De 60 de ani, mos Gheorghe Savca a baut numai apa din fantana. Ar bea si acum, dar stie ca gustul ei nu mai este la fel, batranul zice ca miroase a pesticide si ca e poluata. Din 78 de fantani din comuna Carnatenii Noi, doar 4 au apa buna.

Decat sa bea apa din fantana, spune batranul, mai bine o consuma pe cea din robinet, pentru ca nu mai e mult si fiecare locuitor al comunei va fi conectat la reteaua de apeduct.

Andrei Braga, presedintele Asociatiei Obstesti "Traian", e sigur ca succesul implementarii proiectului de renovare a apeductului din comuna se datoreaza eforturilor initiatorilor. Concomitent, un rol special l-a avut si "invidia alba" a locuitorilor comunei in raport cu rudele lor din satele vecine care demult au uitat ce inseamna sa care apa de la fantana pentru a uda legumele din gradina sau pentru a-si adapa vitele.

La sat, apa mai scumpa decat la oras

Oricat ar parea de straniu, la sat apa a ajuns sa fie mai scumpa si mai inaccesibila pentru locuitori decat la oras. Eugenia Ciumac, bunaoara, este nevoita sa plateasca cate 165 de lei pentru trei tone de apa, volum care ii ajunge doar pentru o singura luna. "Aducem apa cu cisterna. De ati sti cum o economisim! Vitele le adapam cu apa de ploaie. E visul nostru sa avem apa in sat."

Primarul comunei, Victor Bostan, promite ca, pana in 2007, tot satul va fi asigurat cu apa. Singura problema, potrivit primarului, a fost cea financiara, insa si aceasta a fost solutionata din momentul in care USAID si IREX s-au oferit sa finanteze proiectul.

"Desi am fost ajutati financiar, oamenii din sat au fost si ei nevoiti sa contribuie cu anumite sume de bani." Cei care s-au implicat activ in renovarea apeductului au fost tinerii din localitate. Majoritatea au fost plecati la munca in strainatate. Acolo au inteles ca trebuie sa trudesti mult, daca vrei sa traiesti mai usor. "Destui tineri au preferat sa ramana in tari straine, decat sa revina acasa. S-ar putea ca prea putini, totusi, sa se bucure de noul apeduct", recunoaste primarul. Potrivit lui Bostan, fiecare al patrulea satean este plecat peste hotare.

Toti vor apa, dar scuipa in fantani

Desi majoritatea locuitorilor comunei asteapta cu sufletul la gura momentul in care vor avea apa in case, batranii spun ca nici fantanile nu trebuie lasate prada uitarii. Mos Gheorghe Savca sustine ca nu-si aminteste cand, ultima data, au fost curatate fantanile din localitate. "Sa stiti ca apa din izvoare nu mai are gustul de pe timpuri. Dar cum altfel cand la zece metri de fiecare fantana oamenii cresc porci si vaci? Unde, credeti, se scurge toata mizeria? Desigur, in fantanile din care bem apa."

Afirmatia lui Gheorghe Savca este sustinuta si de Andrei Zemleanin, angajatul firmei responsabile de renovarea apeductului. Acesta sustine ca bucuria satenilor s-ar putea stinge, daca autoritatile locale nu vor aborda la modul serios problema aprovizionarii satului cu un sistem eficient de canalizare.

Primarul comunei, insa, a dat asigurari ca odata cu finalizarea proiectului, la marginea satului va fi construita o statie de epurare a apei.

Apa pentru alesi

Svetlana Budicean si familia ei nu au de ce sa se bucure ca satul va fi aprovizionat cu apa. "E un lucru foarte bun, pentru ca oamenilor le este greu fara apa", spune femeia, insa pe fata sa nu se poate citi vreun semn de bucurie, pentru ca va fi nevoita si in continuare sa care apa de la fantana. Problema e ca nu are 900 de lei pe care trebuie sa-i achite in momentul in care isi doreste ca si spre gospodaria familiei sale sa fie directionata conducta de apa. "In fantana, apa e cam saratica, dar o bem, ca nu avem de ales. Am dat la inceput 450 de lei pentru tevi, acum insa nu mai avem 900 de lei pentru contor si pentru alte maruntisuri. Am incercat sa cerem banii care i-am investit initial, insa ni s-a spus ca restituirea lor este imposibila. Oamenii zic ca daca nu ne conectam cu tot satul, mai tarziu va fi foarte complicat. Am vrut si noi sa avem apa ca toti oamenii, dar daca nu avem bani..."

Potrivit spuselor primarului, fiecare familie trebuie sa achite suma de 1400 de lei, iar dintre cei care nu detin aceasta suma sunt doar vreo patru gospodarii.

Ziarul de Garda a incercat sa afle daca pot fi gasite solutii pentru a rezolva problema acestor familii, doar patru la numar in acest sat. Natalia Cernat, specialist in relatii cu publicul la IREX Moldova, s-a aratat nedumerita de situatia creata la Carnatenii Noi. Ea a mentionat ca, de obicei, atunci cand sunt selectate proiectele care implica contributia comunitatii, sunt intrebati liderii grupului de initiativa cum anume vor acoperi cheltuielile celor care isi doresc sa beneficieze de rezultatele proiectului, insa nu dispun de suficienti bani. De fiecare data, acestia promit organizatiei ca, din fondurile acumulate de la localnici, vor fi acoperite cheltuielile familiilor nevoiase din sat. Uneori, insa, se mai intampla ca, dupa ce primesc granturile, sa se eschiveze de la angajamente. "In cazul comunei Carnatenii Noi, am putea organiza o adunare comunitara pentru a identifica solutii in cazul celor patru familii. In astfel de situatii ne dorim ca modul de rezolvare a problemei sa vina din interiorul comunitatii si nicidecum din partea noastra."

Diana RAILEANU