Preţurile şi bugetele familiale în Moldova şi pe glob

Uleiul vegetal este mai ieftin în Africa, America Latină, Europa, Asia. Moldovenii consumă peste 60 la sută din buget pe produse alimentare, în timp ce europenii cheltuiesc pe produse nu mai multe de 10 la sută.

Moldova Potrivit datelor statistice, o familie în mediu are un venit lunar de 4500 de lei (dacă ambii soţi sunt apţi de muncă şi angajaţi). Cheltuielile pentru coşul alimentar ating minimul de 700 lei per persoană, ceea ce ar fi 2800 lei pentru o familie cu doi copii, sau 62 la sută din veniturile lunare.

Un kilogram de zahăr costă — 15 lei ($1,2 usd) Un litru de ulei $2,5 usd Un kg carne — $5,5 usd Un kg fasole — $25 kei , 2 usd Un kg orez — $2,8 usd Un kg făină — $8 lei

Guatemala O familie cu trei copii consumă în mediu 40 la sută din buget pentru produse alimentare 1 kf de făină de porumb: $0.71  1 litru ulei vegetal: $1.95  1 kg pasăre: $4.28  1 kg cartofi: $ 4.40 

Marea Britanie O familie cu doi copii consumă 10% din venituri pentru produsele alimentare. O pâine: $2.50  1 litru ulei vegetal: $1.60  1 kg morcovi: $1.25  1 kg ile: $18.60 

India O familie cu 2 copii cheltuie de la 20% la 30% din venituri pe alimentaţie. 1 kg făină: $0.55  1 litru ulei vegetal: $2.20  1 kg pasăre: $1.40  1 kg fasole: $1.04 

China O familie din 3 persoane consumă 16% din venituri pentru alimentaţie. 1 kg orez: $0.62  1 litru ulei vegetal: $2.50  1 kg carne porc: $4.22  1 kg lăptucă: $0.99 

Kenia O familie din 2 persoane consumă 10% din buget pentru produse. 1 kg făină porumb: $0.40  1 litru ulei vegetal: $2.34  1 kg pasăre: $4.70  1 kg cartofi: $0.55 

Egipt  O familie din 8 persoane consumă 80% din venituri pe produse alimentare. Pâinea şi uleiul vegetal le sunt oferite familiilor cu venituri mici la preturi reduse, acestea sunt insuficiente, astfel încât oamenii sunt nevoiţi să procure produse la preţuri nesubvenţionate: 10 pâini nesubvenţionate: $0.45  10 pâini la preţuri subvenţionate: $0.09  1 litru ulei vegetal la preţ nesubvenţionat: $2.30  1 litru ulei vegetal la preţ subvenţionat: $1.50  1 kg miel: $7.22  1 kg roşii: $0.37 

Oamenii vor linge sare

6 întrebări şi răspunsuri despre preţuri cu economistul Veaceslav Ioniţă

1. — Ce urmează să se mai întâmple cu preţurile din R. Moldova în lunile următoare?

— Urmează fenomene neplăcute, chiar urâte. M–am întors recent din SUA, unde am stat o lună. Creşterea globală a preţurilor a afectat şi acest colos economic, au şi americanii neplăceri, dar ceea ce am găsit în Moldova, poate fi intitulat «handicap general». O păpuşă Barbie care costă acolo 20 usd, la noi costă 750 lei. De ce în Moldova tot ce este importat, are un preţ de 3 ori mai mare?

Moldova importă 70 la suta din produse, de aceea este foarte dependentă de fluctuaţiile preţurilor pe piaţa externă. ONU a anunţat că scumpirea produselor va continua cu siguranţă în următorii 10 ani. Asta se va întâmpla şi în Moldova, dar cu efecte aprofundate din cauza stării economice locale.

Moldova are o economie subdezvoltată, cu o inflaţie mai mare de 10 la sută. Experţii străini spun că aşa fenomene se întâmplă doar în ţările care trec printr–un război, sau în cele în care clanurile aflate la putere au concentrat toată economia în mâinile lor, distrugând concurenţa şi condiţiile unei libere circulaţii a investiţiilor. Banii care vin la moment în Moldova, nu vin sub formă de investiţii, ci cu scop de speculaţii pe piaţă. Remitenţele sunt consumate imediat, sau — stocate la bancă, deci aceşti bani nu generează producere în economia moldovenească. Banca Naţională este deja în stres cu aceste depuneri bancare sub formă de valută străină. Banii stau morţi pe poliţe, în timp ce dobânda este plătită din Bugetul de Stat. Astfel, în Moldova, în aparenţă sunt bani, dar economia rămâne grav afectată, de aceea şi preţurile nu se vor stabiliza în viitor.

Dacă în următorul deceniu, preţurile mondiale vor creşte conform prognozelor de 2 ori, în Moldova acestea vor creşte de 3–4 ori, sau poate şi mai mult.

2. — Ce va fi cu salariile în următoarele luni/ani?

— Salariile oficiale în R. Moldova nu joaca rol important, căci oamenii nu trăiesc din salarii, ci din alte venituri. Desigur că vor creşte şi salariile, dar nu vor ajunge la tempoul scumpirilor. În special vor avea de suferit angajaţii din sistemul bugetar, deoarece salariile în instituţiile de stat şi–au epuizat capacitatea de creştere deja din anul trecut. Orice creştere salarială pentru bugetari va fi neînsemnată, cei mai marginalizaţi vor deveni învăţătorii, căci ei deţineau circa 80 la sută din salariul mediu pe economie, iar acum, cu majorări cu tot, deţin doar 60 la sută din salariul mediu. În general, salariile în instituţiile nebugetare vor creşte, în unele domenii vor ajunge şi la valoarea de 500–700 USD. Dar să nu uităm, că 40 la sută din angajaţii din R. Moldova sunt bugetari, salariile cărora nu vor ţine competiţia cu preţurile.

Handicapul moldovenesc constă în faptul că Bugetul de stat a crescut enorm, cu peste 50 la sută anual, dar întreţinerea şcolilor şi a altor instituţii practic a fost stopată — toţi banii merg pe salarii, care se devalorizează în faţa preţurilor.

3. — Cine va sărăci cel mai mult în aceste condiţii? Cine va îmbogăţi?

— Săracii vor deveni mai mulţi şi mai săraci. Păturile sociale cu venituri lunare mai jos media pe ţară, care constituie 60 la sută din populaţie vor trăi foarte greu. Ei deja consumă 70 la sută din salarii pentru produse alimentare. Şi asta nu le este suficient — ei sunt subalimentaţi, dar sunt nevoiţi să treacă o parte din venituri pentru achitarea chiriei şi energiei. Ei vor consuma pe viitor şi mai mult din salariul lor pe produse alimentare, dar vor mânca mai puţin totodată, căci cu bani mai mulţi vor cumpăra produse mai puţine. Cea mai severă lovitură le revine pensionarilor — cu inflaţia de peste 10 la sută ei ajung să nu se mai încadreze în limitele minimului necesar de existenţă.

Circa 20 la sută din populaţie nu vor simţi lovitura preţurilor, căci ei vor cheltui 20—30 la sută din venituri pe produse alimentare, iar elita care controlează economia — se va îmbogăţi.

4. — Ce vor face oamenii de rând în condiţiile creşterii preţurilor şi devalorizării salariilor?

— Se ştie că nu vor protesta, căci Moldova are o tradiţie de 17 ani de creştere a preţurilor. În ţările democratice se fac greve, sindicatele sunt active, se cer majorări salariale pentru păturile defavorizate. În Moldova, vor fi accese profunde de panică, pe care le va suporta fiecare în felul său, dar printr–o tendinţă nesănătoasă de creare a stocurilor personale de produse. Ieri am văzut o femeie care a cumpărat 6 saci de sare. Frica de sărăcie nu–i va face pe oameni să îşi apere drepturile, ci doar să cheltuie şi aşa puţinii bani pe ceea ce ar fi ieftin, eventual pe sare.

5 — Vor mai migra oamenii în străinătate?

— Vor migra, dar efectele acestui fenomen nu vor mai fi atât de vizibile, pentru că nu mai e un fenomen nou. Valul cel mare al emigrării s–a produs în anii 1998–99, şi atunci s–a resimţit şocul produs asupra acestei societăţi sedentare de către cei care plecau masiv, pe orice căi, în străinătate în căutarea unui loc de muncă. Acum migraţia nu va mai schimba prea multe, la fel cum remitenţele nu mai ajută Bugetul de Stat, oricât de multe ar fi.

6. — Ce va fi cu leul, euro , dolarul?

— Euro se va aprecia faţă de dolar, cât despre leu — am prognozat deja în 2007, ca pe parcursul acestui an ar putea să se menţină şi chiar să se aprecieze, după care — la anul, ar putea urma un şoc economic care va schimba totul: o depreciere bruscă a leului, o explozie a preţurilor, a scădere dramatică a capacităţii de plată şi un colaps economic. Acest fenomen extrem de dramatic pentru populaţie poate cauza naşterea unei economii noi, normale, libere — moment pe care îl aştept.

 

«Nu putem depozita aparte bani»

Larisa Catrinici, ministra Sănătăţii:

În Moldova problema de alimentaţie există, însă nu mă refer la subnutriţie, ci la malnutriţie. Numeroase persoane suferă de obezitate, deoarece nu au un regim alimentar regulat. Petrecerile, nunţile şi luarea mesei după ora 18.00 au făcut ca un număr mare de cetăţeni să sufere din cauza kilogramelor în plus. Problema obezităţii este prezentă în toată lumea, de aceea trebuie elaborat un program de combatere a acesteia. Bineînţeles, odată cu majorarea preţurilor vor avea de suferit familiile vulnerabile şi social dezavantajate, însă asupra locuitorilor R. Moldova acest lucru nu se răsfrânge, deoarece noi avem pământ roditor, iar oamenii sunt gospodari.

Ce parte din bugetul familiei mele este alocat în fiecare lună pentru produsele alimentare? Nu pot să vă spun, deoarece de aceste chestii se ocupă fiica şi soţul meu.

Pavel Buceaţchi, ministrul Dezvoltării Informaţionale:

Majorarea preţurilor la produsele alimentare mă afectează ca şi pe restul cetăţenilor R. Moldova. Situaţiile de acest gen sunt nefavorabile. Odată cu majorarea preţurilor, şi cheltuielile pentru procurarea produselor au crescut. Cred că Guvernul trebuie să întreprindă măsuri pentru a ameliora situaţia.

Galina Balmoş, ministra Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului:

Scumpirea produselor ne afectează în acelaşi ritm şi măsură de vulnerabilitate. Pentru că am copii, mai tot salariul îl cheltui pe mâncare. La această temă mai mult trebuie să discutăm, pentru că sunt nişte paşi şi am avut şi discuţii la nivelul cel mai înalt, trebuie să fie un program întreg, nu haotic, ci durabil şi susţinut financiar.

Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a R. Moldova:

Nu cred că este vreo persoană în ţara noastră care va spune că nu–l afectează majorarea preţurilor. E o problemă, care trebuie rezolvată, dar în primul rând influenţată prin dezvoltarea economiei, prin hotărâri de Guvern care să aibă un impact pozitiv asupra procesului de dezvoltare a economiei. Noi depindem nu doar de noi, depindem şi de dezvoltarea regională. Prin urmare, este important ca ceea ce se produce şi ceea ce se face în R. Moldova să fie într–o armonie, dar şi independenţă faţă de ceea ce se petrece în lume.

Vasile Ursu, ministrul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor:

Mă afectează aceste scumpiri, pentru că şi eu, ca simplu cetăţean, procur aceste produse alimentare de la piaţă. Ştiţi doar că pentru funcţionari nu sunt magazine aparte. Ceea ce s–a întâmplat zilele trecute este o eroare. Agenţii economici au mărit artificial preţurile şi cred că situaţia se va regula, iar preţurile se vor da înapoi. Acest lucru este la controlul Guvernului şi cred că va fi totul în regulă. În familie, din salariul meu foarte mulţi bani se cheltuie pentru produsele alimentare. Ştiţi că lefurile miniştrilor sunt îndeajuns pentru a exista, dar, totuşi, mai avem şi nepoţi şi copii de care avem grijă, şi din leafă, pe parcursul lunii, nu putem depozita aparte bani. Oamenii trebuie ajutaţi prin majorarea salariilor şi mărirea indemnizaţiilor.

Igor Dodon, ministrul Economiei şi Comerţului:

Creşterea preţurilor îi afectează pe toţi. Nu pot să vă spun ce parte din bugetul familiei mele este alocat pentru procurarea produselor alimentare, deoarece soţia se ocupă de procurări, eu nu am timp, dar cred că cel puţin 35 %, la sigur.

S.P.  şi D.R.

Sondaj

Câţi bani din salariu cheltuiţi pentru produse alimentare? Vladimir Stepanovici, pensionar: Prea mult. Împreună cu soţia cheltuim circa 2000 de lei, dar nici aşa nu suntem prea sătui. Ne mai ajută copiii, cumparându–ne nişte zdrenţe, dar la sfârşitul fiecărei luni ne mai împrumutăm. Referitor la scumpiri, am auzit că oamenii sunt foarte nemulţumiţi şi în următorul timp vor organiza o răscoală. Nu se mai poate trăi în halul ăsta. Angela, casnică: 70% din salariul de 3500 lei al soţului îl cheltuim pentru mâncare. Am rămas şocată de recentele creşteri ale preţurilor. Nu–mi venea să cred în ce zile am ajuns. Cineva, de sus, se joacă cu preţurile, râzând de noi. Boris Carantiu, director–administrator, firmă turistică: Aproape toţi banii se duc pe mâncare, mai ales că mai am şi nepoţei cărora nu pot să nu le dau de o îngheţată sau un suc. De haine nici nu mai vorbim, sunt vechi toate. Cred că Guvernul e de vină, deoarece nu oamenii simpli sunt cei de la conducere. Victor Filimon, angajat ambasadă: În jur de 70% cheltuim pe mâncare. E cam greu, dar ne conformăm şi noi timpurilor în care trăim. Pentru o vacanţă sau alte lucruri strângem bani din lună în lună, sau chiar luăm în împrumut. Maria Capaţină, pensionară: Am o pensie de 600 lei pe lună. Toţi banii îi cheltui pe mâncare şi plătind serviciile comunale. Nu mai văd carne sau alte produse, mai scumpe. Mănânc doar cartofi. Aşi cumpăra şi nişte fasole, dar şi ele sunt scumpe. În casă mă strădui să am măcar pâine şi zahăr, la ceai. Economisesc şi zahăr, că e tare scump. Ajutor nu am de la nimeni. Soţul a decedat, iar copiilor nu le ajunge de pâine, nu să–mi mai dea şi mie. Preşedintele ridică pensia cu 17%, celui care primeşte 2000 de lei, iar cei care primesc câte 600 lei se aleg cu bănuţi. Unde–i dreptatea? Aşteptăm poate se va schimba ceva, un alt preşedinte, căruia să–i pese de oameni. Maria, fostă croitoreasă: Toţi banii îi cheltuiesc pe mâncare. Am o pensie de 530 lei. Am uitat de când nu am mai mâncat carne sau peşte. Ies să mai vând câte ceva în stradă, ca să–mi ajut copiii, că ei sunt studenţi şi trebuie să fie şi îmbrăcaţi, dar să aibă măcar 10 lei în buzunar. E greu când eşti bolnavă şi nu ai ajutor de nicăieri. Nu ştiu cât am să mai rezist.