Un interviu cu Natalia Nirca, presedinta Partidului Conservator din R. Moldova

— De ce ati decis ca, pe piata politica a R. Moldova, una ocupata de formatiuni de tot felul, mai e loc pentru un nou partid?

— Nu a fost un scop in sine sa ma lansez in politica. Nici sa organizez sau sa conduc vreun partid. Sunt dintr–o familie de medici. Parintii mei au fost fideli profesiei alese si au visat sa ma fac si eu medic. Apropo, taica–meu, Sergiu Ivanov, a avut o reputatie exceptionala, de bun profesionist, de manager in medicina. Mai multi ani a fost medic–sef in raionul Dubasari. I–am ascultat. Am facut colegiul de medicina, apoi — universitatea, la facultatea de medicina generala. Cand am absolvit–o, in 1997, in R. Moldova situatia economica era destul de dificila. Am analizat si am conchis ca, pentru familia noastra, este inoportun sa ma dedic medicinei. Atunci am decis sa ma lansez in afaceri.

— Legate de medicina?

— Nu, de telefonie mobila si tehnica de calcul. Acum avem o afacere de familie…

— Regretati ca ati plecat din medicina?

— Periodic, traiesc un fel de nostalgie. Inteleg ca am depus o munca enorma si eu, si familia mea, dar nu am mai ajuns sa practic aceasta profesie utila oamenilor.

— Care sunt impedimentele de care v–ati ciocnit, plecand din medicina in afaceri?

— Destule. E si dificil sa le enumar acum. In R. Moldova afacerile sunt concrescute cu politica…

— Au acoperire politica? Beneficiaza de lobby–ul celor de la guvernare?

— In R. Moldova nu exista o Lege care ar permite exercitarea unui lobby corect, asa cum se intampla in lumea civilizata. De fapt, nici nu stiu daca, in prezent, avem nevoie de lobby. Cred ca, mai degraba, este necesar sa excludem imixtiunea politicului in business.

— Cum anume are loc aceasta imixtiune?

— Exista o ingerinta brutala si incorecta. Aceste domenii au concrescut si nu mai pot fi delimitate. Din aceasta cauza, in randul oamenilor de afaceri creste o nemultumire foarte mare, legata de aceasta situatie. Destula lume a depus mari eforturi ca sa–si conceapa propriul business, iar acum sunt fortati sa se dezica de el.

— Cunoasteti persoane care si–au pierdut afacerile? Cum se simt ele dupa astfel de rapturi?

— Traiesc stari de deceptie, deziluzie sau chiar suferinta.

— Apeleaza la justitie?

— Incercarile de a–si revendica drepturile in justitie sunt zadarnice si lipsite de orice perspectiva. La noi, tactica de a–i sustrage cuiva businessul este foarte bine pusa la punct. Toate interventiile sunt regizate cu mare atentie, conferindu–li–se chiar un aspect «legal».

— Cum ar putea PC, ajungand la putere, sa combata acest fenomen?

— Suntem o echipa. De fapt, intreaga constructie a partidului este una neobisnuita. PC s–a dezis de practica formarii unui partid in jurul unei persoane. In R. Moldova, de obicei, apare un actor politic, o persoana cunoscuta sau relativ cunoscuta, in jurul careia se incropeste un partid. In cazul PC, situatia a fost alta. Atunci cand am ajuns la concluzia ca am putea sa constituim o forta politica, dispuneam deja de anumite parghii de influenta asupra unor situatii din societate. Noi nu venim in politica pentru a face bani, ci, dispunand de mijloace financiare, investim acum in politica, prin lansarea acestei noi formatiuni. Chiar daca nu suntem politicieni de profesie, ne–am regasit si ne–am reunit intr–o forta.

— De ce ati ales platforma conservatorismului?

— Cred ca ne reprezinta. Ne regasim in valorile conservatoriste. Cu totii suntem buni familisti. Bunaoara, eu si sotul meu ne cunoastem din anii de liceu. Am invatat in aceeasi clasa, suntem casatoriti de 13 ani si suntem o familie buna. Chiar credem in valorile familiei si suntem constienti ca mai multe confruntari, in societatea noastra, sunt si din cauza ca valorile traditionale, inclusiv cea a familiei, sunt neglijate. Credem in importanta si in excelenta omului.

— De altfel, si alti oameni politici declara ca respecta aceste valori… De ce credeti ca, in cazul PC, valoarea omului conteaza cel mai mult, in raport cu alte formatiuni?

— Doctrina conservatorilor presupune acest lucru, desi, in ultimul timp, si aceasta doctrina a suportat unele modificari. Elementele sociale se imbina cu unele elemente liberale. Daca, in sec. XIX, cand in Anglia a fost lansata doctrina conservatoare, era exclusa orice implicare liberala, acest curent nascandu–se ca o forta de contrapunere liberalismului, acum ideile conservatoare nu mai sunt atat de severe. Cat ne priveste, impartasim valorile economiei de piata. Cred ca, in cazul nostru, putem vorbi despre o imbinare intre social–democratie si liberalism, fundamentata pe valoarea persoanei, a individului, dar si pe sentimentul patriotismului.

— Si autoritatile actuale vorbesc mult despre patriotism…

— Vorbesc, uitand ca este foarte greu sa–l determini pe un cetatean al R. Moldova sa fie patriot al acestui stat. Sunt de acord ca omul nostru se confrunta cu o criza identitara profunda. Se chinuiesc multi, sub influenta dezbaterilor politice, incercand sa determine pentru sine cine sunt ei.

— Credeti ca lipsa de patriotism este provocata de aceasta criza identitara, despre care amintiti? Sa nu fie oare mai importante conditiile economice si sociale, greu de spus doar dificile, cu care se confrunta ani in sir cetatenii R. Moldova? Cum poti iubi un stat care nu le poarta de grija si nu le asigura un viitor copiilor tai?

— Sigur ca au dreptate…

— Dar cum vi se par caile si metodele prin care actualii guvernanti incearca sa edifice sentimentul patriotismului cetatenilor acestui stat?

— Caile si metodele lor nu mi se par corecte. Nu pot accepta insistenta de a crea o statalitate prin instituirea unei limbi moldovenesti, inexistente, sau tentativa de a introduce in scoli istoria integrata. Nu resping insasi notiunea de istorie integrata, dar felul in care arata aceste manuale este revoltator.

— Inregistrarea PC s–a produs fara impedimente sau scandaluri?

— Nu am avut mari probleme, desi, fiind un partid de opozitie, am asteptat ca ni se vor pune piedici. Am respectat procedura legala… Intelegem ca inregistrarea nu ne garanteaza si perspectiva unor ulterioare implicatii, dar, atunci cand am pornit «la drum», am constientizat ca am putea fi supusi si unor presiuni. Suntem in asteptare.

— Pregatiti si de lupta?

— Daca am intrat in politica, reiese ca dispunem de diverse capacitati si mijloace. Vom decide in functie de situatie. Societatea are nevoie de oameni noi, pentru ca actualii si–au demonstrat deja capacitatile si aptitudine. Si electoratul impartaseste convingerea ca are nevoie de o echipa noua.

— Care e idealul Dvs. de om politic?

— De la noi, oricat ar fi de regretabil, nu am identificat inca o astfel de persoana. Din lume — Margaret Thatcher, «doamna de fier». Ea este idealul meu de om politic.

— Va lansati intr–o perioada electorala care se anunta destul de agitata. Veti participa la scrutin?

— Suntem inregistrati de jumatate de an. Intre timp, am decis sa participam la alegerile locale, chiar daca, s–ar putea, pentru a acumula experienta. Acest exercitiu politic este important pentru noi. Va fi si un test pentru echipa noastra. Or, in momente mai tensionate, oamenii isi dezvaluie adevarata lor esenta.

— Sunteti un partid constituit din persoane care nu au o imagine cunoscuta in societate. Considerati ca ati putea invinge chiar si in astfel de conditii?

— Cred ca da. In societate a aparut nevoia de o forta noua, de oameni cu o imagine impecabila, de persoane necompromise. Societatea are nevoie de exponenti politici care, pana in prezent, nu au migrat dintr–un partid in altul. Sunt cunoscute cazuri cand, de dragul unor scopuri, anumiti politicieni isi fac partide proprii. Si noi avem un scop, la fel ca si alte formatiuni politice: vrem sa ajungem la guvernare. Am testat si opiniile electoratului. Am constatat ca alegatorii, in mare parte, sunt dezamagiti. In aceste conditii, am decis sa participam la alegerile locale, in special in localitatile in care avem mai multe sanse de a obtine victorie.

— Cum credeti, din ce cauza ati fost «luati in furci» dupa lansarea formatiunii?

— Si noi analizam aceasta avalansa de mesaje negative. Ba am fost acuzati ca ne–am asumat abrevierea PCRM, desi noi nu am avut aceasta intentie. De altfel, oficial, suntem inregistrati PC, si nu PCRM. Alt moment deranjant pentru ei a fost faptul ca suntem persoane necunoscute in lumea politica. Incearca sa identifice sursele de finantare. Tot ei invoca versiunea potrivit careia, daca nu suntem finantati din Rusia sau din Romania, atunci, inevitabil, suntem finantati de la Tiraspol. Au constatat, probabil, ca suntem de bastina de pe acolo si au avansat diverse bizarerii, ajungand sa ne acuze ca am fi un proiect al separatistilor sau al mgb–istilor… Sunt niste acuzatii neintemeiate pe care nici nu vad rostul sa le iau in seama sau sa le infirm.

— In ce relatii sunteti cu partidele de opozitie?

— Dupa lansare, un alt motiv de critica, adresata noua, a fost cel legat de pozitionarea noastra in opozitie. Argumentasem ca, in R. Moldova, actualele formatiuni, care isi spun de opozitie, sunt mai mult declarative, in realitate, intre unele formatiuni de opozitie si putere existand niste relatii de amicitie foarte stranse. Un motiv deranjant, si pentru opozitie, si pentru putere, este constatarea ca noi nu facem parte din acest cerc si nu au cu ce ne santaja. Nu avem dosare penale, nu putem fi compromisi, iar acest lucru ii enerveaza.

— In R. Moldova, in mare parte, mass–media ramane controlata de stat. Cum aveti de gand sa va promovati, in conditiile lipsei de acces la mass–media…

— E dificil, iar accesul la televiziunea publica este inchis nu doar pentru noi.

— Ati beneficiat de un reportaj de la lansare?

— Asa ceva nu am mai vazut. Echipa de filmare a venit la eveniment, participand «activ» doar la fourchette–ul organizat pentru participanti. Seara, pe post, nu a fost pusa nicio secventa. Este atat de stupid, incat nici nu am vrut sa aflu motivele din care am fost exclusi din programul de stiri.

— Dar cine este candidatul PC la Primaria municipiului Chisinau?

— Este o doamna, medic de profesie, Zinaida Zorin, profesor universitar la USMF. Are si o mica afacere imobiliara, deci are experienta de management. Am decis ca ea ne va reprezenta, mizand pe calitatile sale profesionale si personale. Este o persoana ambitioasa, se bucura de mult respect in societate.

— Ce ar putea schimba in Chisinau un primar nou?

— Foarte multe si vreau sa va spun ca am incredere atat in candidatul nostru pentru Primarie, cat si in echipa cu care pornim. Sunt atatea probleme care au adus oamenii simpli la disperare. Astazi, si puterea locala isi concentreaza mai mult atentia asupra problemelor politice, uitand de apa, drumuri, tevi, canalizare, care, poate, par probleme banale, dar deranjeaza foarte mult.

— Primarul spune, insa, ca face tot ce trebuie pentru confortul cetatenilor…

— Ei spun multe, dar sa ne concentram la realitati, si nu la vorbe. Si–apoi, actualul primar interimar este intr–o situatie mai facila: avand sprijinul total al conducerii centrale, e mai simplu sa rezolvi problemele. In cadrul puterii locale se simte o lipsa stringenta de oameni de format nou. Nu ma refer doar la varsta, ci si la modul de gandire. Oameni necompetenti intalnesti in cadrul tuturor structurilor municipale, desi, este stiut, persoanele care nu au experienta manageriala nu au ce cauta in aceste domenii.

— Dar cum vi se pare nivelul coruptiei din cadrul acestor structuri? O tema in voga, in special in ultimul timp, datorita atentiei acordate acestui subiect de catre structurile internationale…

— Coruptie e la toate nivelurile. Si in structurile locale, si in cele centrale. Fenomenul a atins o amploare maxima. Spalari de fonduri, protectionism. Este o situatie foarte grava care, nici pe departe, nu corespunde show–urilor puse pe post la TVM, in cadrul carora vedem medici arestati pentru «mita» de 50 de lei sau profesori care accepta «plati» pentru examene… Si presedintele a iesit cu un mesaj grav, potrivit caruia acest fenomen ar submina securitatea intelectuala a statului. Acest fenomen nu este nou, iar actiunile de contracarare a lui sunt neinsemnate…

— Cum isi poate reprima tentatia de a se lasa mituit un profesor caruia salariul nu–i ajunge nici pentru o pereche de pantofi?

— Asta e si problema. Doar atunci cand intelectualitatea va fi platita in corespundere cu preturile de piata, am putea vorbi despre excluderea conditiilor de corupere. Salarizarea decenta, pe de o parte, si sanctiunile dure, in cazuri de coruptie investigate echidistant si legal, ar contribui la combaterea coruptiei. In prezent, la noi, lupta anticoruptie este una selectiva. Si acest fenomen ar trebui sa dispara. Avem nevoie de o reforma de personal in toate domeniile publice.

— Transmisiunile in direct ale lucrarilor Legislativului au fost suspendate. Ce credeti despre aceasta decizie a Parlamentului?

— Singura posibilitate a opozitiei de a se manifesta a fost exclusa, desi cred ca, uneori, opozitia in mod intentionat transforma sedintele Legislativului in show, pentru a–si face imagine, partidele extraparlamentare fiind lipsite de orice fel de mediatizare la posturile declarate publice.

— Cat de multa libertate de opinie au cetatenii R. Moldova?

— Teoretic, aceasta libertate exista, dar practic, cetatenii inteleg prea bine ca nu au unde isi expune opiniile. In aceeasi situatie sunt si partidele extraparlamentare.

— Acum o saptamana, 14 ambasade si organizatii internationale au semnat o scrisoare destul de dura, vizand libertatea de opinie si libertatea presei in R. Moldova. Ce efecte ati resimtit?

— O astfel de alarma ar fi trebuit exprimata de mult. Despre efecte? Poate ca aceasta Declaratie, dura, transanta si directa, va fi luata in seama de autoritati. Deocamdata, insa, nu resimtim efectele. Campania electorala va fi un test in acest sens.

— Credeti ca o guvernare de acest fel are mai multe sanse de a exclude coruptia?

— Sunt sigura. Timpul ne dicteaza ca nu mai avem dreptul sa facem afaceri din politica, asa cum s–a procedat dupa 1990.

— Ce v–ar putea determina sa va deziceti de politica?

— Sper sa nu ajungem intr–o astfel de situatie, desi pot aparea diverse presiuni. Suntem preocupati acum de constituirea structurilor teritoriale, deoarece vrem sa fim o formatiune viabila.

— Ce credeti despre directia spre care se orienteaza R. Moldova, daca e o astfel de directie? Incotro ar merge R. Moldova cu o guvernare conservatoare?

— Noi venim din lumea de afaceri si vedem lucrurile mai pragmatic. Pentru o tara cum e R. Moldova, este destul de dificil sa nu greseasca. Vectorul european este unul important, dar, pentru a avea aceasta sansa, ar trebui sa cream aici conditii de viata apropiate de cele europene. In postura de tara saraca, nu avem nicio sansa sa ne europenizam. Noi trebuie sa edificam o tara atractiva in special pentru acei cetateni ai nostri care nu pot rezista sa traiasca aici si pleaca. In aceste conditii, ar trebui sa tinem cont si de piata de desfacere a Rusiei, de care R. Moldova are nevoie…

— Dar cum mai poate fi recucerita aceasta piata, daca gazele sunt cele mai scumpe pentru R. Moldova, iar vinul este tratat ca un produs toxic…

— Cred ca aceste momente puteau fi solutionate pe calea negocierilor. Guvernul e cel care era obligat sa negocieze, delimitand politicul de economic, acceptand, poate, chiar si unele compromisuri.

— De altfel, compromisuri au fost facute, fiind acceptate preturile cele mai mari la gaze, in speranta ca vinurile noastre vor fi primite pe piata ruseasca, lucru care, insa, nu s–a intamplat… Gazul e cel mai scump dintre tarile ex–sovietice, iar vinurile raman in Moldova.

— Nu s–a intamplat, in opinia mea, din cauza incapacitatii guvernantilor de a negocia eficient.

— Cum apreciati confruntarea actualei puteri de la Chisinau cu Bucurestiul? Ma refer, in special, la interdictia de a deschide doua sectii consulare, la Balti si la Cahul, dupa ce aceasta decizie fusese luata acum doua luni, la Chisinau…

— Asta ne vorbeste inca o data despre inconsecventa guvernantilor. E un stil propriu de a face politica, fara a se tine cont de faptul ca, atunci cand in urma unor astfel de decizii sufera doar familia ta e o situatie, iar atunci cand sufera toti cetatenii e cu totul altceva. Ar trebui sa fie mai consecventi si sa actioneze, reiesind din oportunitatile cetatenilor. Cred ca este o tensionare artificiala a relatiilor cu Romania. R. Moldova nu–i sta bine sa faca acest lucru. Noi trebuie sa facem o politica desteapta. Tarile mari fac politica mare, iar tarile mici trebuie sa faca politica desteapta.

— Cum pot fi excluse din viata noastra riscurile exodului?

— Pana nu va fi relansata economia, exodul nu poate fi oprit. Cetatenii vor cauta orice fel de sanse de a pleca. Altceva e ca, Chisinaul ar fi putut obtine un regim facilitar de vize cu UE. Am convingerea ca, in acest sens, se poarta negocieri si ca o decizie privind facilitarea regimului de vize cu UE este una posibila, dar comunistii nu fac acest lucru, pastrand «cireasa» pentru 2009, cand vor plasa–o pe tortul electoral de atunci, pentru a convinge electoratul de extraordinarele lor succese pe arena internationala. Pana atunci ei sunt gata sa le ofere cetatenilor aceasta ipostaza foarte umilitoare, anevoioasa si costisitoare de cersetori pe la portile ambasadelor straine sau, si mai periculos, de victime ale traficantilor de persoane.

— Nu credeti ca tergiversarea acceptarii unui regim facilitar de vize pentru cetatenii R. Moldova e si din teama guvernantilor ca s–ar putea pomeni in fruntea unui stat fara cetateni?

— Pana atunci cand a constatat cat de multi cetateni ai R. Moldova cer cetatenie romana, actuala guvernare accepta exodul si migratia. Le era chiar confortabil. Ei nu intreprind nimic pentru relansarea economiei, dar profita zilnic de sume impresionante de bani pe care cei plecati le transfera familiilor lor. Din aceste fonduri ei calculeaza bunastarea si fac declaratii optimiste prin mass–media. Ei chiar au stimulat, intr–un fel, exodul. Singura lor ingrijorare a fost aceasta solicitare de cetatenie romana, care le–ar oferi si cetatenilor nostri acces liber in tarile europene.

— Dupa toate probabilitatile, Ucraina are mai multe sanse sa adere la NATO si la UE decat R. Moldova. Cum va imaginati un stat mic, cum e R. Moldova, izolat intre doua state membre–UE?

— Greu. Desi Ucraina este atractiva pentru UE, nu cred ca va fi acceptata in curand. In timpul apropiat, insa, nu vad o perspectiva in acest sens nici pentru alte tari, nu doar pentru R. Moldova. Exista un moratoriu, acceptat de UE. Urmeaza o perioada in care Uniunea ar trebui sa asimileze noii membri. Au mult de lucru in interior, iar noi suntem departe de a raspunde rigorilor UE.

— Dar moratoriul nu poate continua mult timp, intrucat UE nu are nevoie de o zona de instabilitate, cum e cea transnistreana, in imediata sa apropiere, la frontiera de Est…

— Asta, intr–adevar, ii deranjeaza, motiv din care vom putea beneficia de investitii importante, pentru a edifica aici o stabilitate economica cel putin. Cu o Transnistrie ruseasca in coasta, si cu lipsa de perspectiva in solutionarea acestui conflict, este foarte greu sa obtii o stabilitate. Sa nu uitam si alt aspect. In ultimul timp, in stanga Nistrului a crescut si s–a format o generatie care ne trateaza pe noi, cei din dreapta Nistrului, ca pe niste dusmani, agresori. Este o indoctrinare a omului simplu. Posturile lor de televiziune si radio doar asta le inoculeaza. E greu de spus cate cedari ar putea accepta cetatenii nostri pentru a ajunge la solutionarea acestui conflict. Vorbesc despre cedari, deoarece pretentiile celor din stanga Nistrului sunt foarte mari, atunci cand ajunge vorba la o impacare cu Chisinaul. Aceasta conditie de incertitudine ne extenueaza, ne consuma resursele intr–un domeniu fara sorti de izbanda.

— Dar cum poate fi relansata economia?

— Ar trebui sa ajunga la putere persoane capabile sa exercite guvernarea.

— Cum poate fi relansat un sistem mort, aflat deja in stare de putrefactie?

— Prin atragerea investitiilor straine. Dar, pentru a atrage si a gestiona astfel de fonduri, este nevoie de foarte buni manageri. Persoanele ar trebui promovate in functii pe altfel de cai decat cele de cumetrism sau protectionism, destul de frecvent aplicate in Moldova. Investitiile straine in economie ar conduce si la crearea unor noi locuri de munca. Deocamdata, insa, nu vine nimeni sa investeasca intr–o tara instabila, din punct de vedere economic si politic.

— Premierul Tarlev ofera date diferite de cele reale sau chiar de cele furnizate de Departamentul Statistica, iar Parlamentul si Presedintele nu se revolta…

— E un fel de a indobitoci cetatenii. Se pare ca, peste doi ani, PCRM s–ar putea pomeni in situatia in care predecesorul acestuia a fost la inceputul anilor '90, cand lumea statea in rand sa–si arunce demonstrativ carnetul de partid. Acest lucru s–a intamplat pentru ca aceste persoane devenisera membri de partid nu din convingeri politice, ci pentru a fi avansate in functii, ocupand anumite posturi. Acelasi lucru se intampla la noi si acum. Oamenii intra in PCRM pentru a se pricopsi cu anumite functii…

— De altfel, cum apreciati astfel de persoane?

— Asa le si apreciez: ca persoane care intra in PCRM de dragul postului, dat fiind faptul ca, altfel, nu se pot realiza in viata. Sunt si vor fi foarte multi dintre acestia. Chiar si in conditiile unui alt partid de la guvernare. E o caracteristica specifica oamenilor de la noi: se dau cu puterea.

— De altfel, dupa ce criterii le acordati calitatea de membru celor care vor sa faca parte din PC?

— La fondare, eram circa 6 mii. Ne–a fost foarte greu sa convingem persoanele sa adere la PC. Un partid nou, necunoscut, dar si o formatiune care «nu plateste» pentru calitatea de membru. Or, ne–am convins ca fenomenul cumpararii semnaturilor este destul de raspandit pe la noi. Acum suntem 10 mii. In prezent, procedura de aderare la PC e mai complicata. Fiecare nou candidat are nevoie de doua recomandari de la cei care sunt deja in randurile PC. Vrem sa excludem astfel accederea in partid a unor persoane intamplatoare sau dintre cele care au alte scopuri decat cele politice.

— Cat de frecvent vi se reproseaza ca ati fi prea tineri pentru a pretinde la guvernare?

— Des, foarte des, dar nu stiu din ce motiv. De cand, la noi, tineretea e un viciu?

— Ce credeti despre tinerii care vin astazi de pe bancile universitatilor? Cat de bine pregatiti sunt ei?

— Destul de prost pregatiti. Coruptia din societate isi spune si aici cuvantul.

— Dar cum va imaginati o zi a R. Moldova fara transferurile banesti ale celor plecati in strainatate?

— Consider ca R. Moldova este in stare de default. Statul se tine doar pe aceste transferuri. Indicii macroeconomici reali demonstreaza starea falimentara a acestui stat. O asemenea situatie nu poate dura la nesfarsit. Acum tot mai multi cetateni parasesc Moldova pentru a se reuni cu membrii familiilor plecati anterior. Cei mai multi dintre ei s–au adaptat deja in tarile in care muncesc. Copiii lor frecventeaza acolo scoli si gradinite, iar ei nu mai vor sa priveasca inapoi, acolo unde si–au macinat tineretea in saracie.

— De ce ati ramas?

— Poate ca nu–mi este indiferenta situatia de la noi?

— Va multumim pentru interviu.

Pentru conformitate, Aneta GROSU