Ei sunt �n minoritate. Nu sunt prea mul�i, nu se prea arat� �n societate, nu apar la manifest�ri publice, nici prin pres�.

Nu, nu au vreun handicap locomotor, nici nu sufer� �n mod obligatoriu de infirmit��i fizice, estetice, sexuale, de�i unii dintre ei le–ar putea avea. Nu provin dintr–o ras� sau o etnie respinse. Ei par neauzi�i, dar nu sunt mu�i. Sunt retra�i, dar nu tri�ti. Sunt nev�zu�i, dar nu nev�z�tori.

Aceast� minoritate este, pur �i simplu, ocupat�. Ei v�nd zah�r �i ulei din rezervele �i roada anului trecut la pre�urile anului viitor. Unii dintre ei v�nd chiar ulei �i orez din ajutoarele umanitare ale anului trecut la pre�uri futuristice. Munca lor e grea — combinat� cu ilegalit��i, cu rela�ii dubioase, cu activit��i abuzive, cu �mp�r�eli. Ei stau la fund, c�nd muncesc, �i ies deasupra c�nd se distreaz�. Dar nu se distreaz� acas�, pentru ei sunt deschise sta�iunile frumoase ale lumii, la fel ca �i hotarele, c�ci ei sunt posesori de pa�apoarte diplomatice. Ei sunt pu�ini, mai pu�in de 10 la sut� din popula�ia R.Moldova, �i criza orezului sau a zah�rului nu e o criz� a lor, c�ci ei �i servesc sarmalele la Budapesta �i �i beau �erbetul la Dubai. Ei sunt cei 10 la sut� de oameni boga�i ai R.Moldova, minoritatea contrapus� mul�imii s�race de la noi.

«Vorbesc rom�ne�te, locuiesc la Chi�in�u, dar nu sunt din Moldova, pentru c� z�mbesc mereu», a�a s–a autocalificat zilele trecute o cet��ean� str�in� aflat� la Chi�in�u, care munce�te �n �i pentru Moldova. Tr�s�tura noastr� na�ional�, dup� cum se vede, nu mai �ine de limb�, cultur�, religie. Tr�s�tura comun� a circa 70 la sut� din cet��eni este triste�ea, alimentat� de ne�ncrederea �n ziua de m�ine, de �omaj, de pauperizare.

Ei locuiesc ca �ntr–o lume paralel� cu lumea celor 10 la sut� din boga�i, ei sunt majoritari �i au un portret distinct: doar fiecare a doua persoan� apt� de munc� este angajat�, �i fiecare a doua persoan� angajat� munce�te …�n propria gospod�rie agricol�, dar �i a�a num�rul angaja�ilor scade cu c�teva procente anual. �i fiecare al treilea cet��ean al R.Moldova plecat peste hotare provine de la �ar�, din s�nul unei asemenea gospod�rii agricole. �i jum�tate din �omeri provin tot de la �ar�. Ei sunt �mb�tr�ni�i, tri�ti, �i r�d foarte rar.

Ei z�mbesc c�nd privesc revistele glamouroase cu cei 10 la sut�, care fac b�i �n jakuzi cu �ampanie, merg la spa cu jeepul, la shopping — cu avionul. Mai z�mbesc c�nd v�d p�rin�ii, na�ii, cumetrii �i partenerii acestora — la televizor, prin institu�ii guvernamentale. Mai z�mbesc c�nd reu�esc s� �i cumpere c�te un sac de zah�r, de�i nu mai au f�in�, �i r�d chiar atunci c�nd �i cump�r� c�te 3 saci de sare — unicul produs care pare s� fi r�mas accesibil. Ei sunt sarea acestui p�m�nt, �i r�m�n surzi la minoritatea care ar fi trebuit s� amortizeze explozia pre�urilor.

Alina Radu