Oameni in cautarea patriei

«Mi–a fost frica sa raman acasa», isi incepe povestea Elshiekh Mohamed Hamid. Nascut in Khartun, Sudan, Mohamed si–a trait copilaria cu frica si stresul unui matur.

«Provin dintr–o familie de intelectuali care a fost mereu persecutata de autoritati», povesteste Elshiekh Mohamed privind in gol.

La 19 ani a plecat de acasa. De atunci n–a mai revenit in patrie. «Si fratii si surorile mele sunt imprastiati prin lume. Visez la clipa cand vom fi iarasi impreuna. Pana atunci vreau sa–mi fac un rost in Moldova», spune refugiatul.

«Tata m–a sfatuit sa plec»

Mohamed a plecat din Sudan in 1989, cand printr–o lovitura de stat a fost schimbat vechiul regim. Tocmai terminase liceul. Tatal l–a sfatuit sa plece, pentru ca acolo nu avea nici un viitor, iar viata ii era amenintata.

Inca in liceu, Mohamed devenise membru al Frontului Democratic Sudanez. Din acest motiv era mereu in vizorul politiei. Cu mari eforturi, a obtinut o bursa din partea guvernului sudanez. Astfel Mohamed a ajuns student la medicina in Romania.

Insa si de aceasta data destinul i–a intins o cursa. «Dupa cativa ani de studii, guvernul sudanez ne–a retras bursele. Ar fi trebuit sa ma intorc in tara», zice sudanezul.

O asemenea decizie insa nu–si gasea loc in mintea lui Mohamed. Si el «a naufragiat» in Moldova. I s–a parut cea mai buna alegere, deoarece cunostea limba romana. S–au scurs de atunci sapte ani.

«Dupa anii de intoleranta traiti acasa, esti discriminat si–n tara de refugiu. Mi s–a intamplat deseori sa ma priveasca ciudat, mai ales in transportul public. Pe strada eram mereu verificati de politie. Acum problema aceasta nu este intr–atat de nuantata», afirma refugiatul.

Intoleranta, «sora» cu lipsa de educatie

«Intr–o seara, in timp ce ma deplasam pe o strada din sectorul Botanica, trei tineri ce–mi veneau in intampinare mi–au barat calea. Ei s–au postat inaintea mea, nepermitandu–mi sa trec. Dupa cateva schimburi de replici s–a incins o bataie in care trebuia sa le tin piept de unul singur. Desi strada era aglomerata, nimeni nu incerca sa ne desparta sau macar sa cheme politia. Dupa minute bune, a intervenit un barbat care m–a scos din acel macel. Si acum ii sunt recunoscator», zice sudanezul.

Elshiekh Mohamed spune ca intoleranta porneste de la lipsa de educatie. Daca intrebi pe cineva de ce se poarta urat cu un strain, la sigur nu–si va putea argumenta raspunsul.

Actualmente, Mohamed lucreaza ca traducator de araba la Directia Migratie si Azil. Cunoasterea limbii romane a constituit pentru el un atu. Locuieste cu sotia Ana si fiul Alias, nascut in caminul pentru refugiati.

Cativa ani in urma tatal lui Mohamed a plecat dintre cei vii. Fiul nu i–a fost alaturi in ultimul drum. Viata insa nu sta pe loc. Mohamed incearca sa–si cladeasca un destin aici, in Moldova.

Opinia expertului

Ecaterina Silvestru, director adjunct, Directia Migratie si Azil:

«Orice persoana venita din alta tara, fara acte, da de banuit. Noi putem sa le acordam protectie persoanelor refugiate doar daca ne asiguram securitatea noastra si a statului nostru.

Daca ne referim la atitudinea generala a populatiei fata de persoanele straine, exista mai mult o doza de suspiciune decat de intoleranta. Problema noastra mai grava nu e intoleranta, ci indiferenta. Suntem indiferenti si fata de noi insine cateodata. Se intampla sa toleram sau sa fim intoleranti pe negandite.

Noi trebuie sa fim toleranti, dar si vigilenti. Sa stim pe cine «incalzim». Populatia insa sa nu fie atat de indiferenta, sa aiba mai multa initiativa cand e vorba de a oferi cuiva ajutor, netinand cont de nationalitate sau culoare.«

Dictionar

Refugiat, –a, refugiati, –te, adj., s.m.  si f. (Persoana) care s–a retras undeva sau la cineva spre a se adaposti, spre a gasi sprijin sau ocrotire in fata unei primejdii, a unei neplaceri etc.

Refugiat politic = persoana care a cerut azil politic intr–o tara straina.

Iuliana Josu

Rubrica realizata de Asociatia Presei Independente (API) cu suportul Ambasadei Regale a Norvegiei la Bucuresti.