Din cauza neglijarii si a lipsei de bani pentru reparatia capitala a intreprinderilor din domeniul gospodariei comunale, calitatea serviciilor prestate de acestea s–a deteriorat considerabil. In prezent, R. Moldova se confrunta cu numeroase probleme ce tin de calitatea si accesul populatiei la servicii publice locale, in special la serviciile gospodariei comunale. Cea mai alarmanta problema este impactul unor servicii deteriorate asupra mediului inconjurator, dar si a vietii si sanatatii populatiei. Desi, prin lege, autoritatile publice locale sunt obligate sa asigure populatia cu strictul necesar: alimentarea cu apa potabila, canalizarea, alimentarea cu energie termica si salubrizarea, acestea nu dispun de suficiente resurse financiare, iar Guvernul nu contribuie la dezvoltarea infrastructurii locale si la ridicarea nivelului calitatii acestor servicii. In consecinta, intreprinderile din sectoarele de alimentare cu apa, energie termica si gestiunea fondului locativ sunt falimentare, sustin expertii din cadrul IDIS–Viitorul.

Potrivit acestora, infrastructura serviciilor de prima necesitate are un grad avansat de uzura, ceea ce duce la cheltuieli enorme pentru intretinere, dar si la pierderi mari in retelele de distributie si la o calitate proasta a serviciilor prestate. Expertii sustin ca aceste probleme nu mai pot fi neglijate, intrucat sunt de interes vital pentru intreaga populatie a tarii.

Victor Mocanu, autorul studiului "Costul si administrarea serviciilor publice locale de interes general", facut public recent, sustine ca motivele care au dus la situatia critica in acest domeniu sunt legate de lipsa de bani pentru renovarea infrastructurii locale, or, in bugetele locale nu sunt prevazute cheltuieli pentru investitii.

Autorul documentului considera ca statul a comis o grava eroare punand in sarcina autoritatilor publice locale toata povara administrarii serviciilor publice fara a le acoperi din punct de vedere financiar. Acestea nu dispun de suficiente resurse pentru a–si exercita atributiile, in consecinta, 40 de localitati din R. Moldova nu dispun actualmente de drumuri de acces, 60 la suta din localitati nu au un sistem de aprovizionare cu apa potabila, iar 81 la suta din localitati nu au sistem de canalizare.

Mai mult decat atat, primariile nu dispun de instrumente viabile in scopul atragerii investitiilor, din care cauza, 68 la suta din localitatile de la noi sunt dependente de fonduri si credite din strainatate, sustine expertul, potrivit caruia, pentru ca localitatile din Moldova sa fie aprovizionate cu apa potabila, statul ar avea nevoie de aproape 5 miliarde de lei, adica de un buget national.

"Statul nu contribuie la dezvoltarea infrastructurii locale, lipsesc investitiile, iar mijloace financiare sunt acordate doar pentru intretinerea sistemelor. In consecinta, starea tehnica a intreprinderilor din acest domeniu, in special la sate, este critica. Majorarea continua a pretului resurselor energetice importate face ca Moldova sa se confrunte cu probleme serioase la intretinerea si imbunatatirea infrastructurii publice locale. Astfel, primariile intampina obstacole in realizarea obiectivelor de dezvoltare economica si reducere a saraciei, pe care si le–a asumat Guvernul".

In programul guvernamental de activitate "Modernizarea tarii — bunastarea poporului" s–a stabilit ca "prin intermediul autoritatilor administrative centrale (ministere, agentii, servicii, birouri) Guvernul sprijina autoritatile publice locale in ceea ce priveste infiintarea, dezvoltarea si imbunatatirea serviciilor publice de gospodarie comunala, precum si dezvoltarea infrastructurii in acest domeniu".

Ce avem de fapt?

50 la suta din populatia tarii consuma apa ce nu corespunde cerintelor sanitare

Astfel, din cauza neglijentei autoritatilor, peste jumatate din populatia tarii utilizeaza in scopuri potabile apa ce nu corespunde exigentelor sanitare, ceea ce duce la un nivel inalt al morbiditatii in randul populatiei. Circa 20 la suta din morbiditatea generala inregistrata este provocata de calitatea inadecvata a apei. In prezent, peste 83 la suta din fantani si 50 la suta din izvoare nu pot fi utilizate in calitate de sursa de apa potabila, iar 67 la suta din apeductele existente in localitatile rurale nu corespund exigentelor igienice, aflandu–se in stare nesatisfacatoare, se arata in studiul mentionat. Totodata, din lipsa de bani pentru reparatii si intretinerea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare, s–au distrus rapid, in majoritatea localitatilor, de la 60 pana la 90 la suta din sistemele de aprovizionare cu apa. Acestea au un grad avansat de uzura, ceea ce duce la pierderi mari si la servicii de proasta calitate. In mediile rurale, autoritatile publice locale incearca sa creeze anumite conditii si sa obtina fonduri pentru reinnoirea sistemelor de aprovizionare cu apa. Deoarece e nevoie de eforturi financiare mari, iar bugetele locale sunt sarace, oamenii de la sate sunt indemnati de catre administratia locala sa–si aduca si ei o contributie de 15 la suta. In orase, o atare practica nu este utilizata, oamenii de la sate simtindu–se astfel discriminati in raport cu locuitorii din mediile urbane.

O situatie si mai alarmanta s–a creat in sistemul de termoficare. In prezent, in orase aproape ca nu mai functioneaza sistemele centralizate de aprovizionare cu caldura. Exceptie fac orasele Chisinau si Balti, desi, potrivit informatiilor Ministerului Industriei si Infrastructurii, in Moldova ar functiona 16 intreprinderi producatoare de energie termica, situate in cateva orase si centre raionale. In restul localitatilor, exista sisteme descentralizate sau, in genere, nu exista.

Potrivit expertului Victor Mocanu, cauzele nu rezida doar in lipsa banilor pentru sustinerea acestui sector, ci si in consumul foarte mare de energie de catre utilajele invechite moral si fizic. "In ultimul timp, tot mai multi consumatori decid sa se deconecteze de la sistemul centralizat si–si instaleaza sisteme termice autonome. Aceasta insa, duce la o scumpire si mai mare a caldurii pentru restul consumatorilor deserviti prin reteaua centralizata", sustine Victor Mocanu.

Statul nu se grabeste sa amelioreze situatia

Pe de alta parte, furnizorii sustin ca politicile tarifare nu asigura recuperarea cheltuielilor suportate, ceea ce contribuie la deteriorarea continua a sistemului. Numarul mare al cetatenilor care, confruntandu–se cu un nivel sporit de saracie, nu pot achita nici macar aceste taxe, continua sa reprezinte o amenintare pentru buna functionare a sistemului serviciilor publice. Aceasta amenintare duce la plati scazute sau intarziate catre furnizorii care si asa sunt in prag de faliment.

Cu toate acestea, expertii sustin ca statul nu se grabeste sa utilizeze forme alternative de prestare a serviciilor publice de interes local in conditiile descentralizarii si autonomiei locale. O problema la fel de importanta este faptul ca in domeniul serviciilor comunale nu sunt stabilite standarde de calitate la prestarea serviciilor, ceea ce creeaza mari batai de cap consumatorilor, cei care achita costul acestor servicii. Expertii sunt de parere ca starea de lucruri in acest domeniu ar putea fi ameliorata in cazul in care statul si–ar aduce contributia directa.

Solicitat de noi, Oleg Cernei, consilier in cadrul Consiliului municipal Chisinau, a spus ca nici situatia intreprinderilor gospodariei comunale din capitala nu este mai buna. "Deja de mai multi ani nu s–a schimbat nimic in managementul acestor intreprinderi, care au ramas ca mostre ale sistemului sovietic", sustine consilierul, potrivit caruia statul le foloseste doar prin prisma intereselor politice. "Mai bine de cativa ani tarifele la serviciile prestate de catre furnizorii de servicii publice sunt privite ca un element politic, si nu economic. Expertii au perfecta dreptate cand spun ca impactul calitatii serviciilor prestate este unul negativ atat pentru populatie, cat si pentru mediul inconjurator. De exemplu, la ora actuala, 60 la suta din retelele Termocom–ului sunt deteriorate, iar scurgerile de la aceasta intreprindere constituie un real pericol pentru mediul inconjurator".

Cat priveste lipsa mijloacelor pentru reparatia capitala a intreprinderilor gospodariei comunale, Oleg Cernei sustine ca din cauza managementului inadecvat, acestea sunt falimentare, iar populatia este nevoita sa plateasca bani pentru servicii necalitative. "Numai Termocom–ul are in prezent datorii in suma de 1,600 miliarde lei. Despre ce fel de reparatii putem vorbi?", se intreaba consilierul. Potrivit lui, statul impreuna cu expertii in domeniu trebuie sa gaseasca solutii concrete pentru ca aceste intreprinderi sa fie privatizate sau transmise in concesiune, iar managementul lor sa fie schimbat radical.

De aceeasi parere este si Petru Gontea, sef–adjunct al Directiei municipale locativ–comunale a Primariei Chisinau. Potrivit lui, din cauza tarifelor mici la serviciile publice, intretinerea intreprinderilor din acest domeniu este, practic, imposibila. "Pe baza diferitor granturi, reparatii sunt efectuate, dar ele sunt minime. In aceeasi situatie se afla si intreprinderile de gestionare a fondului locativ, care nu pot face fata economiei de piata. Atat timp cat nu vor fi revazute tarifele pentru servicii, aceste intreprinderi vor continua sa fie falimentare, acumuland datorii mari", sustine Petru Gontea.

Camelia URSU