Un interviu cu Anatol Ciobanu, din satul Nicoreni, raionul Drochia, care a schimbat muzica pe munca fizica, practicata departe de casa, la Atena, Grecia

La sfarsit de februarie, pe cand reveneam dintr–o deplasare, am zburat impreuna in acelasi avion pe ruta Atena–Chisinau. Anatol Ciobanu, din satul Nicoreni, Drochia, venea acasa, sa–si petreaca pe ultimul drum bunica. Era cuprins de tristete, pentru ca, de fapt, buneii l–au crescut, l–au indrumat in viata. La insistenta lor, a incercat sa devina muzicant. A si devenit, dupa 17 ani de studii muzicale, doar ca a trebuit sa plece din Moldova, la fel ca si alti sute de mii de oameni, imprastiati prin lume, in cautarea unei vieti mai bune.

— Cand revii la Atena?

— In cateva zile. Nu pot ramane prea mult la Nicoreni, deoarece nu–mi pot lasa pentru prea multe zile familia. Avem o fiica, micuta inca. Imi pare nespus de rau ca nu am putut pleca impreuna la funeralii. Bunica a decedat subit. Eram nepregatit de acest drum. Mama s–a pornit imediat cum a aflat. Eu — in ziua urmatoare, ca maine sa fiu langa bunica, pe ultimul ei drum. Am ezitat: sa fac sau nu acest drum, nu vroiam sa le las singure, dar sotia a insistat, stiind ca bunica mi–a purtat de grija in copilarie.

— Spuneai ca mama a plecat mai devreme. Sunteti acolo impreuna, intreaga familie?

— Am crescut fara tata. Este in sat, dar nu a mai vrut sa stie de mine de cand aveam cativa anisori. Singura amintire cu el o am de pe cand eram inca la gradinita. Odata, de ziua mea, a venit cu un cadou, un costum, care i se paru cam mare pe mine. L–a luat inapoi, sa–l schimbe. Nu a mai revenit. L–am intalnit prin sat acum cativa ani. A cerut o tigara de la mine. I–am dat, caci nu am nimic cu el… In Grecia a plecat mai intai mama. I–a fost greu la inceput, dar, cu timpul, m–a ajutat pe mine, iar acum imi ajuta si familia. Locuim impreuna. Am inchiriat un apartament cu trei camere, chiar pe malul marii. Ati fost vreodata la mare? Merita sa ajungeti. Litoralul grecesc al Marii Mediterane si al Marii Egee sunt ca din poveste. De fapt, poti vizita Atena doar pentru Acropole, unde gasesti cele mai adevarate urme ale Greciei antice. Daca urci pe Acropole si vezi de sus Atena, descoperi de fiecare data un alt oras, o alta lume, plina de surprize. Atena face impresia unui oras vesel, dar relaxat, iar insulele din apropiere, Aegina, Poros, Hydra, sunt adevarate gradini de rai. Vara trecuta, mi–am invitat socrii in vacanta. Au venit de la Edinet. Au stat o luna la noi. Am avut grija sa se simta bine, ca nu cumva sa creada ca fiica lor ar putea fi nefericita cu mine, printre straini.

— Atunci si–au vazut si nepotica?

— Atunci au vazut–o pentru prima data. Constantina s–a nascut in Grecia. Nu va inchipuiti ce inseamna sa te nasti in aceasta tara. Chiar daca suntem niste straini, fara radacini acolo, cand se naste un copil, nu exista nicio diferenta. Chiar de la nastere, copilul nostru a fost ingrijit de parca ar fi un grec adevarat. Aveam impresia chiar ca, atunci, micuta noastra era cel mai important om in maternitate. Peste cateva zile, dupa ce le–am luat acasa, relatia familiei noastre cu maternitatea in care s–a nascut Constantina nu s–a incheiat. Am primit zeci de scrisori, ilustrate, cadouri. Cand avea doar cateva saptamani, primeam produse cosmetice, cand mai crescuse — ne ofereau diverse vitamine, iar intr–un timp, am primit CD–uri cu povesti, cu muzica de leagan. Va imaginati? Ar putea fi si in Moldova asa ceva? Mai mult decat atat: pentru ca, dupa nastere, mamele, de obicei, nu pot reveni la munca, statul le acorda un ajutor financiar unic, nerambursabil, in valoare de 3 mii de Euro, ca sa–si poata permite sa stea linistite cu copilul acasa. De altfel, asistenta acordata mamei si copilului, integral, este gratuita.

— Cum te–ai adaptat, cum iti castigi existenta acolo?

— Am inceput de la studierea limbii. Acum vorbesc si scriu in limba greaca. Uneori fac uz si de limba franceza, atunci cand comunic cu persoane care nu cunosc greaca. Intotdeauna am acceptat aproape orice fel de munca. Nimic nu e rusinos sa faci in Grecia. Am gradinarit, am construit… Acum, impreuna cu mama, care si–a deschis o mica afacere la Atena, facem curatenie prin oficiile unor companii. Avem clienti foarte importanti, companii mari. De obicei, muncim seara, dupa orele de program. Ne descurcam.

— Nu ai incercat sa profesezi muzica la Atena?

— O intrebare dureroasa. Timp de 17 ani am studiat muzica in Moldova. Din copilarie, bunelul de la Nicoreni mi–a pus o conditie stricta: ori matematica, ori muzica. Asa cum matematica era cam complicata pentru mine, am acceptat sa studiez muzica. Eram elev la Nicoreni, dar studiam si la scoala de muzica din Drochia. Am strabatut atatea drumuri! Apoi am invatat la Chisinau, am facut si facultatea. Colegii mei canta cu Nicolae Botgros, in «Lautarii», iar eu muncesc la Atena, pentru a putea reveni acasa cu un sens. Am incercat sa cant si aici, pe la petreceri, dar e mai greu sa te afirmi. Faceti ceva ca sa putem reveni!

— Dar voi, cei plecati, de ce nu interveniti? Cum procedati cand in R. Moldova au loc alegeri?

— La urmatoarele alegeri voi participa si eu, neaparat. Ii voi indemna si pe ceilalti cetateni de–ai nostri, pe care ii intalnesc deseori prin Atena. Cu unii am lucrat sau mai muncim impreuna.

— De altfel, ce ar trebui sa se intample in R. Moldova ca sa puteti reveni acasa?

— Ar trebui sa avem conditii decente de trai. Oricine dintre cei plecati, chiar daca a trecut prin mari greutati in strainatate, nu mai poate trai oricum. Fiecare dintre noi a inteles ca viata poate fi altfel. In Europa lumea stie sa munceasca, dar si sa se odihneasca. Aici, vacanta din august este obligatorie, fiind si platita corespunzator, vacanta de Craciun — la fel, precum si salariul al 13–lea. Pe parcursul anului, avem trei salarii suplimentare. Asa e legea in Grecia. Cat priveste salariile europene si cele din R. Moldova, nici nu merita sa le comparam, pe cand preturile sunt aproape aceleasi. Chiar ma gandesc daca nu cumva nu mai merita sa investesti intr–un apartament in Chisinau, daca e la fel de scump ca la Atena. Am tot incercat sa adunam bani pentru o locuinta, dar la Chisinau preturile cresc in fiecare zi, astfel incat noi ne spetim, dar asa si nu putem aduna pretul de piata al unui apartament din Chisinau. Cum sa te intorci din Europa si sa traiesti in Moldova cu salarii atat de mici, in conditiile unor preturi atat de mari?

— Multumesc pentru acest dialog.

Pentru conformitate, Aneta Grosu