Istorii paralele: Alina și Republica Moldova, născute la 27 august 1991
Alina Ciubară s-a născut exact în ziua în care R. Moldova şi-a declarat independenţa. Pe când învăţa să meargă, statul ducea lipsă de carburanţi, când învăţa să vorbească, statul era obligat să explice lipsa salariilor şi a pensiilor, când Igor Dodon, declarat pro-rus, era primul an la Preşedinție, ea a renunţat la cetăţenia R. Moldova în favoarea cetăţeniei Federaţiei Ruse.
1991
Era 4 dimineaţa, oră la care, la Edineţ, pe un pat de spital, s-a născut Alina. Cântărea 4 kg şi 100g, avea 52 de cm lungime şi cei mai măşcaţi, negri şi frumoşi ochi pe care-i văzuse vreodată mama şi tatăl ei – Emilia şi Marcel.
Era ziua în care sute de mii de oameni veneau în centrul Chişinăului, unde răsunau melodii despre limba română, interpretate de Doina şi Ion Aldea Teodorovici. Era ziua în care 278 din 372 de deputaţi, din primul Parlament al R. Moldova urmau să-şi pună semnăturile pe Declaraţia de Independenţă. Era 27 august 1991. O tânără mămică, Emilia Deleu, se întreba: „Încotro mergem? Cum va fi? Dacă e mai rău, ce mă fac eu cu un nou-născut? Ce viitor va avea?”
La 8 decembrie 1991, R Moldova a prezentat „dovada” unui stat democratic pluralist, la alegerile prezidenţiale participând un singur candidat – Mircea Snegur – devenind şi primul şef de stat.
Alina a făcut primii paşi la 11 luni. R. Moldova, în schimb, nu reuşi să meargă din primul an de independenţă. Lipsa carburanţilor ţinea mijloacele de transport încremenite în garaje. Creşterea rapidă a preţurilor, produse vândute pe cartele şi cupoane şi cozi interminabile pe la magazine puneau la încercare răbdarea cetăţenilor.
***
1992
La 2 martie, cu aproape cinci luni înainte ca Alina şi R. Moldova să sărbătorească doi ani de viaţă, micuţa a primit în dar o rochie albă, cu buline mărunte, negre, care-i puneau şi mai mult în evidenţă ochii. R. Moldova a primit statutul de membru a ONU.
În aceeaşi zi, Mircea Snegur a permis o intervenţie militară împotriva forţelor separatiste transnistrene, care, în noaptea de 1 spre 2 martie, luaseră ostatici 32 de poliţişti de la Comisariatul Dubăsari. R. Moldova nu avea armată, ripostând în războiul de la Nistru cu echipe de poliţişti.
Emilia îşi făcea griji ca soţul său să nu fie recrutat la război. În cele patru luni de lupte, până la 21 iulie, când a fost semnat acordul de încetare a focului între preşedinţii Mircea Snegur şi Boris Elţin, au murit 279 de persoane din partea dreaptă şi între 264 şi 1093 de persoane din partea stângă a Nistrului. Ulterior, Armata a 14-a a rămas pe teritoriul R. Moldova.
Jurnalul unei mame care şi-a pierdut fiul în războiul de la Nistru
Amintirile a jumate de om care a luptat pentru o țară întregită
***
1993
Emilia muncea la Fabrica de Conserve din Cupcini. Avea un salariu de 180-220 de ruble. „Cu două-trei salarii îţi luai un televizor sau un frigider”, zice ea. După naşterea Alinei, şi-a luat concediu de maternitate. Soţul său, Marcel, angajat la aceeaşi fabrică, era singura sursă de venit a familiei.
În 1993, Fabrica de la Cupcini, care-i asigura un loc de muncă tatălui Alinei, şi un venit lunar familiei sale, a fost distrusă. Între timp, şi venitul R. Moldova era afectat de blocada economică şi energetică impusă de Rusia. „Mărfurile din Moldova, livrate în Rusia, erau achitate cu întârziere din cauza băncii centrale a Rusiei, ce deţinea monopolul asupra masei monetare în întreg spaţiul CSI, şi care blocase majoritatea resurselor economice”, scrie Valentina Basiul în cartea sa „Prin ochii presei. Moldova. Un sfert de secol”.
Salariile şi pensiile veneau cu întârziere. Ruinarea întreprinderilor şi devalorizarea rublei a continuat tot anul. Experţii economici propuneau introducerea monedei naţionale pentru evitarea unei crize economice. În noiembrie este lansat leul.
***
1994
Lipsa salariilor, pensiile mici, preţurile ridicate, au cauzat creşterea restanţelor la servicii, în special, la gaze naturale, „care ajungea să coste 193 de lei, pe când salariul lunar era de 70 de lei. În noiembrie, „Gazprom” a stopat livrările de gaze, determinând Chişinăul să plătească datoriile în valoare de 250 de milioane USD”, se spune în aceeaşi carte.
La trei ani, Alina a mers la grădiniţă. „Mergeam cu pâinea de acasă, cu ouă fierte, cu carne, cu mere. Duceam şi zahăr. Fiecare ce avea. Statul nu dădea bani la şcoli şi grădiniţe”, îşi aminteşte tânăra de-o vârstă cu R. Moldova. Între timp, Marcel s-a angajat tractorist la ferma de vaci din satul său, Terebna. Emilia a început să lucreze la grădină: planta răsad, avea grijă de el şi culegea legumele pe care le livra la Fabrica de Conserve din sat.
La 29 iulie 1994, este adoptată Constituția Republicii Moldova.
***
1995
Emilia zice că Alina a început să vorbească mai greu ca alţi copii: „Abia pe la trei ani, înainte de a merge la grădiniţă, am învăţat-o prima poezie: „Sus pe cer sunt multe stele/ Pe pământ sunt floricele/ Dar niciuna dintre ele/ Nu-s ca ochii mamei mele”. Tata îi spunea tot timpul „Ursul păcălit de vulpe”. Odată, eram la hram, la o soră. Alina le-a spus povestea asta. Nu putea pronunţa litera „r”. Toţi râdeau. Râdea şi ea”.
Iar în timp ce valoarea coşului minim de consum ajungea la vreo 300 de lei, aproape de trei ori mai mare decât salariu mediu, de 125 de lei, statul era responsabil de negocierea soluţiilor pentru problemele economice. Nu le-a reuşit. Începuse procesul de împroprietărire cu pământ. Până în noiembrie 1994, au fost împroprietăriţi 52 de mii de ţărani din aproape un milion.
***
1996
În schimb, la scurt timp, cetăţenii R. Moldova au început să vorbească mai mult şi să iasă la proteste mai des. La sfârşit de 1996, sindicatele anunţau grevă generală pentru neplata salariilor timp de jumătate de an şi cereau stabilitatea tarifului la curent electric. „Cetăţenii aveau datorii pentru consumul de energie electrică importată. Calculele autorităţilor arătau că doar 60% din electricitate era achitată. Salariul mediu al unui angajat era de 180 de lei. Pensia – 65-85 de lei. Asta în timp ce preţul pentru chiria unui apartament cu două camere ajungea la 150 de lei”, potrivit Valentinei Basiul.
La 5 ani, primul stat vizitat de Alina a fost România. Împreună cu sora şi părinţii săi au fost la Botoşani. „Pe atunci, dacă ieşeam din sat, deja era o bucurie. Ce am memorat, e că cei din România vorbeau cu altfel de accent. Când am venit acasă, am început să număr ca şi ei cifrele (râde)”, zice Alina.
***
1997
Noul preşedinte al R. Moldova, Petru Lucinschi, ales la 1 decembrie 1996, şi noul guvern, promiteau schimbări în bine. Lipsa banilor a influenţat decizia executivului de a le oferi bătrânilor produse alimentare în loc de pensii, fapt ce a cauzat criza în colectarea taxelor şi impozitelor. Oamenii care au ajuns să se descurce singuri cu restanţele la salarii şi pensii, au început să fugă de sărăcie peste hotare, pentru a-şi hrăni familiile.
„Problemele economice determinau cetăţenii să achite din împrumuturi şi câte 600 USD (când un salariu mediu era de 30 USD) pentru vize turistice şi pentru transport în Europa. Unii, însă, nu ajungeau la destinaţie, dar nici banii nu le erau restituiţi”, conform autoarei Basiul.
După aproape patru ani de concediu de maternitate şi alţi doi ani munciţi în sat, Emilia a plecat la Moscova. S-a angajat împreună cu soţul la construcţii. Alina şi sora sa, mai mare cu patru ani, Agnesa, au rămas în grija bunicilor.
La 6 ani, Alina şi sora sa au mers pentru prima dată în vacanţa de vară la părinţi, la Moscova. „Atunci am mers prima dată cu metroul. Nu înţelegeam cum merge, de unde porneşte şi unde ajunge. Mi-au plăcut parcurile de acolo, frumos amenajate, cu iarbă frezată”, spune ea.
***
1998
La 7 ani, când Alina a mers în clasa I şi încă pronunţa cu greu litera „r”, criza financiară din Rusia şi devalorizarea rublei a afectat şi leul moldovenesc.
Cetăţenii retrăgeau leii din bănci şi formau cozi la magazine pentru a scăpa de ei, sau îi converteau în dolari. În timp ce Alina legase o prietenie pe viaţă cu Mihaela, cursul leu-dolar era instabil.
În noiembrie, Ucraina, principalul furnizor de energie electrică, şi-a redus drastic livrările către Moldova. „Liderii de la Tiraspol au stopat asigurarea cu energie de la Cuciurgan, motivând că R. Moldova nu poate plăti pentru consum. Criza energetică a dus la deconectarea curentului, la câte 18 ore pe zi la sat şi 6-8 ore la oraş”, scrie Basiul.
Alina îşi aminteşte perioada deconectărilor haotice a curentului electric: „Făceam temele ziua. Seara, aprindeam lampa cu gaz. Bunicii ne povesteau despre şezătorile de altă dată. Ştiu că vorbeam că atunci când trebuia să vină lumea de la lucru, să facă mâncare, atunci stingeau şi lumina”.
La alegerile parlamentare din 22 martie, Partidul Comuniştilor, condus de Vladimir Voronin a obţinut 40 de mandate. „Presa scria despre directorul Departamentului de privatizare de atunci, Vladimir Filat, ar fi profitat de relaţiile bune cu Diacov şi Lucinschi pentru a face contrabandă cu ţigări cu timbre expirate”.
***
1999
Alina era în clasa a doua. Detesta competiţia. Zice că nu şi-a dorit nicicând să fie prima în clasă. Îi plăcea să înveţe limba română, să coase, să croşeteze, să modeleze. „Orice, dar nu matematică. Nu-i prindeam firul”, zice ea.
La 8 ani de la declararea independenţei, şi R. Moldova nu a prins firul economiei. Restanţele la salarii şi pensii creşteau.
„O pensie medie era de 80 de lei, iar salariul mediu al unui angajat la stat era de 190 de lei, în timp ce coşul minim de consum era de trei ori mai mare. Datoria R. Moldova pentru livrările de energie electrică depăşea 40 de milioane USD. Dintre care, circa 15 milioane reveneau României, peste 16 milioane – Ucrainei şi aproape 13 milioane – centralei de la Cuciurgan. La sfârşit de an, deficitul bugetar ajunsese la 500 milioane de lei, iar datoria externă se ridicase la 1 miliard 279 de milioane de lei, iar cea internă la 2 miliarde de lei, sumă comparabilă cu un buget de stat anual”, se precizează în aceeaşi carte.
***
2000
La 9 ani de independenţă, R. Moldova a devenit statul în care facturile pentru întreţinerea unui apartament depăşeau de două ori veniturile unei familii, iar scopul multora era să plece peste hotare. Zilnic, moldovenii făceau cozi pentru a-şi depune dosarul de redobândire a cetăţeniei române. O estimare a şefului Serviciului de Informaţii şi Securitate, Valeriu Pasat, arăta că fiecare a şasea persoană din R. Moldova se află ilegal peste hotare.
În clasa a III-a, Alina începu să frecventeze orele de religie. Nu era o disciplină obligatorie, dar nu avea altă alegere, în lipsa activităților extracurriculare.
Primăvara, „Gazprom” a suspendat livrările de gaze, ameninţând tot restul anului cu închiderea robinetului. La 5 iulie are loc reforma constituţională. R. Moldova se transformă din republică semi-prezidenţială în parlamentară, urmând ca preşedintele să fie ales de parlament, nu la alegeri directe, de către cetăţeni.
***
2001
În condiţii economice instabile, alegerile parlamentare anticipate sunt câştigate de PCRM, cu 71 de mandate. Cu datorii externe de circa 2 miliarde USD, liderul PCRM declara la început de guvernare că se va descurca fără celelalte tranşe de împrumut de la Banca Mondială şi FMI.
În electorală, Voronin a promis reluarea dialogului cu liderii de la Tiraspol şi rezolvarea problemei transnistrene. Dar, relaţiile Voronin-Smirnov s-au deteriorat. Liderii de la Tiraspol acuzau Chişinăul de blocadă economică.
Voronin declara că teritoriul transnistrean a devenit reşedinţa clanurilor mafiote şi principalul sponsor al oponenţilor reunificării ţării. PCRM a înaintat un proiect de lege prin care limba rusă să devină a doua limbă oficială. La 4 aprilie – Parlamentul îl alege pe Voronin şef de stat.
***
2002
Cetăţenii cereau majorarea salariilor, achitarea restanţelor, aprovizionarea şcolilor cu căldură şi materiale didactice. În schimb, guvernarea comunistă pleda pentru studierea obligatorie a limbii ruse şi înlocuirea „Istoriei românilor” cu „Istoria Moldovei”. Oamenii au ieşit la proteste. Manifestanţii îşi exprimau îngrijorarea în legătură cu rusificarea posturilor naţionale de radio şi TV.
***
2003
Pe 24 noiembrie, cu o zi înainte de stabilirea semnării Memorandumului Kozak dintre Vladimir Voronin şi Vladimir Putin, care presupunea „rezolvarea” conflictului transnistrean prin plasarea trupelor ruse pe teritoriul R. Moldova pentru încă 20 de ani şi federalizarea R. Moldova, Voronin refuză să-şi pună semnătura. Putin anulează vizita la Chişinău.
Alina avea 12 ani, nu zburase niciodată cu avionul, în schimb, venise pentru prima dată la Chişinău, la nişte rude: „Din lipsă de bani, nu veneam des la Chişinău”.
La sfârşit de an, până la 1 milion de cetăţeni lucrau peste hotare, transferând circa 120 de milioane USD, echivalentul unei jumătăţi din bugetul naţional.
***
2004
CtEDO a condamnat Rusia şi R. Moldova, obligându-le să achite despăgubiri lui Ilie Ilaşcu, deputat în două legislaturi şi deţinut politic al regimului separatist (1992-2001) – 187 mii de euro – Rusia şi 5 mii R. Moldova.
La scurt timp, în regiunea transnistreană a început „vânătoarea” şcolilor cu studiere în limba română şi trecerea la standarde ruseşti de instruire. Respingerea memorandumului Kozak a cauzat răcirea relaţiilor R. Moldova-Rusia.
***
2005
În clasele mai mari, Alina practica baschetul. Şi autorităţile ruse, când pasau, când luau mingea liderilor de la Chişinău. În martie-aprilie 2005, autorităţile ruse au impus restricţii la importul de carne, fructe şi legume din Moldova.
În urma alegerilor parlamentare, PCRM obţine din nou cele mai multe mandate, 56, în legislativ. La 4 aprilie, Vladimir Voronin este ales preşedinte al R. Moldova.
Numele lui Vladimir Plahotniuc începe să apare în presă alături de cel al fiului preşedintelui, Oleg Voronin, „care era proprietarul Fincombank, Metal-Market, Construct-market, Transline Moldova-Ucraina, firma „Zahăr” şi a câtorva societăţi înregistrate în România”.
***
2006
Gigantul „Gazprom” sistează livrările de gaze spre R. Moldova. Deşi liderii de la Chişinău încercau negocierea tarifului de 80 USD pentru o mie de metri cubi la importul gazelor, „Gazprom” cerea preţ dublu.
În 2006, vara, Alina a fost pentru prima dată la mare, în Ucraina, la Zatoka. „Atunci îmi părea ceva nou, frumos şi sărat (râde), cum spune băieţelul nostru, Adrian”, zice ea.
În acelaşi an, Federaţia Rusă a impus, tot pentru prima dată, restricţii la importul de vin din Moldova, motivând că „70% din vinuri sunt contrafăcute şi ar reprezenta un pericol pentru sănătatea consumatorilor ruşi. În 2006, circa 1,2 miliarde USD sau 35% din PIB-ul R. Moldova era asigurat şi transferat de cetăţenii moldoveni de peste hotare”, scrie Valentina Basiul.
***
2007
Alina era în ultimul an de gimnaziu şi urma să aleagă o specialitate. Era sigură că, după absolvirea studiilor, se va angaja pe specialitate, se va căsători, va avea copii şi suficienţi bani pentru a angaja o dădacă.
În aceeaşi perioadă, experţii Băncii Mondiale afirmau că sărăcia din R. Moldova ar fi în creştere. „Salariul mediu era de 120 de euro. Vladimir Voronin promite că salariul mediu va creşte până 300 USD în 2009 şi 500 de euro în 2010-2011”.
***
2008
Alina a susţinut examenul de admitere la un colegiu din Chişinău, specialitatea design interior. În primul an de studii, la 16 ani, Alina a cunoscut bărbatul care avea să-i devină soţ peste trei ani.
Este demis Guvernul Tarlev. Pe 31 martie, este votat Guvernul Greceanâi. În 2008, România devine principala piaţă de desfacere pentru produsele moldoveneşti (17,56%), pentru prima dată depăşind Rusia (17,34%). Iar valoarea totală a importurilor din România e de 449 milioane USD, potrivit BNS.
***
2009
Alina era fericită pentru că i se dădea uşor tot ce învăţa şi profesia părea a fi una solicitată pe piaţa muncii. Se întreba dacă s-ar putea angaja în R. Moldova.
La 7 aprilie, circa 30 de mii de manifestanţi s-au adunat în centrul Chişinăului, scandând împotriva fraudării alegerilor. Protestatarii aruncau cu pietre şi bolovani în Preşedinţie şi Parlament. Au pătruns în interior şi au scos tot ce le-a stat în cale. În timpul manifestaţiilor violente este distrus originalul Declaraţiei de Independenţă.
Poliţiştii au intervenit în forţă. Aproximativ 200 de persoane, printre care şi minori, au fost escortate în comisariatele de poliţie. Mai târziu s-a constatat că zeci de tineri au fost bătuţi în PMAN şi în comisariate. Valeriu Boboc a decedat în urma loviturilor.
La scurt timp, Vladimir Voronin dizolvă Parlamentul şi anunţă alegeri anticipate. La putere vine Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), formată din PLDM, PDM, PL şi AMN. În septembrie, este investit Guvernul de coaliţie condus de Vladimir Filat.
Oamenii sistemului: Zeci de funcţionari importanţi la 7 aprilie 2009 conduc astăzi R. Moldova
***
2010
R. Moldova şi Alina devin posesoare a două acte importante pentru ele. În aprilie 2010, este restabilită dovada de independenţă a R. Moldova, prin aplicarea repetată a semnăturilor de către deputaţii care au votat-o iniţial. Tot în 2010, Alina a spus: „Da!” în faţa primei sale iubiri şi a obţinut certificat de căsătorie.
„În 2010, a intrat oficial pe arena politică Vladimir Plahotniuc, apărând pe lista candidaţilor PDM, condus de Marian Lupu, la scrutinul parlamentar, la 20 noiembrie, ultima zi în care se mai puteau face modificări. În urma negocierilor, Filat a păstrat şefia guvernului, Marian Lupu – speaker în parlament, iar Plahotniuc – prim-vicepreşedinte de legislativ”, scrie Basiul. În ianuarie, încep negocierile privind Acordul de Asociere cu UE.
În octombrie, Rusia a respins 665.000 litri de vin din Moldova
***
2011
În 2011, Alina absolveşte colegiul şi aplică la Institutul de management, specialitatea economie, frecvenţă redusă. A plecat la Moscova pe jumătate de an, acolo unde se aflau părinţii şi sora. A lucrat vânzătoare într-o cofetărie.
Au decis, împreună cu soţul, să revină în R. Moldova. Aveau ceva economii de la nuntă, i-au mai ajutat părinţii şi au cumpărat o maşină şi un apartament în Chişinău. „Ziceam să începem de la asta. Avem locuinţă, avem cu ce ne deplasa şi ne angajăm pe loc. Am planificat şi sarcina”, spune ea. Au încercat să se angajeze. Locurile de muncă erau prost plătite. Deşi nu achitau chiria, aveau cheltuieli prea mari.
În septembrie, Filat vorbea despre preluările ilegale a 78% din acţiuni de la Universalbank, 40% – compania de asigurări Asito, 16% – Banca de Economii şi 5% de la Victoriabank. ZdG scria că „schema preluării” prevedea legalizarea de către judecători a tranzacţiilor în favoarea companiilor din paradisuri fiscale.
Producătorii de struguri, în prag de faliment
***
2012
Tinerii soţi au aflat că aşteaptă un copil. Soţul Alinei a plecat la muncă într-o companie de construcţii din Moscova. Alina a rămas la Chişinău.
În martie, Judecătorul Nicolae Timofti este ales şef de stat, devenind cel de-al patrulea preşedinte al R. Moldova, după Mircea Snegur, Petru Lucinschi şi Vladimir Voronin.
În octombrie, Marea Cameră a CtEDO a condamnat Rusia şi a obligat-o să plătească peste 1 milion de euro părinţilor, elevilor şi profesorilor din şcolile cu predare în limba română din regiunea transnistreană.
La 23 decembrie 2012, la o vânătoare de la „Pădurea Domnească”, organizată de un grup de 30 de persoane, dintre care şi cu funcţii de rang înalt, Sorin Paciu, de 34 de ani, este rănit. Acesta decedează la spital.
***
2013
La 6 ianuarie, la Chişinău, lumea află despre omorul de la vânătoare. Procurorul general, Valeriu Zubco, participant la vânătoare, este acuzat de presă de muşamalizarea cazului.
În februarie, Filat îl acuză pe Plahotniuc de „oligarhizarea şi capturarea statului” şi denunţă acordul de constituire a AIE. Liberal-democraţii şi comuniştii votează pentru lichidarea funcţiei de prim-vicepreşedinte al legislativului, deţinută de Plahotniuc. Ultimul demisionează din post şi anunţă că alianţa de guvernare s-a destrămat.
În martie, cu votul democraţilor şi comuniştilor, este demis Guvernul Filat 2. La 30 mai, este investit Guvernul Leancă.
La 29 august, are loc capitalizarea Băncii de Economii, la care nu participă statul, iar cota deţinută de stat se reduce de la 56% la 33%.
La 30 August, Aeroportul Internaţional Chişinău este concesionat unor oameni de afaceri din Rusia, în condiţii netransparente, pe o perioadă de 49 de ani.
În 2013, Alina naşte un băieţel, Adrian, iar peste cinci luni pleacă la Moscova, la familia sa.
***
2014
În anul în care, în R. Moldova intră în vigoare regimul liberalizat de vize cu UE (28 aprilie) şi este semnat un acord de asociere cu UE, Alina este decisă să rămână la Moscova. „Am plecat din Moldova pentru că soţul era departe. Nu vedea cum creşte feciorul. Doream să fim împreună”.
La 21 iulie, Rusia a interzis importurile de conserve, fructe şi legume din R. Moldova.
În noiembrie, se scrie despre devalizarea BEM, Băncii Sociale şi Unibank. Printr-o decizie secretă a guvernului, băncile problematice primesc bani din rezervele Băncii Naţionale a Moldovei.
Ulterior, se constată, că din Banca de Economii, prin intermediul Băncii Sociale și Unibank, a fost scos din sistemul bancar din R. Moldova un miliard de dolari, prin acordarea creditelor neperformante.
Morțile suspecte din „dosarul miliardului”
La alegerile parlamentare din 30 noiembrie, PSRM, condus de Igor Dodon, a acumulat cele mai multe voturi – 20,51%, urmat de PLDM – 20,16%, PCRM – 17,48%, PD -15,8% şi PL – 9,67%.
***
2015
Alina s-a aflat în concediu de maternitate timp de trei ani. În paralel, a făcut cursuri de manichiură. Deşi avea diplomă de bacalaureat şi de absolvire a colegiului, studiile respective din R. Moldova nu erau recunoscute pe piaţa muncii din Rusia.
La 18 februarie, este investit Guvernul Gaburici, despre care ZdG a scris că avea o diplomă de studii medii cu date false şi, respectiv, diploma, care valida studiile superioare universitare ale lui Gaburici era nevalabilă. La trei luni şi jumătate de la apariţia în ZdG a articolului „CV-ul necenzurat al premierului”, Gaburici a demisionat.
Judecătorul Gheorghe Creţu e condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în cazul „Pădurea Domnească”, fiind obligat să plătească un milion de lei familiei victimei.
În 2015, primăvara, pe arena politică apare Andrei Năstase, lider al Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr” şi organizator al protestelor antiguvernamentale pentru reîntoarcerea miliardului furat.
La 5 octombrie, deputaţii i-au ridicat imunitatea parlamentară ex-premierului Vlad Filat. La zece zile distanţă, după autodenunţul lui Ilan Şor, care afirma că Filat ar fi estorcat de la el 250 milioane de USD în schimbul unor servicii, Filat este acuzat de trafic de influenţă şi „implicare în frauda de la BEM”.
24 de pagini din sentința motivată în dosarul Filat
***
2016
După trei ani de concediu de maternitate, Alina se angajează vânzătoare la un centru comercial din Rusia, cu un salariu de peste 500 de euro, iar Adrian merge la grădiniţă.
În R. Moldova, la miez de noapte, Cabinetul de Miniştri condus de actualul premier, Pavel Filip, depune, în secret, jurământul, pe fundalul protestelor opoziţiei.
Prin decizia Curţii Constituţionale din 4 martie, R. Moldova revine la alegerea preşedintelui prin vot direct, de către cetăţeni.
La 27 iunie, pentru prima dată în istoria R. Moldova, un fost premier este condamnat la închisoare. Vlad Filat şi-a primit sentinţa de 9 ani de închisoare, din 19 ani ceruţi de procurori, pentru luare de mită şi trafic de influenţă. Ex-premierului îi sunt sechestrate bunuri în valoare de un miliard de lei.
În noiembrie 2016, Igor Dodon câştigă cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, devansând-o pe Maia Sandu cu puţin peste 4%, fiind acuzat de utilizarea unor metode neadecvate în campanie, printre care manipularea, mesaje sexiste, rasiste şi de ură, remarcându-se cu o retorică anti-europeană, anti-NATO, dar şi împotriva unor libertăţi şi drepturi umane, fiind promovat şi de Biserica Ortodoxă pro-rusă din R. Moldova.
Cum este recuperat miliardul
***
2017
În vara anului 2017, R. Moldova pierde trei cetăţeni. Alina, soţul şi fiul său renunţă la cetăţenia Moldovei în favoarea cetăţeniei Federaţiei Ruse – stat care nu acceptă dubla sau tripla cetăţenie.
Între timp, Igor Dodon pierde temporar, de trei ori, funcţia de preşedinte, după ce Curtea Constituţională l-a suspendat. Prima dată, după ce a refuzat să semneze decretul de numire în funcţie a actualului ministru al Apărării, Eugen Sturza. A doua oară, când a refuzat să semneze decretele de numire a noilor miniştri propuşi de democraţi, iar a treia dată când a refuzat să promulge legea anti-propagandă, care viza interzicerea ştirilor şi emisiunilor analitice din ţările care nu au semnat Convenţia Europeană, inclusiv din Rusia.
În iulie 2017, deputații PSRM și PDM au votat în a doua lectură sistemul mixt de vot în ciuda protestelor şi a recomandării UE şi Comisiei de la Veneţia.
Medicii în judecată cu sistemul de sănătate
***
2018
Salariul mediu lunar brut în 2017 a constituit 5 697 lei (280 euro), iar minimul de existenţă – 1 866 de lei (92 euro), arată datele BNS.
La 22 iunie 2018, ONU a votat în premieră rezoluţia privind retragerea trupelor militare ruse de pe teritoriul R. Moldova din stânga Nistrului.
La 20 august, în ziua în care a fost amânată cea de-a patra şedinţă la Curtea de Apel Cahul, în dosarul lui Ilan Şor, figurant principal în schema de fraudare a miliardului din sistemul bancar, condamnat de prima instanţă la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani, dar aflat la libertate până la sentinţa finală, Alina vorbea pentru ZdG despre R. Moldova.
Ce-i doresc eu R. Moldova la 27 de ani?
„Să fie independentă, să-şi aducă cetăţenii acasă, să aibă locuri de muncă, să fie grădiniţe bune, şcoli bune pentru copii, să ducem o viaţă decentă lângă părinţi, bunei, să nu fim atât de departe unii de alţii, printre străini. Cu mare drag vreau să revin acasă. R. Moldova e copilăria mea, şcoala mea, sunt bunicii şi familia mea”, zise tânăra de-o vârstă cu R. Moldova.
Deşi au aceeaşi vârstă, de 27 de ani, singura asemănare între Alina şi R. Moldova este că, Alina rămâne să fie cea mai frumoasă, simplă şi de neînlocuit pentru familia sa. La fel cum R. Moldova rămâne a fi cel mai frumos tărâm pentru cei care revin o dată, de două, de trei, de patru ori pe an acasă.
