Nr. 123 (29 martie 2007)


 Social

Parinti alungati la Azil
Discutiile cu batranii dezvaluie adevaruri dure vizavi de atitudinea copiilor fata de parintii lor, pe care ii abandoneaza, urmarind scopuri obscure. Continuare 

O familie traieste
printre daramaturi
Pentru familia Stratan, singura casa pe care o are, sau mai bine zis peretii daramati care au mai ramas din ea, inseamna nedreptate si zile intregi petrecute in zadar prin salile de judecata Continuare 

Filmul ca viata
«Desi investitiile bugetare s–au majorat, productia cinematografica a studioului "Moldova–film" este sub orice nivel» Continuare 

Filmul ca viata

«Desi investitiile bugetare s–au majorat, productia cinematografica a studioului "Moldova–film" este sub orice nivel»

Cineasti cu atitudine

12 cineasti, nume de prima marime, cer sa fie schimbat statutul juridic al studioului «Moldova–Film", sa fie revazuta politica de cadre a studioului, sa fie exclus monopolismul privind asigurarea cu comenzi de stat. Ministerul de resort urmeaza sa se implice in activitatea studioului, organizand vizionarea tuturor filmelor produse pe bani publici, pentru a pune in discutie nivelul artistic si valoarea operelor cinematografice, astfel evitandu–se promovarea unei imagini stirbe a R. Moldova prin filme de doi bani… La 21 martie, intr–o conferinta de presa moderata de Vlad Druc, asistat de Valeriu Jereghi, Mircea Chistruga si Dumitru Olarescu, reprezentantii mass media au fost informati ca cei 12 cineasti din R. Moldova nu mai pot tolera starea dezastruoasa si rusinoasa in cinematografia nationala. Ei au semnat un Memoriu si l–au expediat conducerii R. Moldova si Ministerului Culturii si Turismului (MCT).

Memoriul

De cincisprezece ani, de cand cinematografia se zbate in hatisul controverselor economice, ideologice si nu in ultimul rand estetice, folosindu–se de situatie, la masa de creatie se inghesuie mediocritatile. Altadata, faimosul studio «Moldova–film" avea 600 de angajati, azi le–au luat locul niste nechemati fara talent. Au fost regizori de film si nu mai sunt, erau scriitori in cinematografie si nu mai sunt, erau actori care alergau din culisele teatrului pe platourile de filmare, dar nu–i mai avem. Confruntarea dintre administratia studioului "Moldova–film» si cineasti este un conflict camuflat al unor interese de fotoliu si interesele cinematografiei. Interesele de fotoliu califica opera de arta drept lucrari cu valente dubioase; inventeaza festivaluri internationale si succese inexistente, administratorul asezat confortabil inventeaza dusmani ai cinematografiei nationale si martiraj la straja patrimoniului cultural! Impertinenta diabolica bazata pe formula «pana verifica cineva, devine adevar!» In acest an se implinesc 55 de ani de la fondarea studioului «Moldova–film», dar o situatie mai rusinoasa nu s–a pomenit: istoria de peste jumatate de secol a cinematografiei nu a cunoscut un limbaj mai ofensator utilizat de catre reprezentantii studioului in raport cu oamenii de creatie. Cauzele? Independenta specifica pe care o are studioul «Moldova–film», or structura respectiva este independenta de MCT, de Consiliul artistic, de Ministerul Finantelor si al Economiei. Este dificil sa–ti imaginezi un management rational care sa admita utilizarea unor terenuri si fonduri fixe in valoare de peste 200 milioane de lei pentru a produce anual filme nesemnificative ca tematica si valenta artistica de o suma de 1–2 milioane lei…La Moldova film independenta este conjugata doar cu interesul personal. Scopul Memoriului, declara cei 12 semnatari, este de a propune Comisiei de experti, formate recent de Guvern, sugestii ce ar permite schimbarea situatiei.

«E o situatie anormala cand regizori de mare valoare stau fara lucru»

Intre timp a facut senzatie o stire care explica niste lucruri. cum ar fi convocarea consiliului artistic, care nu s–a mai adunat din iulie anul trecut, si permisiunea pentru organizarea conferintei de presa nu e intamplatoare.. Surse care au dorit sa–si pastreze anonimatul ne–au spus ca «o hotarare a instantei de judecata in subiectul "lichidarea Departamentului Cinematografie" a fost pusa de curand pe masa ministrului. Nu se stie daca din intamplare aceasta decizie judecatoreasca a fost luata acum, in preajma presupusei numiri a lui Valentin Todercan in post de presedinte al Companiei Publice "Teleradio Moldova"».

Am vrut sa aflu de la MCT despre ce fel de decizie e vorba. Secretara mi–a spus ca parca a auzit ceva, dar ca ea nu–i cea mai indicata persoana sa ofere informatii si m–a expediat la Svetlana Miron, mandatata sa discute la acest subiect. Miron, intr–un fel anume, a zis ca nu stie nimic: «Departamentul a fost lichidat prin hotarare de guvern, e inca in proces de lichidare», dar a sugerat sa discut cu ministrul. «Ministrul Cozma e in sedinta, doar peste trei ore va fi liber», a raspuns amabil secretara si mi–a spus poate ar fi cazul sa–l intreb pe Pavel Pelin. «Nu stiu daca exista o astfel de decizie, nu caut pe masa ministrului. E o situatie anormala cand regizori de mare valoare cum e Vlad Druc, Dumitru Olarescu, Mircea Chistruga stau fara lucru. Nu aprofundarea conflictului dintre "Moldova–film" si cineasti trebuie sustinuta, ci identificarea unei solutii de depasire a crizei. Ministerul e doar un intermediar, adevarul este undeva pe la mijloc», ne–a declarat Pavel Pelin. L–am solicitat si pe Eugen Sobor, presedintele Uniunii Cineastilor. «Nu stiu, e o chestiune ce vizeaza MCT, ministerele Finantelor si a Economiei. Acolo–s bani, interese. Azi, e doar un fel de a spune ca traim intr–o tara democratica, de fapt, realitatea e de alta natura. Chiar si in timpurile sovietice, in fruntea unei institutii de cultura putea fi si un militar, ceilalti 2–3 adjuncti, insa, in mod obligatoriu, erau din domeniu. La studioul "Moldova–film", cei de la conducere nu au nici in clin nici in maneca cu cinematografia. Cineastii se revolta. Cei mai remarcabili oameni de film au convocat conferinta de presa, o actiune binevenita acum, cand s–a creat comisia de experti, abilitata sa discute perspectivele dezvoltarii studioului».

Asteptam rezultatele comisiei de experti. Cu detalii vom mai reveni. Poate in documentul final al comisiei se va contine si informatia de ce nici pana azi filmul documentar despre Maria Cebotari, in regia lui Vlad Druc, care a luat deja mai multe premii, nu a avut o premiera oficiala si nu este pe afisele cinematografelor…Si un raspunsuri la intrebarea din vina cui a degradat cinematografia nationala, cine–i regizorul?

Amintim ca memoriul a fost semnat de Mihai Volontir, Valeriu Jereghi, Vlad Druc, Sergiu Prodan, Boris Conunov, Vasile Brescanu, in total 12 semnatari.

Antonina SARBU

P.S.  Un ziarist intreba: «De ce doar 12 semnatari ai Memorandumului?» Moderatorul a raspuns: «Multi inca nu inseamna o constiinta».


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. Puskin, nr. 22, bir. 449, 451, Chisinau
Tel: (+373 22) 23–21–43
ziaruldegarda@yahoo.com