Judecătorul Popa, ultimul cuvânt: „Ce a făcut CNA este o provocare. Cer să fiu achitat”

Judecătorul Gheorghe Popa a solicitat instanţei să fie achitat, precizând că nu a comis infracţiunea care i se impută. În „ultimul cuvânt”, înainte de pronunţarea sentinţei în dosarul penal pe numele său , Popa a spus că a fost victima unei provocări şi înscenări din partea Centrului Naţional Anticorupţie.

Marţi, 1 aprilie, la Judecătoria Buiucani a continuat examinarea dosarului judecătorului suspendat din funcţie al Judecătoriei Teleneşti, Gheorghe Popa, reţinut în flagrant în timp ce ar fi primit 200 USD toamna trecută. După ce, în şedinţa anterioară, au avut loc susţinerile verbale ale procurorului anticorupţie şi ale avocatului judecătorului, în şedinţa de marţi, judecătorul Victor Boico, care examinează dosarul, a audiat completările, dar şi ultimul cuvânt al judecătorului inculpat, Gheorghe Popa.

Argumentele procurorului

Procurorul Octavian Iachimovschi a spus că „argumentele acuzării referitoare la nesinceritatea martorilor acuzării nu şi-au găsit justificare” şi că „apărarea a avut posibilitatea de a adresa întrebări martorilor. Acestea, în mare parte, constituiau un joc de cuvinte ce aveau scopul derutării lor, fiind întrebări ce nu se refereau la fondul cauzei sau la premisa probelor”. Iachimovschi a mai precizat că probele apărării au fost combătute de acuzare. Procurorul a făcut referire la afirmaţiile anterioare ale apărării, care, referindu-se la o decizie a Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), constata că Roman Buşovschi a acţionat, în timpul unei bătăi soldate cu tortură, ca persoană oficială, fapt

care, conform apărării, demonstrează că Buşovschi, unul dintre cei doi martori ai acuzării, ar fi colaborator confidenţial. „Decizia CSJ în privinţa martorului Buşovschi nu explică ce pretinde avocatul apărării. Decizia nu confirmă calitatea de persoană oficială a lui Buşovschi, nici calitatea sa de investigator sub acoperire. Prin decizia CSJ s-a dispus rejudecarea cauzei de învinuire a lui Roman Buşovschi”, a menţionat acuzatorul de stat.

Referitor la afirmaţiile apărării, precum că Buşovschi a participat pe mai multe dosare penale, denunţând anumite infracţiuni, Iachimovschi a subliniat că „deoarece acesta a depus o sesizare referitoare la un act de corupţie, poate fi catalogat drept colaborator confidenţial? Amintim că, anual, la Procuratura Anticorupţie şi la Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) se înregistrează sute de sesizări despre acte de corupţie. Înseamnă asta că anual apar sute de colaboratori confidenţiali? Dacă aceste persoane vor depune sesizări aferente comiterii şi altor infracţiuni, înseamnă acest fapt că se transformă în denunţători de profesie? O astfel de interpretare e ambiguă, lipsită de fundament juridic”, a menţionat acesta. Iachimovschi a mai precizat că apărarea a interpretat eronat art. 135 din Codul Penal, la care a făcut referire avocatul lui Popa în şedinţa trecută, iar referitor la nesincronizarea orei şi datei dintr-un dispozitiv tehnic care a fost folosit în operaţiune – că „reprezintă o eroare aferentă nesetării iniţiale a indicatorului temporal”. „Aprecierea probelor de către apărare comportă un caracter preferenţial şi este lipsită de fundament juridic şi faptic”, a concluzionat procurorul.

Poziţia apărării

Avocatul lui Gheorghe Popa, Vasile Nicoară, şi-a început discursul precizând că „prin replicile care au fost aduse de către acuzatorul de stat se confirmă faptul că noi am avut dreptate atunci când am pledat pentru adoptarea unei sentinţe de achitare…”, amintind că în R. Moldova „se practică pe larg fenomenul instigării la comiterea infracţiunii”. Nicoară a precizat că „s-a confirmat prin informaţia oferită de CNA că atât Durnea, cât şi Buşovschi au avut acces în incinta CNA fără a fi înregistraţi în modul stabilit, după cum este înregistrat orice vizitator… Ei au intrat în baza permiselor speciale, iar această modalitate este caracteristică numai pentru colaboratorii confidenţiali. Acestea, dar şi alte probe prezentate ne fac să credem că există temeiuri verosimile să credem că aceştia sunt colaboratori confidenţiali”, a punctat avocatul. „Buşovschi nu doar a depus plângeri, ci şi a participat activ la operaţiunile de investigare prin transmiterea în cadrul altor dosare, sub control, a unor mijloace financiare”, a mai punctat Nicoară. El a mai spus că „acuzarea are obligaţia să demonstreze că cei doi nu au acţionat în calitate de agenţi sub acoperire. Procurorul a avut posibilitatea să ne convingă că accesul preferenţial al lui Buşovschi şi Durnea la CNA nu ar fi o excepţie, dar nu a făcut acest lucru”. Nicoară a mai amintit despre declaraţiile lui Durnea şi Buşovschi, care au afirmat în instanţă că judecătorul nu a pretins bani de la ei şi că, probabil, nu ar fi dat bani, dacă nu era CNA. „Aceste afirmaţii denotă elemente clare de provocare”, spune apărătorul. Despre nesincronizările temporale de pe un dispozitiv cu care s-au înregistrat acţiunile magistratului în momentul flagrantului, despre care procurorul a spus că ar reprezenta „o eroare”, avocatul a menţionat că „se propune adoptarea unei sentinţe de condamnare în baza unor erori. Aceste erori, evident, urmează a fi tratate doar în favoarea achitării inculpatului”.

Popa: „Nu am pretins careva bunuri”

În cadrul discuţiilor, avocatul lui Gheorghe Popa a făcut referire la cauza Sandu c. Moldova, hotărâre pronunţată de CtEDO în februarie 2014. În acea hotărâre se face referire la un flagrant cu luare de mită, în care reclamantul, Victor Sandu, fiind director al unei clinici veterinare, a menţionat că a fost provocat să ia cei 400 de lei cu care a fost prins. Instanţele naţionale l-au condamnat pe acesta la plata unei amenzi, dar Curtea a statuat că instanţele judecătoreşti naţionale nu au reuşit să evalueze corect argumentele reclamantului dacă denunţătorul a acţionat sau nu în numele său sub autoritatea poliţiei. „Respectiv, aceste omisiuni au născut prezumpţia că provocarea reclamantului la comiterea infracţiunii a avut loc, iar dubiile nu au fost înlăturate”. Prin urmare, Curtea a constatat o violare a articolului 6.1 din Convenţie. Reclamantul nu a solicitat compensare a prejudiciului moral sau costuri şi cheltuieli, prin urmare Curtea nu a acordat careva sume. În timp ce procurorul a considerat că acest caz nu este relevant pentru dosarul Popa, avocatul a susţinut contrariul, enumerând mai multe similitudini.

Ulterior, pentru că procurorul nu a avut o contra-replică, Victor Boico i-a oferit ultimul cuvânt lui Gheorghe Popa. „Onorată instanţă, nu mă consider vinovat de infracţiunea care-mi este imputată deoarece nu am comis-o. Nu am pretins careva bunuri sau mijloace băneşti de la cetăţenii respectivi”, a început magistratul, menţionând că ar vrea să mai adauge ceva. „Ce a făcut CNA-ul este o provocare, o înscenare. Procurorul, în cadrul susţinerilor verbale, s-a exprimat că eu aş fi venit împreună cu grefiera, pe care aş fi influenţat-o să dea declaraţii false. Eu 40 de zile am fost închis, iar dosarul pe 11 octombrie 2013 a fost ridicat de la grefieră, nu de la mine. Procurorul urma, la urmărirea penală, s-o citeze pe dna grefieră, s-o audieze în calitate de martor şi să facă inclusiv confruntări între grefieră, Durnea şi Buşovschi. Asta pentru ca mai apoi, în şedinţa de judecată, să nu apară întrebări de prost gust ale procurorului, prin care să întrebe „în ce relaţii eşti cu judecătorul, de câte ori ai luat masa cu judecătorul?”, pe când domnişoara respectivă este de-o seamă cu fetiţa mea. Era de datoria procurorului să o audieze pe grefieră, dar el nu a făcut asta. Nu mă consider vinovat şi solicit să fiu achitat”, a conchis Gheorghe Popa. Amintim că, în şedinţa trecută, procurorul a cerut şapte ani de închisoare cu executare pentru Gheorghe Popa, în penitenciar de tip închis. Urmează sentinţa!