Pre�urile �i bugetele familiale �n Moldova �i pe glob

Uleiul vegetal este mai ieftin �n Africa, America Latin�, Europa, Asia. Moldovenii consum� peste 60 la sut� din buget pe produse alimentare, �n timp ce europenii cheltuiesc pe produse nu mai multe de 10 la sut�.

Moldova Potrivit datelor statistice, o familie �n mediu are un venit lunar de 4500 de lei (dac� ambii so�i sunt ap�i de munc� �i angaja�i). Cheltuielile pentru co�ul alimentar ating minimul de 700 lei per persoan�, ceea ce ar fi 2800 lei pentru o familie cu doi copii, sau 62 la sut� din veniturile lunare.

Un kilogram de zah�r cost� — 15 lei ($1,2 usd) Un litru de ulei $2,5 usd Un kg carne — $5,5 usd Un kg fasole — $25 kei , 2 usd Un kg orez — $2,8 usd Un kg f�in� — $8 lei

Guatemala O familie cu trei copii consum� �n mediu 40 la sut� din buget pentru produse alimentare 1 kf de f�in� de porumb: $0.71  1 litru ulei vegetal: $1.95  1 kg pas�re: $4.28  1 kg cartofi: $ 4.40 

Marea Britanie O familie cu doi copii consum� 10% din venituri pentru produsele alimentare. O p�ine: $2.50  1 litru ulei vegetal: $1.60  1 kg morcovi: $1.25  1 kg ile: $18.60 

India O familie cu 2 copii cheltuie de la 20% la 30% din venituri pe alimenta�ie. 1 kg f�in�: $0.55  1 litru ulei vegetal: $2.20  1 kg pas�re: $1.40  1 kg fasole: $1.04 

China O familie din 3 persoane consum� 16% din venituri pentru alimenta�ie. 1 kg orez: $0.62  1 litru ulei vegetal: $2.50  1 kg carne porc: $4.22  1 kg l�ptuc�: $0.99 

Kenia O familie din 2 persoane consum� 10% din buget pentru produse. 1 kg f�in� porumb: $0.40  1 litru ulei vegetal: $2.34  1 kg pas�re: $4.70  1 kg cartofi: $0.55 

Egipt  O familie din 8 persoane consum� 80% din venituri pe produse alimentare. P�inea �i uleiul vegetal le sunt oferite familiilor cu venituri mici la preturi reduse, acestea sunt insuficiente, astfel �nc�t oamenii sunt nevoi�i s� procure produse la pre�uri nesubven�ionate: 10 p�ini nesubven�ionate: $0.45  10 p�ini la pre�uri subven�ionate: $0.09  1 litru ulei vegetal la pre� nesubven�ionat: $2.30  1 litru ulei vegetal la pre� subven�ionat: $1.50  1 kg miel: $7.22  1 kg ro�ii: $0.37 

Oamenii vor linge sare

6 �ntreb�ri �i r�spunsuri despre pre�uri cu economistul Veaceslav Ioni��

1. — Ce urmeaz� s� se mai �nt�mple cu pre�urile din R. Moldova �n lunile urm�toare?

— Urmeaz� fenomene nepl�cute, chiar ur�te. M–am �ntors recent din SUA, unde am stat o lun�. Cre�terea global� a pre�urilor a afectat �i acest colos economic, au �i americanii nepl�ceri, dar ceea ce am g�sit �n Moldova, poate fi intitulat «handicap general». O p�pu�� Barbie care cost� acolo 20 usd, la noi cost� 750 lei. De ce �n Moldova tot ce este importat, are un pre� de 3 ori mai mare?

Moldova import� 70 la suta din produse, de aceea este foarte dependent� de fluctua�iile pre�urilor pe pia�a extern�. ONU a anun�at c� scumpirea produselor va continua cu siguran�� �n urm�torii 10 ani. Asta se va �nt�mpla �i �n Moldova, dar cu efecte aprofundate din cauza st�rii economice locale.

Moldova are o economie subdezvoltat�, cu o infla�ie mai mare de 10 la sut�. Exper�ii str�ini spun c� a�a fenomene se �nt�mpl� doar �n ��rile care trec printr–un r�zboi, sau �n cele �n care clanurile aflate la putere au concentrat toat� economia �n m�inile lor, distrug�nd concuren�a �i condi�iile unei libere circula�ii a investi�iilor. Banii care vin la moment �n Moldova, nu vin sub form� de investi�ii, ci cu scop de specula�ii pe pia��. Remiten�ele sunt consumate imediat, sau — stocate la banc�, deci ace�ti bani nu genereaz� producere �n economia moldoveneasc�. Banca Na�ional� este deja �n stres cu aceste depuneri bancare sub form� de valut� str�in�. Banii stau mor�i pe poli�e, �n timp ce dob�nda este pl�tit� din Bugetul de Stat. Astfel, �n Moldova, �n aparen�� sunt bani, dar economia r�m�ne grav afectat�, de aceea �i pre�urile nu se vor stabiliza �n viitor.

Dac� �n urm�torul deceniu, pre�urile mondiale vor cre�te conform prognozelor de 2 ori, �n Moldova acestea vor cre�te de 3–4 ori, sau poate �i mai mult.

2. — Ce va fi cu salariile �n urm�toarele luni/ani?

— Salariile oficiale �n R. Moldova nu joaca rol important, c�ci oamenii nu tr�iesc din salarii, ci din alte venituri. Desigur c� vor cre�te �i salariile, dar nu vor ajunge la tempoul scumpirilor. �n special vor avea de suferit angaja�ii din sistemul bugetar, deoarece salariile �n institu�iile de stat �i–au epuizat capacitatea de cre�tere deja din anul trecut. Orice cre�tere salarial� pentru bugetari va fi ne�nsemnat�, cei mai marginaliza�i vor deveni �nv���torii, c�ci ei de�ineau circa 80 la sut� din salariul mediu pe economie, iar acum, cu major�ri cu tot, de�in doar 60 la sut� din salariul mediu. �n general, salariile �n institu�iile nebugetare vor cre�te, �n unele domenii vor ajunge �i la valoarea de 500–700 USD. Dar s� nu uit�m, c� 40 la sut� din angaja�ii din R. Moldova sunt bugetari, salariile c�rora nu vor �ine competi�ia cu pre�urile.

Handicapul moldovenesc const� �n faptul c� Bugetul de stat a crescut enorm, cu peste 50 la sut� anual, dar �ntre�inerea �colilor �i a altor institu�ii practic a fost stopat� — to�i banii merg pe salarii, care se devalorizeaz� �n fa�a pre�urilor.

3. — Cine va s�r�ci cel mai mult �n aceste condi�ii? Cine va �mbog��i?

— S�racii vor deveni mai mul�i �i mai s�raci. P�turile sociale cu venituri lunare mai jos media pe �ar�, care constituie 60 la sut� din popula�ie vor tr�i foarte greu. Ei deja consum� 70 la sut� din salarii pentru produse alimentare. �i asta nu le este suficient — ei sunt subalimenta�i, dar sunt nevoi�i s� treac� o parte din venituri pentru achitarea chiriei �i energiei. Ei vor consuma pe viitor �i mai mult din salariul lor pe produse alimentare, dar vor m�nca mai pu�in totodat�, c�ci cu bani mai mul�i vor cump�ra produse mai pu�ine. Cea mai sever� lovitur� le revine pensionarilor — cu infla�ia de peste 10 la sut� ei ajung s� nu se mai �ncadreze �n limitele minimului necesar de existen��.

Circa 20 la sut� din popula�ie nu vor sim�i lovitura pre�urilor, c�ci ei vor cheltui 20—30 la sut� din venituri pe produse alimentare, iar elita care controleaz� economia — se va �mbog��i.

4. — Ce vor face oamenii de r�nd �n condi�iile cre�terii pre�urilor �i devaloriz�rii salariilor?

— Se �tie c� nu vor protesta, c�ci Moldova are o tradi�ie de 17 ani de cre�tere a pre�urilor. �n ��rile democratice se fac greve, sindicatele sunt active, se cer major�ri salariale pentru p�turile defavorizate. �n Moldova, vor fi accese profunde de panic�, pe care le va suporta fiecare �n felul s�u, dar printr–o tendin�� nes�n�toas� de creare a stocurilor personale de produse. Ieri am v�zut o femeie care a cump�rat 6 saci de sare. Frica de s�r�cie nu–i va face pe oameni s� �i apere drepturile, ci doar s� cheltuie �i a�a pu�inii bani pe ceea ce ar fi ieftin, eventual pe sare.

5 — Vor mai migra oamenii �n str�in�tate?

— Vor migra, dar efectele acestui fenomen nu vor mai fi at�t de vizibile, pentru c� nu mai e un fenomen nou. Valul cel mare al emigr�rii s–a produs �n anii 1998–99, �i atunci s–a resim�it �ocul produs asupra acestei societ��i sedentare de c�tre cei care plecau masiv, pe orice c�i, �n str�in�tate �n c�utarea unui loc de munc�. Acum migra�ia nu va mai schimba prea multe, la fel cum remiten�ele nu mai ajut� Bugetul de Stat, oric�t de multe ar fi.

6. — Ce va fi cu leul, euro , dolarul?

— Euro se va aprecia fa�� de dolar, c�t despre leu — am prognozat deja �n 2007, ca pe parcursul acestui an ar putea s� se men�in� �i chiar s� se aprecieze, dup� care — la anul, ar putea urma un �oc economic care va schimba totul: o depreciere brusc� a leului, o explozie a pre�urilor, a sc�dere dramatic� a capacit��ii de plat� �i un colaps economic. Acest fenomen extrem de dramatic pentru popula�ie poate cauza na�terea unei economii noi, normale, libere — moment pe care �l a�tept.

 

«Nu putem depozita aparte bani»

Larisa Catrinici, ministra S�n�t��ii:

�n Moldova problema de alimenta�ie exist�, �ns� nu m� refer la subnutri�ie, ci la malnutri�ie. Numeroase persoane sufer� de obezitate, deoarece nu au un regim alimentar regulat. Petrecerile, nun�ile �i luarea mesei dup� ora 18.00 au f�cut ca un num�r mare de cet��eni s� sufere din cauza kilogramelor �n plus. Problema obezit��ii este prezent� �n toat� lumea, de aceea trebuie elaborat un program de combatere a acesteia. Bine�n�eles, odat� cu majorarea pre�urilor vor avea de suferit familiile vulnerabile �i social dezavantajate, �ns� asupra locuitorilor R. Moldova acest lucru nu se r�sfr�nge, deoarece noi avem p�m�nt roditor, iar oamenii sunt gospodari.

Ce parte din bugetul familiei mele este alocat �n fiecare lun� pentru produsele alimentare? Nu pot s� v� spun, deoarece de aceste chestii se ocup� fiica �i so�ul meu.

Pavel Bucea�chi, ministrul Dezvolt�rii Informa�ionale:

Majorarea pre�urilor la produsele alimentare m� afecteaz� ca �i pe restul cet��enilor R. Moldova. Situa�iile de acest gen sunt nefavorabile. Odat� cu majorarea pre�urilor, �i cheltuielile pentru procurarea produselor au crescut. Cred c� Guvernul trebuie s� �ntreprind� m�suri pentru a ameliora situa�ia.

Galina Balmo�, ministra Protec�iei Sociale, Familiei �i Copilului:

Scumpirea produselor ne afecteaz� �n acela�i ritm �i m�sur� de vulnerabilitate. Pentru c� am copii, mai tot salariul �l cheltui pe m�ncare. La aceast� tem� mai mult trebuie s� discut�m, pentru c� sunt ni�te pa�i �i am avut �i discu�ii la nivelul cel mai �nalt, trebuie s� fie un program �ntreg, nu haotic, ci durabil �i sus�inut financiar.

Gheorghe Duca, pre�edintele Academiei de �tiin�e a R. Moldova:

Nu cred c� este vreo persoan� �n �ara noastr� care va spune c� nu–l afecteaz� majorarea pre�urilor. E o problem�, care trebuie rezolvat�, dar �n primul r�nd influen�at� prin dezvoltarea economiei, prin hot�r�ri de Guvern care s� aib� un impact pozitiv asupra procesului de dezvoltare a economiei. Noi depindem nu doar de noi, depindem �i de dezvoltarea regional�. Prin urmare, este important ca ceea ce se produce �i ceea ce se face �n R. Moldova s� fie �ntr–o armonie, dar �i independen�� fa�� de ceea ce se petrece �n lume.

Vasile Ursu, ministrul Transporturilor �i Gospod�riei Drumurilor:

M� afecteaz� aceste scumpiri, pentru c� �i eu, ca simplu cet��ean, procur aceste produse alimentare de la pia��. �ti�i doar c� pentru func�ionari nu sunt magazine aparte. Ceea ce s–a �nt�mplat zilele trecute este o eroare. Agen�ii economici au m�rit artificial pre�urile �i cred c� situa�ia se va regula, iar pre�urile se vor da �napoi. Acest lucru este la controlul Guvernului �i cred c� va fi totul �n regul�. �n familie, din salariul meu foarte mul�i bani se cheltuie pentru produsele alimentare. �ti�i c� lefurile mini�trilor sunt �ndeajuns pentru a exista, dar, totu�i, mai avem �i nepo�i �i copii de care avem grij�, �i din leaf�, pe parcursul lunii, nu putem depozita aparte bani. Oamenii trebuie ajuta�i prin majorarea salariilor �i m�rirea indemniza�iilor.

Igor Dodon, ministrul Economiei �i Comer�ului:

Cre�terea pre�urilor �i afecteaz� pe to�i. Nu pot s� v� spun ce parte din bugetul familiei mele este alocat pentru procurarea produselor alimentare, deoarece so�ia se ocup� de procur�ri, eu nu am timp, dar cred c� cel pu�in 35 %, la sigur.

S.P.  �i D.R.

Sondaj

C��i bani din salariu cheltui�i pentru produse alimentare? Vladimir Stepanovici, pensionar: Prea mult. �mpreun� cu so�ia cheltuim circa 2000 de lei, dar nici a�a nu suntem prea s�tui. Ne mai ajut� copiii, cumpar�ndu–ne ni�te zdren�e, dar la sf�r�itul fiec�rei luni ne mai �mprumut�m. Referitor la scumpiri, am auzit c� oamenii sunt foarte nemul�umi�i �i �n urm�torul timp vor organiza o r�scoal�. Nu se mai poate tr�i �n halul �sta. Angela, casnic�: 70% din salariul de 3500 lei al so�ului �l cheltuim pentru m�ncare. Am r�mas �ocat� de recentele cre�teri ale pre�urilor. Nu–mi venea s� cred �n ce zile am ajuns. Cineva, de sus, se joac� cu pre�urile, r�z�nd de noi. Boris Carantiu, director–administrator, firm� turistic�: Aproape to�i banii se duc pe m�ncare, mai ales c� mai am �i nepo�ei c�rora nu pot s� nu le dau de o �nghe�at� sau un suc. De haine nici nu mai vorbim, sunt vechi toate. Cred c� Guvernul e de vin�, deoarece nu oamenii simpli sunt cei de la conducere. Victor Filimon, angajat ambasad�: �n jur de 70% cheltuim pe m�ncare. E cam greu, dar ne conform�m �i noi timpurilor �n care tr�im. Pentru o vacan�� sau alte lucruri str�ngem bani din lun� �n lun�, sau chiar lu�m �n �mprumut. Maria Capa�in�, pensionar�: Am o pensie de 600 lei pe lun�. To�i banii �i cheltui pe m�ncare �i pl�tind serviciile comunale. Nu mai v�d carne sau alte produse, mai scumpe. M�n�nc doar cartofi. A�i cump�ra �i ni�te fasole, dar �i ele sunt scumpe. �n cas� m� str�dui s� am m�car p�ine �i zah�r, la ceai. Economisesc �i zah�r, c� e tare scump. Ajutor nu am de la nimeni. So�ul a decedat, iar copiilor nu le ajunge de p�ine, nu s�–mi mai dea �i mie. Pre�edintele ridic� pensia cu 17%, celui care prime�te 2000 de lei, iar cei care primesc c�te 600 lei se aleg cu b�nu�i. Unde–i dreptatea? A�tept�m poate se va schimba ceva, un alt pre�edinte, c�ruia s�–i pese de oameni. Maria, fost� croitoreas�: To�i banii �i cheltuiesc pe m�ncare. Am o pensie de 530 lei. Am uitat de c�nd nu am mai m�ncat carne sau pe�te. Ies s� mai v�nd c�te ceva �n strad�, ca s�–mi ajut copiii, c� ei sunt studen�i �i trebuie s� fie �i �mbr�ca�i, dar s� aib� m�car 10 lei �n buzunar. E greu c�nd e�ti bolnav� �i nu ai ajutor de nic�ieri. Nu �tiu c�t am s� mai rezist.