�ntre oameni simpli �i demnitari de stat

Mar�i, Ziarul de Gard� a pus �n dezbatere problema jurnalismului de investiga�ie �i a accesului la informa�ii publice �n privin�a cazurilor de corup�ie. Evenimentul a fost organizat cu sus�inerea AED (Academia pentru Dezvoltare Educa�ional�) �i a reunit jurnali�ti, ofi�eri de pres�, reprezentan�i ai autorit��ilor publice �i ai societ��ii civile.

Presa �i �ntreaga societate, �mpotriva corup�iei

Sharon van Pelt, director Program AED
Jurnali�tii de investiga�ie au nevoie de sus�inere �i �ncurajare �n combaterea corup�iei. Academia pentru Dezvoltare Educa�ional� acord� mult� aten�ie pentru �mbun�t��irea transparen�ei �i a actului guvern�rii, probleme ce pot fi solu�ionate �i cu ajutorul unei prese independente �i active, astfel mai multe proiecte media sunt �n derulare sub auspiciile AED. �n aceast� perioad� au loc activit��i de monitorizare a num�rului �i calit��ii investiga�iilor jurnalistice publicate �n pres�, precum �i de ameliorare a cooper�rii dintre institu�iile media, ONG �i autorit��ile de stat �n sensul combaterii corup�iei.

Nu invidiez func�ionarii care nu vor r�spunde la scrisori

Valeriu Balaban, coordonator na�ional al Grupului de Monitorizare al PP�:
Rapoartele cu privire la accesul la informa�ie arat� c� Moldova are �nc� restan�e la acest capitol, referindu–m� la toate institu�iile publice. Totodat�, se atest� un nivel foarte �nalt al toleran�ei societ��ii fa�� de fenomenul corup�iei, circa 80 la sut� din cet��eni accept�nd ca mituirea s� aib� loc �n preajma lor.

Joi (n.r.–– azi, 5 iunie) pre�edintele Voronin urmeaz� s� aib� o �edin�� special� cu redactorii �efi ai ziarelor �i directorii agen�iilor de pres�, tocmai pentru a discuta rela�iile dintre pres� �i autorit��i (n.r.  — redac�ia noastr� nu a fost invitat� la sau informat� despre aceast� �ntrevedere).

Recent s–a luat decizia ca scrisorile de solicitare de informa�ie, inclusiv cele adresate de c�tre mass–media, s� fie �nregistrate �i examinate separat, astfel �ntr–un regim mai rapid. Eu nu �l invidiez pe func�ionarul public care va primi o a�a scrisoare �i nu va r�spunde la timp la cererile de informa�ii. Con�tientiz�m pe deplin c� acestea sunt standardele europene de comunicare �i �tim c� nu se va da Europa dup� noi, noi ne vom da dup� Europa.

Jurnali�tii de investiga�ie descoper� ceea ce nu v�d autorit��ile

Rosemary Armao, expert media SUA
Sunt jurnalist� �i activez �n prezent �n cadrul Centrului pentru jurnali�ti de Investiga�ie din Bosnia �i Herzegovina. Voi veni cu o istorie recent�, la care am lucrat �mpreun� cu jurnali�tii bosniaci. A fost investigat� problema alimenta�iei publice — cat de sigure sunt produsele alimentare pe care le consum� oamenii. Am luat circa 100 mostre de produse din restaurante �i magazine �i am pl�tit la laboratoare pentru testarea nivelului microbiologic. Rezultatele au fost �nfior�toare, iar impactul acestei investiga�ii a fost enorm — oamenii au �n�eles c� jurnali�tii se ocup� de ceea ce le este apropiat lor �i vizeaz� via�a fiec�rui om. Asta nu �nseamn� c� jurnali�tii nu au avut probleme. Au fost �i ac�iona�i �n judecat�, blama�i pentru faptul c� au produs panic� �n r�ndul consumatorilor. Totodat�, autorit��ile au acceptat problema, stabilind c� aceste teste trebuiau s� fie f�cute cu mult timp �nainte de c�tre institu�iile de stat.

Corup�ia este acolo unde sunt demnitarii de stat �i banii

Liviu Avram, jurnalist de investiga�ii, ziarul «Cotidianul», Rom�nia
M oldova are o mare problem� cu declara�iile de avere. �n Rom�nia a fost o situa�ie similar�, �i una din condi�iile de admitere �n UE a fost inclusiv transparen�a averilor demnitarilor. Ini�ial, la �nceputul anilor 2000, demnitarii �i depuneau declara�iile doar pe masa sefului lor �i publicul nu avea nici o �tire despre cine �i ce a acumulat �n fotoliul public. Apoi, prin 2003 a fost votat� o nou� lege anticorup�ie, dar declara�iile r�m�neau la un nivel insuficient. Abia �n 2005, c�nd fusese instaurat un nou guvern �i c�nd se apropia deja momentul integr�rii �n UE, au fost instituite declara�ii complexe, care con�ineau �i date despre ceea ce au v�ndut sau au cump�rat demnitarii, la fel �i despre cadourile sau dona�iile pe care le–au primit. Atunci presa a explodat, v�z�nd adev�ratele averi acumulate de unii oameni afla�i la putere. Dup� acea campanie din partea presei, nu cred c� unii oameni afla�i la guvernare ar putea s� mai fure �n asemenea propor�ii. Adopt�nd un asemenea model al declara�iilor de avere, Moldova ar putea face un pas mare �n sensul combaterii corup�iei, c�ci corup�ia este acolo unde sunt bani �i demnitari publici.

Jurnali�tii trebuie s� cear� declara�ii complexe despre veniturile guvernan�ilor, dar nu ca pe o concesie, ci ca pe un drept legal.

Presa �ntre «ai no�tri» �i «ai vo�tri»

Petru Macovei, director executiv. Asocia�ia Presei Independente
Presa �n R.Moldova e �ntr–un impas, �i are nevoie de un mediu favorabil, stimulator at�t pentru media c�t �i pentru evolu�ia g�ndirii critice a cet��eanului simplu. Pentru ca acest lucru s� se �nt�mple e nevoie s� se creeze parteneriate publice private, prin care ar fi implicat� �ntreaga societate.

Mediul favorabil pentru dezvoltarea presei presupune asigurarea accesului la informa�ie. Or, �n R. Moldova accesul la informa�ie este unul selectiv, fiind prezent� o discriminare remarcat�, o divizare �n «ai no�tri» �i «ai vo�tri» care se face �n func�ie de simpatiile politice �i de apartenen�� la diverse culte religioase sau minorit��i. O parte din jurnali�ti sunt favoriza�i, iar altei p�r�i �i este blocat accesul la aceast� informa�ie. Dac� func�ionarii publici ar fi pedepsi�i pentru contraven�ia administrativ� de blocare a accesului la informa�ie, atunci am putea vorbi �i despre o real� �mbun�t��ire a situa�iei la acest capitol.

Ghidul serviciilor de pres�

Vitalie Condra�chi, purt�tor de cuv�nt al prim–ministrului R.Moldova
Comunicarea cu publicul a fost calificat� a o prioritate imediat� a noului cabinet de mini�tri. Pentru aceasta este nevoie de un �ir de ac�iuni, care ar face ca oficiile de pres� din cadrul institu�iilor guvernamentale s� fie �n pas cu cerin�ele. La moment multe dintre birourile de pres� sunt dotate insuficient, f�r� echipamentul necesar �i uneori f�r� acces la internet. Pe l�ng� toate acestea, e nevoie de ameliorarea abilit��ilor de comunicare, �i chiar de un ghid pentru serviciile de pres�. Un consiliu responsabil de politicile de comunicare �i–a �nceput activitatea deja �n incinta guvernului.