Un interviu cu Vladimir Filat, deputat PD,
vicepresedintele Comisiei parlamentare pentru Securitatea Nationala, Aparare si Ordine Publica

— Dle Filat, este cunoscuta o veche afirmatie, potrivit careia politica ar fi un business profitabil. Ce credeti Dvs. despre aceasta?

— S–ar putea sa fie si profitabila pentru unii. In realitate, insa, politicienii reprezinta mentalitatea si comportamentul oamenilor de care sunt alesi, adica a electoratului. In politica, e acelasi raport dintre oamenii onesti si cei nu prea, dintre oportunisti si persoanele care au si respecta principii morale adecvate si doresc sa faca viata oamenilor mai buna. Daca e sa ne referim la Parlament, cunosc multe persoane oneste, care nu si–au facut din politica o afacere, colegi cu care colaborez cu multa placere si, sper, cu tot atata eficienta.

— De altfel, de ce ati revenit din business in politica?

— Am lipsit temporar de pe scena politica a R. Moldova. S–a intamplat acest lucru nu atat din proprie dorinta si nici din cauza ca nu am indreptatit asteptarile electoratului. Guvernul Sturza, din care am facut parte si eu, in doar doi ani, a realizat pentru dezvoltarea democratica si economica a R. Moldova mai multe reforme decat actuala putere in sase ani. Acest fapt mi–a incurajat autoritatea morala de a reveni in viata politica si in cea publica. Nimeni, niciodata, nu a reprosat cu argumente ca guvernarea din 1998–2000 a fost o guvernare nereusita sau incompetenta.

— Cum explicati iesirea deputatilor comunisti din sala de sedinte atunci cand vine Ora Guvernului?

— Nu cred ca e o conduita moderna si democratica, desi, acest gest ar putea fi calificat drept unul care reflecta relatia guvernare–opozitie. Mai multi deputati se simt ofensati de faptul ca seful Cabinetului de Ministri ignora Legislativul. Cred ca lipsa de comunicare parlament–guvern e o scapare imensa pentru un stat democratic cu regim parlamentar. Unii deputati percep Ora Guvernului ca pe o formalitate, deoarece felul in care se prezinta Executivul in fata Legislativului este unul nespus de redus. Subiecte de o importanta stringenta pentru stat sunt prezentate de viceministri sau chiar de sefi de departamente sau directii, ministrii si premierul evitand tribuna Parlamentului.

— Una dintre interpelarile Dvs. viza interceptarile ilegale de convorbiri telefonice. Ati abordat acest subiect pentru ca ati avut de suferit in urma interceptarilor clandestine?

— Nu am abordat problema din motive personale, deoarece nu sufar de mania persecutarii si nici nu am opinii diferite de cele publice, despre care as vorbi in secret. Dar mai multi cetateni repeta de fiecare data, in cadrul unor discutii telefonice, ca o declaratie sau alta nu poate fi facuta "la telefon". Fie ca, intr–adevar, convorbirile sunt interceptate, fie ca cetatenii au permanenta senzatie ca statul ii urmareste, supraveghindu–le clandestin activitatea. E o situatie anormala. Este un semnal periculos care dezvaluie ca oamenii cinstiti se tem de propriul stat.

— In urma unei decizii anterioare, activitatea SIS este supravegheata de o subcomisie parlamentara, condusa de vicepresedintele Parlamentului, Iurie Rosca. Dvs. faceti parte din aceasta subcomisie. Ce a constatat ea supraveghind activitatea SIS?

— Subcomisia este formata din deputati care reprezinta toate fractiunile parlamentare. Reforma activitatii SIS e o problema importanta si chiar e un subiect al Planului de Actiuni R. Moldova–UE. Subcomisia urma sa stabileasca situatia reala din cadrul acestui sistem pentru a determina parametrii in care se va desfasura reforma structurii respective, in scopul realizarii unei activitati racordate la interesele statului, cu respectarea stricta a drepturilor si libertatilor cetatenilor si, totodata, pentru evitarea oricarei forme de abuz in acest sens. Cu toate acestea, nu pot afirma ca problema controlului eficient al activitatii SIS de catre aceasta subcomisie a fost solutionata.

— Ce s–ar intampla in R. Moldova daca dosarele securitatii ar fi, totusi, deconspirate?

— Am vazut cu totii ce s–a intamplat in Romania, unde persoanele ce pretindeau o autoritate morala incontestabila au fost deconspirate ca fiind informatori ai securitatii. Aici, in R. Moldova, am avea o situatie, poate, si mai grava. Din punctul meu de vedere, dosarele securitatii trebuie sa fie deconspirate pentru a pune punct unei perioade din istorie. Actualmente, cine ne poate garanta noua, cetatenilor R. Moldova, ca persoanele care detin informatii despre fostii informatori nu practica santajul sau alte forme subtile de influenta asupra lor?

— Cateva subiecte tari au bulversat opinia publica in ultimul timp: tentativa de omor a lui Constantin Domnisor, dezvaluirile familiei Sari despre implicarea deputatului Vasile Iovv in asasinarea lui Piotr Sari... Cum decurg aceste anchete si cate sanse exista ca persoanele vinovate de aceste crime sa fie trase la raspundere?

— Despre cazul Domnisor mi–am expus pozitia si in Parlament, si in cadrul emisiunii "In profunzime" la postul PRO TV. De fiecare data am pledat pentru o ancheta echidistanta si completa, asa cum prevede legea. Despre cel de–al doilea caz cunosc doar informatiile publice, dar cred ca orice acuzatie adusa unui demnitar trebuie examinata cu atentie maxima.

— Cum explicati tacerea in subiectul "Domnisor", dar, mai ales, tacerea ministrului Papuc?

— Nu cunosc detaliile anchetei pentru ca nu am nici o informatie privind mersul ei si nici un drept de a ma amesteca in activitatea organelor ce ancheteaza cazul. Sper ca, in timpul apropiat, rezultatele vor fi facute publice.

— Cine si cum lupta cu coruptia in R. Moldova?

— Lupta tot mai multi, iar in acest scop se aloca sume tot mai impresionante de bani. Cu toate acestea, nu avem persoane condamnate pentru actiuni de coruptie. Oricat am cauta, nu vom descoperi sentinte de condamnare, cu exceptia unor cazuri marunte. Se vorbeste tot mai mult de coruptia in invatamant, medicina si tot mai superficial despre coruptia in structurile decizionale.

— Vorbim din ce in ce mai mult despre coruptie. Cine sunt coruptii? Care sunt actiunile de coruptie si sferele cel mai mult afectate de coruptie? Cum apreciati lupta cu coruptia din societatea noastra?

— Daca vorbim despre lupta cu coruptia, constatam cu regret ca este una mai mult declarativa si ma bazez, spunand acestea, pe rezultatul acestei lupte. Corupti sunt cei care au capacitatea de a face sau de a nu face ceva, avand statutul respectiv si aici, cautarea si "deconspirarea" coruptilor in domenii cum ar fi invatamantul sau medicina, cred ca are drept scop de a sustrage atentia societatii de la adevaratele sfere ale coruptiei. Ar trebui sa pornim combaterea coruptiei de la sferele in care sunt localizati adevaratii corupti. In institutiile statului, acolo unde sunt luate decizii importante, ar trebui cautate persoanele afectate de coruptie si nu in randul opozitiei, a avocatilor sau a clericilor Mitropoliei Basarabiei...

— In cine aveti incredere astazi?

— Este o intrebare cam delicata. Ca sa nu gresesc, voi spune ceea ce simt cu certitudine: am incredere in parintii mei, in sotie si in putinii prieteni pe care ii am.

— Dupa mai multi ani de la demararea procesului de privatizare in R. Moldova, ce note i–ati acorda?

— Scopul propus odata cu lansarea acestui proces nu a fost atins nici pe departe. Si in continuare statul detine si gestioneaza active impresionante, iar prin aceasta distorsioneaza insasi ideea economiei de piata. Daca e sa calificam acest proces, as acorda "nesatisfacator".

— In ce domenii pot fi investiti banii celor plecati peste hotare?

— Sumele impresionante de bani care sunt transferate din tarile europene care, de mai multi ani, legal sau clandestin gazduiesc concetateni de–ai nostri nu si–au avut efectul prognozat, deoarece au fost investite haotic. Cetatenii nu au incredere ca in R. Moldova poti face afaceri fara riscuri. Ei au transferat bani pentru haine, mancare sau case, si acestea destul de importante, dar nu si–au propus sa demareze niste afaceri. Desi anual sunt transferate sume mari de bani, in R. Moldova este destul loc pe piata serviciilor, in businessul mic si mijlociu. Cred ca piata noastra poate fi receptiva la diverse produse de prima necesitate care, in prezent, sunt aduse de la km 7, de la Odesa, sau de prin pietele din Turcia. Daca acestea ar fi produse in Moldova, ar raspunde mai clar nevoilor oamenilor.

— Cine taraganeaza adoptarea Legii despre finantarea partidelor politice?

— In prezent, exista un proiect al acestei legi, elaborat de un grup de deputati. Sper ca in sesiunea de primavara–vara el va fi pus in discutie in Parlament. In acest sens, o lege adecvata ar putea diminua eventualele actiuni de coruptie in cadrul clasei politice de la noi. O conditie absolut imperioasa este ca aceasta lege sa nu fie elaborata pentru un singur partid sau pentru un grup restrans de formatiuni politice. Legea trebuie sa fie una complexa, care ar raspunde scopului propus.

— De 15 ani deja spunem ca edificam un stat de drept si democratic. Concomitent, constatam ca mai multe legi importante, care ar fi trebuit sa reglementeze importante activitati din cadrul acestui stat, se mai afla in varianta de proiect, zabovind undeva, prin birourile deputatilor sau ale ministrilor. Ma refer la Legea cu privire la raspunderea ministeriala, Legea privind administratia publica centrala de specialitate, Legea cu privire la serviciul public si statutul functionarului public, Legea cu privire la conflictul de interese, Legea cu privire la declararea veniturilor, Legea cu privire la transparenta decizionala, Codul de conduita al functionarului public... Din ce cauza a fost tergiversata adoptarea acestor legi?

— Este adevarat, in lumea civilizata aceste legi reprezinta documentele fundamentale in organizarea activitatii statului. La noi, insa, nu a existat, pe de o parte, capacitate, iar pe de alta parte vointa politica.

— R. Moldova devine vecinul imediat al UE. Cum se va schimba viata noastra de la 1 ianuarie 2007?

— Cred ca, cel putin la inceput, vor fi mai multe greutati decat beneficii, iar cel mai important impact va fi de natura psihologica. Cetatenii vor intelege adevarata situatie geopolitica a Moldovei si distanta reala dintre Moldova si Uniunea Europeana. Ma refer si la problema vizelor, a noilor reglementari in comertul cu Romania etc.

Si aici voi reveni in trecut. Pentru prima data, integrarea europeana a fost inclusa in programul de guvernare al Guvernului Sturza inca in anul 1999. Actiunile acestui guvern urmau a fi continuate. Dar, la alegerile din 2001, electoratul a sprijinit comunistii, precum si integrarea in cadrul Uniunii Rusia — Belarus, o structura inexistenta, in fond, atunci, dar si acum. Cetatenii trebuie sa inteleaga ca situatia in care s–au pomenit cu totii este o consecinta a votului lor.

— Prin anii '90, erati student in Romania, ulterior desfasurand si afaceri acolo. Cum vi se pare scandalul diplomatic declansat de conducerea de la Chisinau in ultimele saptamani?

— Cred ca, dupa 2007, Romania, in calitatea sa de stat membru al UE, dar si modelul politic de acolo vor deveni tot mai atractive pentru cetatenii nostri. Guvernantii inteleg perfect acest lucru si, pentru a zadarnici transformarea Romaniei intr–un centru si mai important de atractie pentru cetatenii R. Moldova, se incearca ridicarea unor ziduri imaginare de neincredere, ura, suspiciune si scandaluri. Cred ca, de fapt, puterea nu face nimic altceva decat sa se autodiscrediteze prin scandaluri politice fara vreo acoperire. Autoritatea puterii de stat nu poate fi mentinuta prin asemenea tactici si actiuni.

Constatam o realitate incontestabila: drumul spre UE este imposibil in lipsa unei relatii bune cu Romania. Daca cineva afirma ca ar fi posibil sa ajungem direct la Bruxelles cu asemenea strategii si atitudini, ori se inseala amarnic, ori minte deliberat. Cu avionul, in UE pot ajunge doar demnitarii. Dupa o serie de acuzatii antiromanesti, facute pe parcursul ultimilor ani, cred ca recentele acuze vor face ca autoritatea actualei guvernari in fata Vestului sa scada tot mai mult. Fosta ambasadoare a SUA la Chisinau, la plecarea sa din R. Moldova, a declarat ca scandalurile antiromanesti provocate de Chisinau au surprins–o neplacut pe parcursul aflarii sale in misiunea diplomatica din Moldova. Cred ca acest mesaj diplomatic trebuie luat in seama de actuala putere, daca aceasta se considera responsabila fata de destinul oamenilor pe care ii conduce.

Sper ca Bucurestiul, in special societatea romaneasca, nu se va lasa antrenat in aceste dispute amorale. Relatia cu Romania este vitala pentru noi toti sub mai multe aspecte, iar dupa 1 ianuarie 2007, aceasta tendinta se va consolida.

— Cine are nevoie azi de inghetarea relatiilor Chisinau–Bucuresti?

— Politicienii care se tem ca modelul Romaniei va fi tot mai atractiv si cetatenii ar putea cere o schimbare si o democratizare reala a societatii conform adevaratelor standarde europene, pe care le vom avea chiar in fata noastra. Sunt si persoane obsedate maniacal de faptul ca relatiile firesti cu Bucurestiul ar duce la disparitia R. Moldova ca stat.

In realitate, insa, anume acest mod agresiv si nefiresc de comportament politic, anume aceasta "lupta pentru statalitate", ridica un important semn de intrebare asupra viitorului Moldovei ca stat.

— In ce relatii sunteti astazi cu vicepresedintele Parlamentului, Iurie Rosca?

— Cu Iurie Rosca avem relatii colegiale, nu m–am lasat provocat si nu ma voi lasa atras de gandul razbunarii. Cea mai buna judecata sunt oamenii, care ii vor judeca pe toti cu adevarata masura.

— Unde preferati sa plecati in vacanta de iarna?

— In vacanta de iarna plecam cu familia in munti. Sper sa avem zapada si in acest an pentru a ne respecta traditia.

— Ce pondere are PD in localitatile rurale?

— PD este unul dintre cele mai importante partide politice, cu reprezentare la toate nivelele. Acest fapt il demonstreaza toate sondajele si sunt sigur ca il vom confirma si in alegerile locale din 2007.

— Vi s–a intamplat ca alegatorii sa va reproseze votul pro–Voronin din 4 aprilie 2005?

— Da. Cred ca acest lucru ar putea sa–l confirme si alti deputati care si–au dat votul pentru actualul presedinte. E un lucru care ar trebui sa–i dea de gandit in primul rand domnului presedinte Voronin.

— Ce ati mai aflat despre miile de copii care cresc fara parintii plecati la munca peste hotare?

— Cifrele sunt ingrozitoare. 75 de mii de copii locuiesc fara un parinte, iar 35 de mii — fara ambii parinti. Acestea sunt rezultatele emigratiei masive din ultimii ani. Daca le pronunti in voce, ti se pare ca ar fi urmarile unui razboi. Nici din razboi nu am iesit cu atatia copii fara de parinti. Statutul lor e si mai dificil. In realitate ei nu pot fi considerati orfani, dar nici de grija si caldura parintilor nu beneficiaza. Aceasta este o problema prioritara pentru R. Moldova si cred ca ii voi acorda o atentie maxima in urmatorii ani de mandat.

— Cine va fi candidatul PD la Primaria Chisinau?

— In PD sunt foarte multe persoane care ar putea si ar face fata acestei functii. Partidul va lua in curand o decizie in acest sens.

— Cine va fi urmatorul presedinte al R. Moldova?

— Cred ca va fi o persoana din afara oricarui partid.

— Care partid va fi majoritar in Parlamentul 2009?

— Majoritati confortabile, similare cu cea din actualul Parlament si, cu atat mai mult, cu cea din Legislativul precedent, nu vom mai avea niciodata. Sunt sigur ca vom ajunge la formula unui guvern de coalitie. Rezultatele viitorului scrutin s–ar putea sa fie surprinzatoare sub mai multe aspecte. In 2009, persoanele politice "longevive" ar putea iesi definitiv din viata politica. Inevitabil, vom asista la o schimbare de generatii in politica moldoveneasca.

— Va multumim pentru interviu.

Pentru conformitate, A.G.