Irascibilitatea, nervozitatea, sentimentul constant de urgenta, dorinta de a avea o viata mai simpla si mai linistita, senzatia de tensiune psihica, discutiile permanente cu cei din jur despre vremurile mai bune (care au trecut sau care vor veni)… Probabil ca multi se recunosc in aceasta descriere. Specialistii spun ca, daca aveti cel putin trei din aceste caracteristici, este timpul sa va adresati la psiholog, deoarece ati intrat in randul, deja enorm, al indivizilor afectati de stres.

Saracii sunt victime ale stresului

In conditiile social–economice din R. Moldova, factorii principali de stres sunt saracia si, respectiv, plecarile cetatenilor peste hotare. Numeroase studii si rapoarte stiintifice, elaborate incepand cu anii '90, au aratat ca problemele sanatatii mentale, cum ar fi stresul si depresia, sunt mai frecvente printre cei saraci (Bulletin of the World Health Organization). Aceasta ipoteza este sustinuta si de Ala Esanu, medic neurolog la policlinica nr. 4 din Chisinau. Doctorul Esanu sustine ca «saracia este una dintre sursele principale generatoare de stres. Oamenii devin nervosi, brutali, agitati atunci cand se confrunta cu lipsa banilor. Astfel de situatii provoaca numeroase conflicte in familie, iar acestea, de obicei, rabufnesc in fata copiilor.

Tot mai frecvente sunt cazurile in care adolescentii devin victime ale depresiei».

Medicii spun ca, la varsta adolescentei, fetele sunt mai vulnerabile, fiind, totodata, predispuse la tentative de suicid. De cele mai dese ori, astfel de actiuni sunt o consecinta a incapacitatii parintilor de a satisface nevoile si cerintele copiilor. Un copil imbracat mai modest devine obiect de batjocura pentru colegii din preajma sa. «Asemenea situatii sunt provocate tot din cauza lipsei banilor, fiind o urmare a starii financiare dezastruoase a familiilor ce locuiesc in R. Moldova», explica doctorul Esanu.

Specialistii sustin ca previziunile Organizatiei Mondiale a Sanatatii referitoare la cresterea numarului persoanelor afectate de depresie si de alte afectiuni psihice s–ar putea adeveri, astfel ca, in 2020, suicidul post–depresie ar putea ajunge pe primul loc printre cauzele decesului (in 2000, acest motiv fiind pe locul 10 la intreaga populatie, dar pe locul 2 la persoanele intre 18 si 25 de ani).

Exodul: lipsa de bani sau lipsa de parinti

«Cat era in Moldova, nu prea aveam ce manca. Ma culcam cu gandul de unde sa iau bani si ma sculam cu acelasi gand. Acum fiica este plecata in Italia. Avem niste bani, insa liniste si somn tot nu mai am», se plange pacientul Vasile Rusu.

«Vin copii cu diferite patologii care trebuiau tratate cu o luna sau chiar cu jumatate de an in urma. Cauza abandonului este identica, practic, pentru toti. Unul sau ambii parinti sunt plecati, iar persoanele care au grija de copii nu au o atitudine adecvata. Astazi a venit o mamica si mi s–a plans ca fiul ei are un tic nervos. Ea nu stie de cand a aparut aceasta problema deoarece a fost plecata, iar bunica, care ar trebui sa ingrijeasca de nepotel atat timp cat mama face bani, nu a observat cand copilul a inceput a clipi nervos din ochi. Poate de vreo luna, poate de vreo jumatate de an. Ei nu stiu ca ticul cronic nu mai poate fi tratat.

In alt caz, am avut un pacient care suferea de sindromul convulsiv. Avea contractii musculare pe jumatate de corp, iar mama acestuia nu a gasit de cuviinta, sau poate ca nu a avut posibilitate, sa se adreseze la medic. Abia atunci cand copiii isi pierd cunostinta, parintii bat alarma, solicitand interventia medicului.«

«Bataia este la putere»

«In familiile de la noi, situatiile evolueaza, de obicei, in felul urmator: tata este presat ca nu aduce bani in casa. Pentru a se elibera de stres, el o bate pe mama, care, la randul ei, nu gaseste alta solutie de redresare a situatiei decat sa–si bata copilul.

Am avut numeroase cazuri cand veneau parintii cu copii pe corpul carora se observau multiple semne de violenta.

Stresul excesiv provoaca numeroase tulburari si boli. El poate contribui la declansarea hipertensiunii si, in consecinta, la afectiuni cardiace si cerebro–vasculare, precum si la ulcere, la dereglari inflamatorii ale vizicii biliare, la afectiuni musculo–scheletale. Prin alterarea sistemului nervos si a celui hormonal, stresul persistent creeaza un climat fertil pentru orice maladie.

Toate aceste prognoze sunt ingrozitoare, insa persoanele afectate incearca, de regula, sa–si amelioreze starile de depresie cu puterile proprii.

O alta metoda de autotratament este consumul exagerat de tutun, alcool sau droguri. In unele cazuri, oamenii fac uz de medicamente, dar acest lucru nu duce la ameliorarea bolii, ci la dependenta organismului de medicamente«, spune neurologul Ala Esanu.

Majorarea salariului — cel mai bun remediu antistres

Medicii le propun pacientilor ceaiuri, emulsii, tincturi antistres, insa cea mai buna cale de eliberare a societatii din mreaja stresului ar fi, in opinia medicilor, majorarea salariilor.

In timp ce salariile raman neschimbate, numarul pacientilor care sufera de dereglari mentale creste. Pentru a ajunge la un medic neurolog sau psiholog, trebuie sa ai recomandarea medicului de familie. Urmeaza inregistrarea si abia peste o saptamana, dupa ce pierzi o jumatate de zi la usa medicului, intri la specialist.

«Stresati devin nu doar pacientii, ci si medicii, care au de consultat uneori cate 30–40 de pacienti pe zi. Toti flutura polita de asigurare, considerand ca aceasta trebuie sa le deschida toate usile, iar daca intampina vreo piedica, le pot deschide si cu piciorul. Uneori sunt atat de agitati, incat incep a se certa, a se bate sau a se trage de par», se plang medicii.

Incearca de intreaba cine este ultimul in aceste randuri uriase din coridoarele policlinicilor de sanatate mentala si vei auzi acelasi raspuns: «Aici fiecare este primul».

«Persoanele care sufera de nevroze, depresii nonpsihotice, stres si alte dereglari de comportament mental reprezinta 30 % din numarul total de bolnavi, pe primul loc fiind bolile mentale provocate de unele traume, pe locul doi schizofrenia, pe locul trei retardul mental si pe locul patru starile limitrofe. Statistica este aceeasi ca si in alte tari europene: 1% bolnavi de schizofrenie, 1% cu diferite dereglari organice, 2% cu nevroze, 3% cu retard mental», spune Mircea Cucu, medic–sef adjunct la Spitalul clinic de psihiatrie al Ministerului Sanatatii.

Insa aceste 1–3% ascund in spatele lor zeci de mii de pacienti luati la evidenta. Dar cati bolnavi mai sunt care inca nu s–au adresat la medic? Care ar fi numarul real de persoane ce sufera de dereglari mentale?

«Omit statistica intentionat, deoarece nu as dori sa se creeze impresia ca in R.Moldova jumatate din populatie este plecata peste hotare, iar cealalta jumatate este »nebuna«, afirma Mircea Cucu.

Desi datele statistice sunt camuflate, un lucru este evident si medicii insisi recunosc ca numarul bolnavilor de boli mentale creste pe zi ce trece. In Chisinau au fost create, cu suportul unor proiecte europene, mai multe centre de sanatate si reabilitare mentala, structuri alternative spitalului de psihiatrie, unde bolnavii pot beneficia de serviciile medicului chiar la locul de trai. Un astfel de centru functioneaza si in sectorul Buiucani.

«Centrul a fost deschis acum un an. Pacientii nostri sunt persoanele cu deficiente mentale. Bineinteles, acordam consultatii medicale tuturor, insa grupul nostru tinta sunt bolnavii cu tulburari mentale care au statut, persoanele care nu vor sa fie nominalizate. Noi nu ne ocupam de persoanele sarace, asta nu–i painea noastra…», spune Alexandra Rusnac, sefa centrului.

In policlinici, medicii sunt obligati sa deserveasca toti pacientii. Majoritatea lor fac parte din paturile sarace ale populatiei sau, mai bine zis, formeaza majoritatea populatiei, iar restul, elita societatii, adica minoritatea, constituie «painea» centrelor de sanatate si reabilitare mentala, unde nu e nevoie sa te inregistrezi cu o saptamana inainte sau sa stai in rand, asa cum o fac saracii.

Svetlana PANTA