CRONICA „dezoligarhizării”
Weekend-ul din 7-9 iunie 2019 ar putea constitui una dintre cele mai importante perioade din istoria R. Moldova. Șirul evenimentelor a început cu deciziile Curții Constituționale, criticate de juriști și de o majoritate parlamentară formată de PSRM și Blocul ACUM, și s-a terminat cu un comunicat de presă emis de Uniunea Europeană, care își arată disponibilitatea de a colabora cu „Guvernul legitim ales la Chișinău”.
Vineri, 7 iunie.
Au loc negocieri pe ultima sută de metri până la intervenirea termenului-limită de trei luni de formare a Guvernului, termen despre care se cunoștea că expira duminică, 9 iunie.
Între timp, pe masa Curții Constituționale (CC), încă din 22 mai, se afla, fără răspuns, o sesizare a lui Igor Dodon prin care se solicita judecătorilor să-i răspundă de când începe a curge termenul de trei luni, la expirarea căruia Parlamentul trebuie dizolvat, din 9 martie, data validării mandatelor deputaților sau din 21 martie, data când a avut loc prima ședință oficială a Parlamentului ales la 24 februarie 2019.
În timp ce Blocul ACUM a lansat socialiștilor invitații la noi negocieri, după ce i-a anunțat că este gata să voteze un speaker din partea acestora, PDM și PSRM s-au întâlnit la discuții privind formarea unei majorități parlamentare. Atât democrații, cât și socialiștii au ieșit în fața presei cu declarații și promisiuni că vor anunța cu cine fac coaliție după organizarea, fiecare în parte, a ședințelor Consiliilor Naționale Politice (CNP) a formațiunilor. Mai multe voci anticipau o coaliție PSRM-PDM.
Așteptarea era marcată de protestul câtorva sute de oameni, aduși organizat în Chișinău de către PDM, care scandau în fața Legislativului: „Vrem stabilitate, nu anticipate!”.
În perioada în care deputații Blocului ACUM așteptau un răspuns de la socialiști la Parlament, autoritățile solicită tuturor persoanelor să părăsească sediul clădirii pe motiv că ar fi existat un apel la Serviciul 112 prin care s-a anunțat că în instituție ar fi o bombă.
În seara zilei de vineri, după ședința CNP al PSRM, Igor Dodon a ieșit la presă cu o poziție incertă, anunțând că PSRM nu va face coaliție cu PDM: „Ori cu cei de dreapta, ori anticipate… Cel mai probabil se va merge la alegeri parlamentare anticipate. Vom vedea ce se va întâmpla în următoarele ore”, afirma șeful statului.
După refuzul PSRM de a coaliza cu PDM, în mai puțin de o oră, după sfârșitul programului de muncă, CC, formată din trei foști deputați PDM și de alte persoane acuzate de subordonare partidului condus de Vladimir Plahotniuc, îi răspund lui Igor Dodon că „termenul de trei luni în care Parlamentul nou ales trebuie să formeze Guvernul curge de la data validării alegerilor”, adică din 9 martie. Într-un punct al deciziei, judecătorii echivalează cele trei luni stipulate în Constituție cu 90 de zile, fără a-și argumenta calculele și fără a anunța cum au ajuns la concluzia că 3 luni sunt formate doar din 90 de zile.
La scurt timp după decizia neclară încă a CC, democrații organizează un briefing și anunță că este necesară organizarea alegerilor anticipate, pentru că socialiștii și Blocul ACUM ar fi pus interesele lor mai presus decât interesele cetățenilor.
Între timp, în pofida interdicției, pe motiv că este valabilă încă alerta cu bombă, mai mulți deputați PSRM acced în Parlament, la discuții cu Blocul ACUM. Reprezentanții celor două fracțiuni părăsesc Parlamentul aproape de miezul nopții, cu declarații că discuțiile continuă a doua zi și că juriștii lor consideră că termenul-limită de formare a Guvernului nu a expirat, spre nemulțumirea PDM, care insista pe alegeri anticipate.
Sâmbătă, 8 iunie.
Ziua de sâmbătă începe cu un comunicat matinal de la CC prin care se anunță că, de fapt, termenul de formare a unui nou Guvern ar fi expirat la 7 iunie.
În pofida anunțului CC, PSRM și Blocul ACUM susțin că CC ar fi uzurpat puterea în stat și anunță crearea unei majorități parlamentare „temporare”, cu scopul de a „dezoligarhiza” și de a „scoate statul din captivitate”. La scurt timp, Dodon anunța că nu va dizolva Parlamentul, iar Legislativul programează o ședință pentru ora 12.30.
Democrații continuă să invoce că Parlamentul ar activa ilegal după data de 7 iunie, chiar dacă instituția nu era dizolvată.
Astfel, coaliția PSRM-Blocul ACUM a ales-o pe Zinaida Greceanâi, președinta PSRM, în funcția de speaker. Ulterior, după consultarea cu fracțiunile parlamentare ale PSRM și ale Blocului ACUM, Igor Dodon a desemnat-o pe Maia Sandu în calitate de candidată la funcția de prim-ministră, candidatura sa fiind aprobată în unanimitate.
Noul Cabinet de miniștri condus dei Sandu a depus jurământul imediat după încheierea ședinței Parlamentului.
Sursa: privesc.eu 
Sursa: privesc.eu
Între timp, CC, sesizată de democrați, a emis operativ o nouă hotărâre prin care anunța că șeful statului este obligat să sesizeze CC, pentru a fi constatate circumstanțele dizolvării Parlamentului.
Prin alte două hotărâri succesive, ambele emise în timp record, după sesizările democraților, CC a declarat neconstituțională hotărârea Parlamentului de alegere a Zinaindei Greceanâi în funcția de speaker și decretul președintelui Dodon prin care Sandu a fost desemnată premier. CC s-a expus deși nu a avut în față hotărârea Parlamentului sau decretul șefului statului.
„Orice acțiune și/sau act legislativ, care are drept scop desfășurarea activității Parlamentului după apariția circumstanțelor de dizolvare obligatorie, constituie o încălcare gravă a prevederilor constituționale și sunt nule ab initio”, a statuat Curtea.
Activitatea Parlamentului a continuat prin adoptarea cu 61 de voturi a unei declarații privind recunoașterea caracterului captiv al R. Moldova și a „Declarației privind condamnarea tentativei de uzurpare a puterii în stat în favoarea PDM de către CC”. În aceeași ședință, deputații au acordat șefului statului competența de a numi în funcție șeful Serviciului de Protecție și pază de Stat și i-au demis pe directorul SIS, Vladimir Botnari, și șeful CNA, Bogdan Zumbreanu.
Pe fundalul evenimentelor din Parlament, liderul PDM, Vladimir Plahotniuc, a numit acțiunile majorității PSRM-ACUM „o încercare de lovitură de stat” și a declarat că președintele Dodon și-ar fi pierdut legitimitatea, cerându-i demisia.
Vicepreședintele PDM, Andrian Candu, a declarat că, până pe 7 iunie, Dodon ducea negocieri cu Vladimir Plahotniuc în vederea formării unei coaliții de guvernare PDM-PSRM, dar că înțelegerea a eșuat pentru că, pe ultima sută de metri, șeful statului ar fi înaintat o listă de condiții, dictate de Moscova, care ar fi presupus, inclusiv, federalizarea R. Moldova. Drept argument, la scurt timp, democrații au publicat fragmente video ale negocierilor dintre Dodon și Plahotniuc.
detalii AICI
Între timp, în fața Guvernului, a ministerelor și a altor instituții de stat, au fost instalate corturi, sub pretextul „apărării” statului. Printre protestatari au fost surprinși și simpatizanți ai PDM.
Ziua de sâmbătă sfârșește cu îndemnuri la calm pentru depășirea „impasului politic” ale UE și ale Ambasadei SUA la Chișinău.
- Mesajul UE pe fundalul evenimentelor politice care au loc la Chișinău
- Ambasada SUA în R. Moldova sprijină încercarea partidelor de a depăși impasul politic
Duminică, 9 iunie.
Semnalele potrivit cărora PDM ar pregăti o manifestare în masă în PMAN se confirmă la primele ore ale dimineții. În drum spre Chișinău, iar ulterior pe străzile adiacente PMAN, sunt surprinse zeci de microbuze și autobuze care aduceau în mod organizat oameni pentru a participa la un protest al PDM.
În clădirea Parlamentului, însă, are loc ședința plenară, cu un singur subiect pe ordinea de zi, adoptarea unei declarații prin care Guvernul Filip este declarat în afara legii și prin intermediul căreia se solicita „asigurarea unei tranziții pașnice a puterii”.
În timp ce Guvernul era împânzit de poliție, iar PMAN de oameni aduși de PDM din diferite localități, CC emite o nouă hotărâre, prin care constată circumstanțele care justifică interimatul funcției de președinte al R. Moldova, în condițiile în care Igor Dodon nu a emis un decret de dizolvare a Parlamentului.
Concomitent, Pavel Filip, desemnat de CC președinte interimar pe perioadă semnării documentului, semnează un decret privind dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor parlamentare anticipate vineri, 6 septembrie 2019, cu explicația că aceasta ar fi singura soluție „drept urmare a crizei care ar fi fost declanșată de PSRM și Blocul ACUM”.
Cu o oră mai târziu, de pe scena din PMAN se scandează „Noi suntem poporul, Dodon e trădătorul”, iar conducerea PDM cere demisia lui Igor Dodon, acuzându-l de trădare de patrie, deoarece ar fi planificat federalizarea R. Moldova și că PSRM ar fi finanțat din Federația Rusă.
Abordați, mai mulți oamenii aduși la protest își ascund fețele și refuză să spună de ce au venit.
- VIDEO/ Au venit să protesteze, dar se tem să vorbească
- VIDEO/ La bronzare sau la protest? Rezumatul manifestației PDM
- VIDEO/ Comportament de democrat. Reportera ZdG, bruscată de un ex-deputat PDM și de un protestatar
- VIDEO/ Cum ești bruscat când încerci să-i adresezi lui Vlad Plahotniuc o întrebare incomodă
Protestatarii, în frunte cu Vlad Plahotniuc, s-au deplasat la Președinție, unde au aruncat peste gard mai mulți curcani. Motivul gestului nu a putut fi ulterior explicat de conducerea PDM, Andrian Candu invocând că nu cunoaște a cui a fost ideea și cine a aplicat-o în practică.
„N-a vrut să iasă la moldovenii care l-au votat. Măi, Dodon, noi te-am votat, noi o să te scoatem. Dodon e trădător”, a strigat Plahotniuc în fața Președenției.
Declarația liderului PDM se bate cap în cap cu afirmațiile pe care le făcea la prezidențialele din 2016, după exprimarea dreptului la vot, când lăsa de înțeles că a votat pentru Maia Sandu, candidată pentru care, afirmau democrații, a fost retras din cursă liderul de atunci al PDM, Marian Lupu. „Am votat pentru candidatul care nu are nevoie de sprijinul meu”, declara atunci liderul PDM.
Acuzațiile de trădare de patrie, lansate de democrați la adresa lui Igor Dodon, se transformă în plângere penală, după ce Asociația Obștească „Credință Patriei”, condusă de fostul viceministru de Interne, Ghenadie Cosovan, a depus o sesizare la Procuratura Generală, cerând deschiderea unui dosar penal.
Săptămâna se încheie cu reacția oficială a UE, care anunță că „ia act de deciziile luate de Parlament, inclusiv de formarea coaliției de guvernare” și anunța că este pregătită să colaboreze cu „Guvernul legitimat democratic”.
Luni, 10 iunie.
La Chișinău, Guvernul continuă să fie înconjurat de polițiști și protestatari, iar Maia Sandu organizează prima ședință de Guvern, în sediul Parlamentului.
La ședință au fost demiși Alexandru Pânzari din funcția de șef al Inspectoratului General al Poliției și Tamara Andrușca de la șefia Casei Naționale de Asigurări în Medicină. În locul lui Pânzari este numit fostul judecător Gheorghe Balan.
La rândul său, Pavel Filip convoacă în ședință miniștrii, secretarii de stat, șefii de agenții și instituții publice pentru a le spune să „asigure activitatea în regim normal a tuturor instituțiilor”.
Tot luni are loc cea de-a treia ședință a Parlamentului: se aprobă constituirea Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din R. Moldova și investigării fraudei bancare.
În prealabil, angajații din Parlament se conformează noii majorități parlamentare, iar pe site-ul Legislativului, Zinaida Greceanîi apare în calitate de președintă.
Vizavi de sediul Parlamentului, la Președinție, Igor Dodon s-a întâlnit cu ambasadori acreditați la Chișinău, inclusiv cu șeful Delegației UE în R. Moldova, Peter Michalko. În aceeași zi, ultimul are întrevederi cu liderii blocului ACUM și cu cei ai PDM.
După discuții, Dodon anunță că, în calitate de președinte, va conlucra activ cu Guvernul Sandu și cu majoritatea parlamentară creată de ACUM și PSRM, „cu scopul implementării reformelor necesare și schimbării sistemului criminal-oligarhic”.
De cealaltă parte, vicepreședintele PDM, Andrian Candu, susține că soluții juridice, pentru deblocarea crizei politice actuale, sunt „foarte puține sau deloc”, de aceea PDM face apel către fracțiunile politce din Parlament pentru a se așeza la masa de discuții.
Apelul la dialog al democraților este respins de Blocul ACUM și de PSRM, până la îndeplinirea de către PDM a trei condiții:
- eliberarea imediată a tuturor instituțiilor statului, retragerea persoanelor agresive din jurul sediilor Guvernului,
- asigurarea accesului noului Cabinet de Miniștri la locul de muncă,
- încetarea oricăror presiuni și amenințări asupra funcționarilor publici și asupra cetățenilor.
Pe fundalul duelului declarațiilor, Monitorul Oficial publică și, respectiv, intră în vigoare, decretul lui Pavel Filip de dizolvare a Parlamentului și numirea datei alegerilor parlamentare anticipate – 6 septembrie.
Printre altele, Andrian Candu argumenta alegerea zilei de 6 septembrie prin faptul că, potrivit legii, termenul minim de organizare a anticipatelor este de 60 de zile, iar termenul maxim – 90 de zile.
„S-a luat termenul maxim, în a 90-a zi ca toate partidele și instituțiile să aibă timp să se pregătească pentru desfășurarea alegerilor parlamentare”, a argumentat Candu.
Tot luni, președintele Dodon anunță modificări în componența Consiliului Suprem de Securitate (CSS) și convocarea acestuia în ședință, a doua zi. Din CSS sunt excluși miniștrii din Guvernul Filip, dar și Pavel Filip și Andrian Candu. În locul lor intră Maia Sandu, Andrei Năstase și Zinaida Greceanîi.
Marți, 11 iunie.
După ședința CSS, de la care au lipsit procurorul general și guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Igor Dodon anunță că a anulat decretul lui Pavel Filip de stabilire a datei alegerilor anticipate și că au fost luate alte câteva decizii:
- de a solicita Raportul Kroll 2 de la PG și BNM,
- de a se adresa direct companiei Kroll pentru a cere detaliile despre investigațiile făcute,
- de a face apel către comunitatea internațională pentru a se implica în investigarea fraudei bancare,
- de a solicita de la BNM și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor să informeze zilnic CSS despre toate fluxurile mijloacelor financiare mai mari de 500 de mii de lei, începând cu data de 1 ianuarie 2019.
Dodon afirmă că ar exista informații că, în această perioadă, din țară, sunt scoase sume mari de bani.
CSS, susține Dodon, califică deciziile CC drept „arbitrare, contrare Constituției și care atentează asupra securității naționale”. În aceeași zi, CC răspunde criticilor care i-au fost adresate în ultimele zile printr-un comunicat de presă, invocând printre altele: „Cei care îndeamnă la dizolvarea Curţii sunt, de fapt, în R. Moldova, inamici ai democraţiei”.
Tot marți, PG anunță că a inițiat un proces penal în urma acuzațiilor de finanțare ilegală din exterior a Partidului Socialiștilor din R. Moldova. Se întâmplă la două zile după ce PDM a publicat imagini video cu înregistrarea discuțiilor dintre Dodon și Plahotniuc.
Are loc și cea de-a treia ședință a Parlamentului, iar la ea, și de această dată, nu participă democrații, deputații din Partidul „Șor” și nici cei trei parlamentari independenți. Deputații PSRM și ACUM votează în primă lectură anularea sistemului electoral mixt și revenirea la sistemul proporțional, cu modificarea unor condiții de vot peste hotarele țării, introducându-se posibilitatea de a vota timp de două zile.
Tot în primă lectură s-au aprobat mai multe modificări la Legea cu privire la PG. Una dintre acestea presupune posibilitatea de a participa la concursul pentru funcția de procuror general a persoanelor din străinătate
„Reglările de conturi” dintre președinte și liderul PDM au continuat.
Dmitri Kozak, vicepremier al Federaţiei Ruse şi reprezentantul special al preşedintelui rus pentru relaţii economice şi comerciale cu R. Moldova, a declarat că Vladimir Plahotniuc i-ar fi înmânat un plic cu o foaie A4 ce conținea propuneri pentru schimbarea cursului politic al R. Moldova, cu o reorientare spre Moscova şi soluţionarea problemei transnistrene prin intermediul federalizării Republicii.
La rândul său, democrații au publicat un fragment al discuției dintre Dodon și vicepreședintele PDM, Serghei Iaralov, care denotă că șeful statului ar fi discutat cu Kozak un eventual acord între PDM și PSRM.
Între timp, țara continuă să fie împărțită în două tabere: cei care susțin Guvernul Filip și cei care recunosc Guvernul Sandu. Pe de o parte, unii primari, consilieri sau profesori au făcut declarații publice prin care și-au exprimat susținerea pentru Guvernul Sandu. Pe de altă parte PDM a publicat o „declarație pentru apărarea R. Moldova” care ar fi fost semnată de mai mulți primari, consilieri sau președinți de raioane.
În seara zilei de 11 iunie, șase angajați ai Direcției nr.6 din cadrul Inspectoratului Național de Investigații (INI), printre care și șeful subdiviziunii, Anatolie Macovei, au anunțat că susțin Guvernul Sandu și că se vor subordona noului șef al IGP, Gheorghe Balan.
Spre seară, Guvernul Filip se întrunește într-o ședință pe care nu a anunțat-o în prealabil și a decis să schimbe sediul Ambasadei R. Moldova din Israel, din Tel Aviv la Jerusalim și să accepte vânzarea terenului fostului stadion republican către Ambasada SUA de la Chișinău.
Miercuri, 12 iunie.
În dimineața zilei de miercuri, zeci de mascați de la Fulger au mers la Direcția nr. 6 a INI, iar cei șase angajați care și-au declarat, în ajuns, susținerea pentru Guvernul Sandu, au fost suspendați din funcții, în cadrul unei anchete de serviciu, pe motiv că ar fi încălcat jurământul polițistului.
Între timp, Parlamentul format din majoritatea PSRM-ACUM și-a continuat activitatea, fiind aprobată componența comisiilor permanente ale instituției și componența delegației Parlamentului R. Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
- Cum au fost repartizații deputații în cele 11 Comisii parlamentare
- Cine sunt noii membri ai delegației Parlamentului R.Moldova la APCE
Urmăriți www.zdg.md pentru a fi informați despre toate evenimentele din țară.
