Nr. 171 (13 martie 2008)


 Social

Visele lui Stefan
Povestea celor patru copii din familia Micu Continuare 

Un sat care lipseste pe harta
Satul Schinoasa, raionul Calarasi, populat in exclusivitate de rromi, este una dintre localitatile rurale din R. Moldova inexistente pe harta geografica Continuare 

Sofia, o copie in miniatura a R. Moldova
Comuna Sofia, din raionul Drochia, se afla la o distanta de peste 160 de km pana la Chisinau Continuare 

Pacatele (timpului modern) s–au inmultit
Recent, Vaticanul a publicat lista celor 7 pacate moderne. Continuare 

Sofia, o copie in miniatura a R. Moldova

Comuna Sofia, din raionul Drochia, se afla la o distanta de peste 160 de km pana la Chisinau. Fiecare al doilea locuitor al satului este plecat peste hotare, in spital a ramas sa mai munceasca un singur medic, iar salariile si pensiile satenilor nu depasesc 500 de lei.

Pensionara Ana Bors, din Sofia, considera comuna cu doar 5 mii de locuitori, un oras. «Avem si cartiere», imi spune batrana. «Eu locuiesc in Strambeni, dar mai sunt Mandicenii, Badicenii si mahalaua Rusa, numai ca si acolo oamenii vorbesc romana». Femeia imi spune ca s–a nascut in acest sat. In prezent, singura sa mahnire e faptul ca localitatea, care inainte era considerata cea mai bogata din raion, este pustie. «Is tare multi plecati peste hotare, cam fiecare familie are pe cineva in afara. Ai mei, Slava Domnului, is cu mine», imi spune femeia, facandu–si semnul crucii. «Nici nu mai are cine lucra pamantul, de aceea toti l–au dat la Asociatie, un fel de colhoz, ca pe timpuri. Da nici nu face sa te chinui sa lucrezi pamantul, mai ales cu secetele din anii acestia, te alegi numai cu lucrul». Pentru ca are 81 de ani, o intreb daca mai tine minte anii cu seceta. «Ma ia groaza cand imi amintesc», zice batrana, «da cel mai mult ma ingrozesc cand ma gandesc la anii ce urmeaza. Iarna asta trebuia sa fie omatul mare, sa scartaie sub picioare, da nu a fost. Am avut ingheturi numai in postul Craciunului, cam atat. Posibil sa nu avem roada nici la anu…», isi face socotelile matusa. Ana Bors are o explicatie pentru toate nevoile sofienilor — oamenii l–au suparat pe Dumnezeu. «Tinerii au devenit neascultatori. In sat s–au inmultit barurile. Toata ziua cei mai tineri stau prin baruri, iar seara ii auzi vorbind mascarituri, pe la colturi. Unde s–a mai vazut asa ceva, pe cand noi eram tineri?» — se intreaba batrana. O mai intreb daca e multumita de noua conducere a satului. «Nu stiu daca e bun sau rau noul primar, ca nici cel vechi, nici asta punga nu mi–au umplut–o»".

Mai rau ca la razboi

Discutand cu mai multi sateni, constat ca fiecare dintre ei este cu scriitorul Iulian Filip, originar din Sofia, sau vecin, sau fost coleg, sau ruda. Bunaoara, Tudor Savca, de 74 ani, mi–a spus ca–i unchiul scriitorului. «Il tin minte de cand pastea vaca pe deal. In satul asta sunt foarte multi invatati, ii trebuie numai o conducere buna. Asta lipseste si comunei, si tarii». Il intreb despre greutati. Batranul ma priveste crucis. «Da mata multi sateni ai vazut? Ca nu stiu cine a mai ramas in sat. Iata, la mine in mahala, sunt numai patru barbati, toti pensionari. In rest — femei si copii, mai rau decat pe vremea razboiului». Mos Tudor imi spune ca, desi comunistii sunt de aproape opt ani la putere, nu a vazut pe niciunul sa faca ceva bun pentru sat. «De ce stau numai la Chisinau, da nu vin sa vada cum se descurca omul de la tara? Habar nu au cum traieste lumea in ziua de azi. Despre ei auzim numai de la televizor, da cutia ast» patrata, tare nu spune lucrurile cum trebuie«. Batranul isi aminteste cum, in trecut, nu trecea o duminica fara emisiunea »Bastina«. »Aratau despre viata omului de la sat, da acum vorbesc numai despre politica«. Desi a lucrat mai mult de 35 de ani la Balti, la batranete, mos Tudor s–a ales cu o pensie de 500 lei."Mai mult nu vor sa–mi dea», se plange batranul, amintindu–si cum, in fiecare dimineata, mergea pe jos cate 2 km sau 2 870 pasi. «Am avut timp sa numar in 35 de ani, da la urma m–am ales cu o pensie din care abia ma hranesc».

Fiecare al treilea copil are parintii peste hotare

Potrivit presedintelui raionului Drochia, Vladimir Calarasi, din 10 mii 870 de copii, care au mers la inceputul anului la scoala, 3 mii 870 aveau unul sau chiar ambii parinti plecati peste hotare."Fiecare al treilea copil are pe cineva plecat, e vorba de o intreaga generatie«, spune presedintele de raion. Vladimir Calarasi crede ca, pe viitor, aceasta situatie va lovi tot in oamenii care, plecand, si lasandu–si copiii in grija strainilor, cred ca le fac un bine. »Ei nu se intreaba cine ii va ingriji la batranete? Spre exemplu, in satul Miciurin, din care sunt si eu de bastina, au ramas numai batrani, generatia reproductiva este plecata peste hotare. In 2007, in sat s–au nascut 21 de copii, toti conceputi prin Romania, Rusia sau Italia. Mamele aduc aici copiii, apoi pleaca inapoi peste hotare. E o tragedie«.

Valentina Tighineanu, de 56 ani, spune ca, de i–ar permite sanatatea, ar pleca si ea. «Ne descurcam tare greu. Anul acesta am lucrat pamantul in fiecare zi, din noapte pana in noapte, dar m–am ales cu 3 mii de lei. Ce sa fac cu acesti bani? Fiica mea invata la Balti, contractul pentru studii trebuie achitat, apoi gazda trebuie platita, avem si alte cheltuieli. Foarte greu ne descurcam, de aceea multi oameni din sat pleaca peste hotare. Comuna e foarte mare, dar e pe jumatate goala. Cam pe fiecare continent a lumii poti gasi sofieni: si in America, si in Africa, si in Europa». O intreb cine o duce cel mai bine in sat. «Eh», da din mana femeia. «Se stie ca le este bine celor de la conducere, da noi, cei care lucram pamantul, abia ne descurcam».

Statistica — aceeasi, ca si in toata Moldova

Tatiana Stratliuc, considera ca situatia comunei Sofia este o copie in miniatura a celei din intreaga republica. «La fel, avem salarii mici, nu sunt locuri de munca, iar banii care ii castiga oamenii, nu le permit sa–si acopere cheltuielile zilnice, sau sa–si asigure un trai decent. Din aceasta cauza multi dintre sateni au apucat drumurile». Femeia imi spune ca e una dintre putinii locuitori ai satului care isi lucreaza singura pamantul. «Ma chinui degeaba», concluzioneaza ea. «Am 2 ha de pamant, da anu acesta m–am ales numai cu cheltuieli, nu am strans roada nici macar pentru a–mi hrani familia. Ce folos ca traiesc in sat, daca produsele alimentare le cumpar la fel ca la oras, de la cartofi la faina? Cel mai bine o duc acum cei care au pe cineva plecat peste hotare, in rest, vai si amar de noi. Mai demult, se descurcau si cei care cresteau animale pe langa casa, dar, in prezent, nu ai cum sa cresti un animal, pentru ca nu ai cu ce il hrani».

Potrivit femeii, cam o treime dintre locuitorii satului este plecata peste hotare, calcule care nu se potrivesc cu cele oficiale. «Din 5 mii de locuitori, 580 sunt plecati peste hotare», spune primatul Tudor Rusu, precizand insa ca datele oficiale sunt asemeni celor pe tara, adica «rupte de realitate». Primarul spune ca, pe viitor, si–ar dori sa deschida mai multe locuri de munca in sat, ca oamenii sa nu fie nevoiti sa–si lepede copiii, plecand peste hotare. «Vreau ca lumea sa se intoarca in sat, sa nu mai paraseasca localitatea». Primarul, in functie de jumatate de an, sustine ca toate schimbarile si lucrarile de reparatie pe care le face in sat, sunt realizate doar cu ajutorul finantatorilor straini. «Ne descurcam si noi cum putem, ca de sus nu prea are cine ne ajuta», conchide primarul.

Diana RAILEAN


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. Puskin, nr. 22, bir. 449, 451, Chisinau
Tel: (+373 22) 23–44–38
ziaruldegarda@yahoo.com