Nr. 92 (13 iulie 2006)


 Editorial

Casa Albã: mesaje cãtre victimele de la Tiraspol
Cand le–am spus oamenilor ca plec in Transnistria, m–au crezut nebun Continuare 

Stimati cetãteni ai Republicii Moldova,
Sunt si eu basarabean si ma preocupa si pe mine reintoarcerea acestui colt de tara la sanul mamei sale, Romania. Continuare 

Mafia vã devanseazã
Despre ce ati discutat cu usile inchise, in cele circa doua ore in care ziaristii au asteptat cu sufletul la gura sa descopere, la iesire, cel putin un ministru decapitat? Continuare 

Stimați cetățeni ai Republicii Moldova,

Sunt si eu basarabean si ma preocupa si pe mine reintoarcerea acestui colt de tara la sanul mamei sale, Romania. Dar situatia acum este mai complexa decat in 1940, atunci cand a fost rapita de catre Rusia sovietica. Eu sunt inginer. Se mai zice ca noi, inginerii, nu prea avem imaginatie si ca am avea "capete patrate". Poate au dreptate, ca pentru noi, doi si cu doi fac patru, si cu inca doi fac sase. Pentru un avocat poate sa faca, dupa cum e cazul, cinci, sase, sau trei.

Acum, prin propunerea presedintelui Romaniei, Traian Basescu, s–a ivit sansa nesperata ca R. Moldova sa intre in UE odata cu Romania si nu peste cateva zeci de ani, asa cum se preconiza pana acum.

A intra in UE inseamna ca saracia care macina R. Moldova va ramane in domeniul trecutului. Intrebati pe oricare cetatean din R. Moldova, de orice origine etnica ar fi, daca nu ar dori ca tara lor, adica R. Moldova, sa scape de eticheta rusinoasa "Cea mai saraca tara din Europa". In R. Moldova, cetatenii au cele mai mici salarii, cele mai nenorocite pensii. Aici cel mai mare numar de oameni traiesc sub limita saraciei. Din aceste motive, bietii oameni se inghesuie sa plece in strainatate, la munci injositoare, vanzandu–si bratele de munca pe bani simbolici.

Singura sansa de a scapa de aceasta rusine, de care nu sunt vinovati oamenii, si de a trai o viata demna, asemeni fratilor nostri din Tarile Baltice sau din alte parti ale lumii, este integrarea europeana. Sansa care a aparut acum nu trebuie pierduta.

M–am nascut pe 14 februarie 1921 (stil nou), la Varzaresti si am trait in Basarbia 19 ani pana cand, pe 28 iunie 1940, Basarabia a fost cedata URSS–ului. Nici atunci nu umblau cainii cu covrigi in coada, dar ce se spune acum despre acea perioada, sunt niste minciuni grosolane. Ce bine ar fi ca Basarabia sa aiba viata de atunci! Comunismul a fost cea mai mare catastrofa a omenirii. Haideti sa comparam cum se traia in Germania de Est, comunista, in raport cu Germania de Vest, capitalista. Acum, in Coreea de Sud se traieste omeneste, tara bucurandu–se de un puternic avant economic si tehnic, in timp ce in Coreea de Nord lumea moare de foame.

Am 86 de ani, am trait sub regalitate, dar si sub comunism. De 24 de ani traiesc in capitalism, fiind stabilit in Canada. Va spun din experienta proprie, nu din auzite sau din propaganda. Capitalismul are multe bube: drogurile, o libertate prost intelesa de unii, dar este net superior comunismului. Dovezi aveti si in R. Moldova, acolo unde cei mai multi crapa de foame, pe cand o clasa de imbuibati traiesc mai bine decat in capitalism. Cei de la urma sunt oamenii regimului care fura de au adus tara la sapa de lemn.

Daca R. Moldova va prinde acest tren care trece prin aceasta gara o singura data in viata, veti scapa de toate mizeriile.

Prin prinderea trenului lui Basescu, veti avea pasapoarte sa puteti calatori fara restrictii in toata lumea, veti avea mai multa libertate si bunastare. Chiar nu va tenteaza aceasta sansa?

Ovidiu CREANGA,
Toronto, Canada, 7 iulie 2006, ora 2 noaptea


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. 31 august, nr. 129, bir. 914/c, Chisinau
Tel: 23-79-84, 079583737
ziaruldegarda@yahoo.com