe funcţionarul public care va primi o aşa scrisoare şi nu va răspunde la timp la cererile de informaţii. Conştientizăm pe deplin că acestea sunt standardele europene de comunicare şi ştim că nu se va da Europa după noi, noi ne vom da după Europa.

Jurnaliştii de investigaţie descoperă ceea ce nu văd autorităţile

Rosemary Armao, expert media SUA
Sunt jurnalistă şi activez în prezent în cadrul Centrului pentru jurnalişti de Investigaţie din Bosnia şi Herzegovina. Voi veni cu o istorie recentă, la care am lucrat împreună cu jurnaliştii bosniaci. A fost investigată problema alimentaţiei publice — cat de sigure sunt produsele alimentare pe care le consumă oamenii. Am luat circa 100 mostre de produse din restaurante şi magazine şi am plătit la laboratoare pentru testarea nivelului microbiologic. Rezultatele au fost înfiorătoare, iar impactul acestei investigaţii a fost enorm — oamenii au înţeles că jurnaliştii se ocupă de ceea ce le este apropiat lor şi vizează viaţa fiecărui om. Asta nu înseamnă că jurnaliştii nu au avut probleme. Au fost şi acţionaţi în judecată, blamaţi pentru faptul că au produs panică în rândul consumatorilor. Totodată, autorităţile au acceptat problema, stabilind că aceste teste trebuiau să fie făcute cu mult timp înainte de către instituţiile de stat.

Corupţia este acolo unde sunt demnitarii de stat şi banii

Liviu Avram, jurnalist de investigaţii, ziarul «Cotidianul», România
M oldova are o mare problemă cu declaraţiile de avere. În România a fost o situaţie similară, şi una din condiţiile de admitere în UE a fost inclusiv transparenţa averilor demnitarilor. Iniţial, la începutul anilor 2000, demnitarii îşi depuneau declaraţiile doar pe masa sefului lor şi publicul nu avea nici o ştire despre cine şi ce a acumulat în fotoliul public. Apoi, prin 2003 a fost votată o nouă lege anticorupţie, dar declaraţiile rămâneau la un nivel insuficient. Abia în 2005, când fusese instaurat un nou guvern şi când se apropia deja momentul integrării în UE, au fost instituite declaraţii complexe, care conţineau şi date despre ceea ce au vândut sau au cumpărat demnitarii, la fel şi despre cadourile sau donaţiile pe care le–au primit. Atunci presa a explodat, văzând adevăratele averi acumulate de unii oameni aflaţi la putere. După acea campanie din partea presei, nu cred că unii oameni aflaţi la guvernare ar putea să mai fure în asemenea proporţii. Adoptând un asemenea model al declaraţiilor de avere, Moldova ar putea face un pas mare în sensul combaterii corupţiei, căci corupţia este acolo unde sunt bani şi demnitari publici.

Jurnaliştii trebuie să ceară declaraţii complexe despre veniturile guvernanţilor, dar nu ca pe o concesie, ci ca pe un drept legal.

Presa între «ai noştri» şi «ai voştri»

Petru Macovei, director executiv. Asociaţia Presei Independente
Presa în R.Moldova e într–un impas, şi are nevoie de un mediu favorabil, stimulator atât pentru media cât şi pentru evoluţia gândirii critice a cetăţeanului simplu. Pentru ca acest lucru să se întâmple e nevoie să se creeze parteneriate publice private, prin care ar fi implicată întreaga societate.

Mediul favorabil pentru dezvoltarea presei presupune asigurarea accesului la informaţie. Or, în R. Moldova accesul la informaţie este unul selectiv, fiind prezentă o discriminare remarcată, o divizare în «ai noştri» şi «ai voştri» care se face în funcţie de simpatiile politice şi de apartenenţă la diverse culte religioase sau minorităţi. O parte din jurnalişti sunt favorizaţi, iar altei părţi îi este blocat accesul la această informaţie. Dacă funcţionarii publici ar fi pedepsiţi pentru contravenţia administrativă de blocare a accesului la informaţie, atunci am putea vorbi şi despre o reală îmbunătăţire a situaţiei la acest capitol.

Ghidul serviciilor de presă

Vitalie Condraţchi, purtător de cuvânt al prim–ministrului R.Moldova
Comunicarea cu publicul a fost calificată a o prioritate imediată a noului cabinet de miniştri. Pentru aceasta este nevoie de un şir de acţiuni, care ar face ca oficiile de presă din cadrul instituţiilor guvernamentale să fie în pas cu cerinţele. La moment multe dintre birourile de presă sunt dotate insuficient, fără echipamentul necesar şi uneori fără acces la internet. Pe lângă toate acestea, e nevoie de ameliorarea abilităţilor de comunicare, şi chiar de un ghid pentru serviciile de presă. Un consiliu responsabil de politicile de comunicare şi–a început activitatea deja în incinta guvernului.